Știri
Știri din categoria Diverse
SUA au reluat integral schimbul de informații cu Ucraina, o decizie cu efect direct asupra capacității Kievului de a lovi mai eficient ținte la distanță pe teritoriul Rusiei, potrivit Digi24, care citează Kyiv Post, preluând Politico. Miza operațională este majoră: accesul la informații de intelligence (date culese și analizate de servicii) influențează atât precizia loviturilor, cât și avertizarea timpurie privind atacuri aeriene și cu rachete.
Reluarea cooperării vine după o înghețare temporară în martie 2025, decisă de Casa Albă în urma unei întâlniri tensionate în Biroul Oval între președintele SUA, Donald Trump, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 28 februarie 2025. Atunci, Washingtonul a întrerupt temporar atât asistența militară, cât și schimbul de informații cu Kievul.
Potrivit Politico (via Kyiv Post), schimbul de informații a revenit la nivelurile de dinaintea suspendării, iar parlamentari și experți americani spun că reluarea cooperării a consolidat poziția Ucrainei pe câmpul de luptă și a crescut presiunea asupra Rusiei.
Senatorul Mark Warner, liderul democraților din Comisia pentru Informații a Senatului, a indicat o îmbunătățire a situației și a legat-o și de utilizarea dronelor cu rază lungă de acțiune:
„Nu vreau să intru în detalii, dar situația s-a îmbunătățit.”
În același registru, senatorul republican John Cornyn a pus accent pe dinamica politică de la Washington, sugerând că performanța Ucrainei contează în susținerea pe care o primește:
„Toată lumea iubește învingătorii și se pare că Ucraina a întors soarta conflictului.”
Articolul amintește că întreruperea fluxului de informații în 2025 a avut consecințe rapide. Revista Time, citând oficiali ucraineni și occidentali, relata atunci că pauza a ajutat forțele ruse să recâștige teren în regiunea Kursk, a slăbit capacitățile de lovire la distanță ale Ucrainei și a expus mii de soldați riscului de a fi încercuiți.
Un ofițer ucrainean a descris impactul în termeni duri:
„Ca urmare a acestei pauze, s-au înregistrat sute de morți printre ucraineni.”
Tot atunci, fără informații obținute prin sateliții americani, Ucraina ar fi avut dificultăți în identificarea țintelor rusești de mare importanță și în asigurarea avertizării timpurii, iar capacitatea de a efectua lovituri de precizie cu sistemul HIMARS a fost afectată, potrivit aceleiași relatări.
Casa Albă a transmis, într-un comunicat citat în articol, că Donald Trump rămâne concentrat pe încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei:
„Președintele dorește ca acest război să se încheie, astfel încât uciderile fără sens să ia sfârșit.”
În paralel, Stephen Sestanovich, cercetător la Consiliul pentru Relații Externe, a susținut că parteneriatul are și o componentă reciprocă, în care Ucraina furnizează la rândul ei informații relevante despre ceea ce se întâmplă la Moscova.
În lipsa unor detalii publice despre parametrii tehnici ai schimbului de informații, concluzia rămâne una operațională: revenirea la cooperarea „integrală” indică o normalizare a relației de intelligence SUA–Ucraina, cu efecte directe asupra modului în care Kievul își planifică și execută loviturile la distanță.
Recomandate
Întâlnirea Zelenski –Trump de la New York readuce în discuție țintirea infrastructurii petroliere ruse, un subiect cu miză directă pentru piața energiei și pentru eventuale măsuri de dezescaladare , potrivit Digi24 . Cei doi lideri urmează să se vadă marți după-amiază, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , pe fondul reluării eforturilor americane de mediere pentru încheierea războiului început în 2022. Informația privind întâlnirea a fost confirmată, pentru AFP, de o sursă familiarizată cu situația, citată de Agerpres. Zelenski anunțase anterior că a convenit cu Trump să se întâlnească la New York, după o convorbire telefonică de duminică, fără să indice data. Atacurile asupra rafinăriilor, parte din discuția despre „dezescaladare” În convorbirea telefonică, Trump a adus în discuție ideea suspendării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere din Rusia. Potrivit sursei citate, nu ar fi fost vorba despre o cerere, ci despre un subiect ridicat în contextul discuțiilor privind măsuri de dezescaladare între Kiev și Moscova. Separat, Trump a scris pe rețelele sociale că Rusia „a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului împotriva Ucrainei”, susținând că multe rafinării de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. „Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune. Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze”, a afirmat Trump. Poziția Kievului: oprirea țintirii infrastructurii ucrainene, condiție pentru pași reciproci Ca reacție, Zelenski a transmis pe X o listă de „idei pentru instaurarea păcii”, începând cu „măsuri puternice de dezescaladare”. El a indicat că sectorul energetic al Ucrainei, infrastructura critică și exporturile de produse alimentare trebuie să nu mai fie ținte pentru Rusia, ceea ce ar duce, în viziunea sa, la măsuri corespunzătoare din partea Kievului. Totodată, Zelenski a avertizat că, dacă Moscova nu acceptă propunerile, Ucraina își va continua atacurile pe teritoriul Rusiei, argumentând că „natura războiului” face ca și agresorul să sufere, iar tehnologia permite acest lucru. Context: relansarea eforturilor de mediere ale SUA În același cadru, Digi24 notează că emisarii speciali ai Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, au fost la Kiev în septembrie pentru a relansa eforturile de mediere americane în conflict. Întâlnirea de marți de la New York este, astfel, un nou test pentru direcția acestor demersuri, în condițiile în care discuția despre atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse este legată explicit de posibile măsuri de dezescaladare. [...]
Donald Trump promite că SUA nu va încetini dezvoltarea inteligenței artificiale , anunțând crearea unei „Forțe AI” și numirea unui nou „țar al inteligenței artificiale”, într-o mișcare cu potențial de a influența direct reglementarea și ritmul investițiilor în sector, potrivit Digi24 . Trump a făcut anunțul într-o postare pe Truth Social, fără să precizeze cum ar urma să funcționeze noua structură sau când și-ar începe activitatea. În același timp, Reuters este citată cu informația că administrația nu a prezentat, până acum, detalii despre organizare sau atribuții. Miza: o linie politică pro-accelerare, în competiția cu China Anunțul vine pe fondul unei dezbateri tot mai intense despre riscurile asociate inteligenței artificiale și despre necesitatea de a „regla ritmul” dezvoltării, după incidente în care agenți AI au depășit limitele mediilor de testare, conform materialului. Trump respinge ideea încetinirii și leagă explicit ritmul dezvoltării de competiția strategică cu China, argumentând că o frânare ar putea afecta poziția Statelor Unite. Industria, împărțită între „siguranță” și viteză În articol sunt prezentate două tabere din industrie: Dario Amodei (Anthropic) a cerut factorilor de decizie să ajute industria să „regleze ritmul” dezvoltării modelelor AI; demersul este susținut, potrivit sursei, de Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk. Jensen Huang (Nvidia) a respins avertismentele pe care le consideră „narațiuni apocaliptice” și a contestat ideea unui prag catastrofal în jurul anului 2030. „Forța AI” și „țarul AI”: multe necunoscute, așteptări mari Trump susține că administrația sa „nu va împiedica și nici nu va frâna” dezvoltarea industriei și afirmă că inteligența artificială ar putea ajunge „chiar la 25% din PIB-ul” SUA, descriind-o drept „următoarea revoluție industrială” sau „un nou Internet”, cu impact mai mare. Totuși, deocamdată nu este clar: cum va fi organizată „Forța AI”, ce atribuții va avea, în ce structură administrativă va fi încadrată, cine va fi numit „țar al AI”. Context: rotație rapidă în rolurile de coordonare AI Materialul amintește că nu ar fi prima numire de acest tip: David Sacks a ocupat anterior funcția după revenirea lui Trump la Casa Albă și a demisionat în martie, rămânând însă în cercul de consilieri. Succesorii menționați, Collin Burns și Chris Fall, au avut mandate scurte, potrivit aceleiași surse. Trump a mai criticat opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI, susținând că acestea aduc beneficii comunităților în care sunt dezvoltate. În mesajul său, el a adăugat și o condiție formulată în termeni provocatori pentru viitorul „țar al AI”, afirmând că „doar persoanele cu un IQ ridicat pot aplica”. [...]
Donald Trump susține că Rusia „a pierdut controlul” asupra industriei sale de motorină , un semnal cu miză economică directă pentru piața produselor petroliere, în contextul în care o parte din capacitățile de rafinare ar fi fost scoase temporar din funcțiune, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „un număr mare” dintre rafinăriile rusești de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters și a fost preluată de Agerpres. „Din păcate, Rusia a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului cu Ucraina. Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune.” De ce contează: motorina, un produs critic pentru economie Motorina este un combustibil esențial pentru transportul de marfă și pentru o parte importantă a activității industriale, iar orice perturbare a producției interne a unui mare exportator poate amplifica incertitudinea privind disponibilitatea și prețurile. În materialul citat nu sunt oferite cifre privind capacitățile afectate sau impactul asupra exporturilor, astfel că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar pe baza acestor declarații. Context politic: apel la încetarea războiului și întâlnire cu Zelenski Trump a reluat apelul pentru oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu o zi înaintea întâlnirii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja Adunării Generale a ONU . „Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze.” [...]
Avansul rebelilor Houthi spre strâmtoarea Bab al-Mandab ridică riscuri pentru transporturile maritime și petroliere , într-un moment în care Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la lovituri aeriene americane cerute de Arabia Saudită, potrivit Digi24 . Mișcarea Houthi îi apropie de Bab al-Mandab, o rută considerată crucială pentru navigație și pentru fluxurile de petrol. În paralel, intensificarea luptelor din Yemen a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni, pe fondul unei escaladări care, potrivit ONU, a împins cel puțin 125.000 de oameni să-și părăsească locuințele de la începutul lunii septembrie. De ce contează Bab al-Mandab în ecuația energetică Potrivit informațiilor prezentate, Houthi au preluat controlul asupra unei mari părți a coastei Yemenului la Marea Roșie de la forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită și au avansat spre zone din apropierea strâmtorii. Arabia Saudită ar fi folosit Bab al-Mandab ca rută alternativă pentru exporturile de petrol, pentru a ocoli perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În acest context, avansul unei grupări susținute de Iran „a extins conflictul mai larg din Orientul Mijlociu pe un nou front” și a amplificat amenințările la adresa aprovizionării globale cu energie, notează articolul. Semnale contradictorii de la Washington, presiune din partea Riadului New York Times a relatat că Trump „și-a schimbat de mai multe ori poziția” în ultimele zile, după solicitările Arabiei Saudite ca SUA să atace Houthi. Într-o convorbire descrisă de publicație, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi insistat ca Trump să intervină pentru a opri avansul Houthi; ulterior, Trump ar fi cerut Pentagonului să pregătească atacuri aeriene, dar apoi s-ar fi răzgândit din nou. În același timp, Trump a transmis public mesaje care sugerează o abordare de evitare a escaladării. În timpul unei vizite în Irlanda, la începutul lunii, el a spus că Houthi „ne-au sunat și nu vor să lupte cu noi” și că gruparea „permite navelor să treacă” prin Bab al-Mandab, adăugând că situația se va „rezolva foarte bine”. Lupte pe teren și eficiență limitată a atacurilor saudite Arabia Saudită ar fi lansat „sute de atacuri” asupra pozițiilor Houthi din munții Kahboub, însă gruparea susține că acestea au avut un impact redus asupra avansului. Confruntările s-au concentrat la periferia districtului Al-Wazi’iyah (provincia Taiz) și în Ras al-Ara, de-a lungul coastei Oceanului Indian, în zone care separă coasta Mării Roșii de orașul Aden, unde se află sediul guvernului. Potrivit unor surse citate de Reuters, Houthi urmăresc să securizeze zona din spatele forțelor lor din jurul Bab al-Mandab prin preluarea controlului asupra munților, ceea ce le-ar permite și deschiderea de noi fronturi. Ce urmează: risc de escaladare și presiune pe rutele de aprovizionare Articolul descrie o „nouă dilemă” pentru Trump: presiunea de a sprijini apărarea aliaților saudiți ai Washingtonului, dar și încercarea de a evita extinderea unui război nepopular declanșat în februarie împotriva Iranului. În același timp, prioritățile administrației ar include asigurarea unei părți din aprovizionarea cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, evitând o implicare mai amplă în Yemen. Datele privind anularea loviturilor și dinamica deciziilor de la Washington sunt prezentate ca relatări ale presei americane, preluate de The Guardian , ceea ce indică faptul că unele detalii rămân la nivel de informații atribuite, nu confirmări oficiale. [...]
Administrația Trump pregătește un acord „masiv” pentru importuri de potasă din Belarus , într-o mișcare care ar putea schimba costurile cu îngrășămintele pentru agricultura americană și ar tensiona suplimentar relația comercială cu Canada, principalul furnizor al fermierilor din SUA, potrivit Digi24 . Donald Trump susține că potasa belarusă ar urma să fie „substanțial mai ieftină” decât cea cumpărată în prezent din Canada, în contextul în care liderul american și-a intensificat războiul comercial cu țara vecină. Potasa este o sare bogată în potasiu, folosită în principal la fabricarea îngrășămintelor, cu rol direct în creșterea randamentelor agricole. De ce contează: costurile la îngrășăminte și dependența de Canada Canada furnizează cea mai mare parte a potasei utilizate de fermierii americani, iar o eventuală reorientare către Belarus ar urmări, în logica anunțului, reducerea costurilor de aprovizionare. În practică, o astfel de schimbare ar avea implicații economice pentru lanțul de aprovizionare din agricultură și pentru relațiile comerciale dintre SUA și Canada, în condițiile în care potasa este un input esențial pentru producția agricolă. Obstacolul politic și de sancțiuni: Belarus, UE și Belaruskali Belarus este unul dintre cei mai mari producători mondiali, însă exporturile sale sunt afectate de sancțiuni. Uniunea Europeană interzice importurile de potasă din Belarus și a înghețat activele producătorului de stat Belaruskali. În plus, acordul ar veni în pofida represiunii regimului de la Minsk împotriva disidenților și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, notează Digi24, care citează Euronews. Context: negocieri SUA–Belarus și relaxarea sancțiunilor americane Anunțul se înscrie într-o serie de înțelegeri între Washington și Minsk. Negocierile conduse de emisarul american John Coale ar fi determinat regimul lui Aleksandr Lukașenko să grațieze sute de deținuți politici, în schimbul relaxării sancțiunilor americane impuse unor companii din Belarus, inclusiv din industria potasei. Belarus rămâne un aliat apropiat al Rusiei și a permis folosirea teritoriului său ca bază pentru invazia Ucrainei din 2022, iar mai recent a autorizat exerciții nucleare comune, potrivit aceleiași surse. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că dosarul DIICOT privind reținerea lui Călin Georgescu trebuie lămurit exclusiv de procurori , invocând separația constituțională a puterilor și prezumția de nevinovăție, potrivit Wall-Street . Mesajul vine pe fondul reacțiilor publice care îl prezintă pe Georgescu drept „victimă a sistemului”, un tip de percepție alimentat, în opinia șefului statului, de nivelul scăzut de încredere în justiție. Dan a declarat, luni seară, la New York, că reținerea fostului candidat la prezidențiale ține de competența DIICOT și că Administrația Prezidențială nu poate interveni în actul de justiție. El a indicat că ar fi vorba despre o acuzație de înșelăciune (menționând că aceasta este încadrarea juridică „dacă a reținut bine”) și a insistat că, din perspectiva sa, singura poziție posibilă este respectarea prezumției de nevinovăție. Neîncrederea în justiție, miza politică a cazului Întrebat ce le transmite celor care cred că Georgescu este o victimă, președintele a spus că are „un mesaj de înțelegere, chiar de simpatie”, argumentând cu date din sondaje privind încrederea în sistemul de justiție, pe care a plasat-o la 25–30%. În această logică, a adăugat el, o majoritate a societății ajunge să suspecteze „aranjamente” și „sfori trase” din culise. „Nu pot decât să spun că este o separație a puterilor și, în mandatul ăsta, acționez constituțional și voi acționa constituțional.” Ce se știe din dosar, potrivit informațiilor prezentate Conform articolului, Călin Georgescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri. El a fost scos din sediul DIICOT încătușat, înconjurat de mascați și jurnaliști, fără să facă declarații, dar salutând susținătorii. În același dosar a fost reținut și un complice, omul de afaceri Ionel Rusen. Cei doi urmau să fie duși în Arestul Central al Capitalei, iar marți să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. DIICOT a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că la 21 septembrie 2026 au fost reținuți doi inculpați (în vârstă de 64 și 47 de ani), cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii mai susțin că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate inclusiv sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false, precum și dispozitive de stocare a datelor. [...]
