Apărare11 iun. 2026
Ucraina accelerează producția internă de armament și omologhează 175 de sisteme noi într-o lună - ritm mult peste Germania și SUA, pe fondul reducerii birocrației de achiziții
Industria de apărare a Ucrainei a ajuns la o capacitate estimată de 50 de miliarde de dolari în 2026 , după ce a accelerat radical omologarea și producția de armament prin reducerea birocrației și mutarea inovației către sectorul privat și unitățile din teren, potrivit Adevărul . Ritmul și volumul descrise în material ridică o miză economică și operațională pentru Europa: Ucraina nu mai este doar beneficiar de ajutor militar, ci un producător major de tehnică de luptă, cu un model de achiziții greu de replicat în statele occidentale. În luna mai, Ministerul Apărării de la Kiev a omologat 175 de noi sisteme de arme pentru utilizare operațională, aproape 93% fiind proiectate și construite în Ucraina. Prin comparație, Germania ar fi certificat sub 20 de sisteme noi pe tot parcursul anului 2024, iar SUA introduc anual între două și cinci platforme „cu adevărat noi”, în condițiile unor cicluri de achiziții care durează în medie un deceniu. Cum a crescut producția: mai puțină birocrație, mai multă testare în teren Explicația ține de două etape, conform analizei citate: baza a fost pusă după 2014 (Crimeea și Donbas), iar invazia la scară largă din 2022 a schimbat decisiv viteza de execuție. Ucraina ar fi eliminat proceduri care, în Occident, întind achizițiile pe ani, adoptând un principiu de tip „eșuează rapid”: dacă un sistem funcționează pe front, este introdus repede; dacă nu, este abandonat. Keir Giles (Chatham House) descrie rezultatul ca un „ecosistem de achiziții pentru apărare” greu de comparat cu restul Europei. Robert Tollast ( RUSI ) indică rolul inițiativelor precum platforma Brave1, unde unitățile ar cumpăra direct ceea ce știu că funcționează în teren. Ce tipuri de arme sunt omologate: drone, roboți tereștri și rachete Cele 175 de sisteme noi acoperă, potrivit materialului, o plajă largă – de la drone de interceptare și roboți tereștri, până la rachete balistice și vehicule blindate. Dintre dronele menționate, publicația evidențiază Lupynis-10-TFL-1, dezvoltată de start-up-ul The Fourth Law (fondat în 2023), cu un mecanism de „prim nivel de autonomie”: operatorul controlează zborul, dar în ultimii 500 de metri inteligența artificială preia complet, pentru a contracara bruiajul. Efectul indicat este o creștere a ratei de succes de două până la cinci ori, cu un plus de cost de 10–20%. Materialul mai menționează: drona Sichen, pentru lovituri în adâncime până la 1.400 km, cu încărcătură de 40 kg; roboți tereștri (inclusiv Ratel X), folosiți pentru recunoaștere, minare și evacuarea răniților, într-un context în care apar „zone ale morții” pe front, descrise ca sectoare de până la 20 km adâncime sub foc constant. Pe componenta de lovire la distanță, Ucraina ar fi dezvoltat în secret un program de rachete: FP-7 (200 km) este prezentată ca fiind deja activă, FP-9 (estimare: 850 km, ogivă de 800 kg) ar urma să finalizeze testele, iar racheta de croazieră FP-5 „Flamingo” (3.000 km, încărcătură de 1.150 kg) ar fi lovit ținte la peste 1.500 km în interiorul Rusiei. În material se arată că această direcție a fost accelerată de restricțiile inițiale privind folosirea armelor occidentale pentru lovirea teritoriului rus. Miza pentru Europa: un producător mare, cu un model greu de importat Capacitatea internă de producție de apărare a Ucrainei este estimată în material la 20 de miliarde de dolari în 2024, 35 de miliarde de dolari în 2025 și 50 de miliarde de dolari în 2026, ceea ce ar transforma-o într-unul dintre cei mai mari producători de tehnică militară din Europa. În oglindă, Rusia este descrisă ca mizând pe un model centralizat, controlat de stat, cu producție de volum în facilități mari (exemplul dat: Alabuga), dar cu rigiditate mai mare la inovare. Concluzia analizei citate este că Europa riscă să rămână blocată în proceduri lente de achiziții, în timp ce Ucraina a construit, sub presiunea războiului, un sistem care livrează rapid și adaptează tehnologia direct din teren. [...]
