Știri
Știri din categoria Diverse

Atacurile rusești asupra depozitelor și piețelor agroalimentare încep să producă penurii în Kiev, cu efect direct asupra lanțurilor de aprovizionare, potrivit Libertatea, care citează o relatare The New York Times. Miza nu mai este doar presiunea militară, ci și perturbarea logisticii alimentare într-un oraș care, până acum, a reușit să mențină magazinele deschise în pofida războiului.
Publicația americană descrie apariția, „pentru prima dată în Kiev”, a unor lipsuri de alimente de la începutul invaziei, pe fondul loviturilor cu rachete asupra depozitelor angro și spațiilor comerciale agroalimentare. Într-un magazin din capitală, un afiș lipit lângă un raft gol de lapte transmite mesajul „Acest produs a fost distrus de rusia”, cu „Rusia” scris intenționat cu literă mică, ca gest de protest.
În toiul verii, Rusia ar fi trecut de la atacuri concentrate pe infrastructura energetică la țintirea piețelor, depozitelor de alimente și platformelor logistice, notează The New York Times. Un exemplu dat este atacul din 5 august, când rachete rusești au lovit „cel puțin patru depozite” ale unui furnizor de supermarketuri.
Consecințele descrise în relatare:
Pe fondul rafturilor goale, o parte dintre locuitori revin la reflexul de a face rezerve. The New York Times o citează pe Nina Kiriciuk, 67 de ani, care descrie situația drept „un coșmar” și spune că nu a mai găsit zahăr, iar „un întreg raion este complet gol”.
„Este un coșmar, un coșmar absolut. Sunt îngrozită. Am vrut să cumpăr zahăr, dar nu mai există.”
O altă locuitoare, Olga Sliusarenko, 76 de ani, spune că aprovizionarea este pentru ea un obicei vechi și că poate rezista o lună fără cumpărături, în afară de pâine. În același timp, relatarea arată că alți oameni abia acum încep să cumpere conserve, zahăr, paste și făină, după o perioadă în care magazinele au rămas funcționale în ciuda războiului.
Materialul mai arată că Ucraina „nu se poate apăra în prezent” de rachetele balistice rusești, deoarece nu mai are sisteme Patriot capabile să le intercepteze. În acest context, atacurile asupra zonelor rezidențiale ar fi devenit aproape cotidiene.
Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko, rușii ar fi lovit 4.000 de blocuri din totalul de 12.000 din oraș, adică „una din trei” clădiri colective. El afirmă că doar adăposturile speciale antibombardamente pot salva populația de rachete, dar Kievul nu ar avea suficiente astfel de spații.
În paralel, Forțele Armate Ucrainene ar bombarda, „de peste o lună”, depozite din Rusia, însă acestea ar aparține companiei de comerț online Wildberries și ar stoca produse nealimentare, inclusiv articole pentru armata rusă, conform aceleiași relatări.
Recomandate

Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]

Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]

Volodimir Zelenski avertizează că virajul administrației Trump spre Rusia riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul își leagă supraviețuirea de continuitatea ajutorului militar și de funcționarea infrastructurii critice de comunicații, potrivit Libertatea , care relatează despre un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, la Londra. Președintele ucrainean spune că se simte „trădat” de ultimele declarații și acțiuni ale președintelui american Donald Trump, dar insistă că miza depășește planul personal și ține de securitatea țării. „Da, într-adevăr. Dar e ceva mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele. Nu e vorba despre mine, ci despre supraviețuirea țării mele.” „Pierdem un partener puternic” Zelenski afirmă că administrația Trump „se îndepărtează de Ucraina și se apropie de Rusia” și consideră „păcat” că Ucraina ar putea pierde un aliat major. Întrebat direct dacă Ucraina „pierde” Statele Unite, el a răspuns afirmativ, susținând însă că nu din cauza Kievului. În același context, liderul ucrainean a respins ideea că războiul ar fi o „afacere” și a legat schimbarea de poziție a lui Trump de costuri umane și politice pentru Ucraina. „Nu ne trădăm țara. (...) De aceea este dureros când președintele Trump schimbă tabăra.” Zelenski: Trump ar trebui să rămână „mediator”, nu „de partea greșită” Președintele ucrainean spune că nu l-ar deranja dacă Trump ar insista să rămână în rolul de „mediator”, dar avertizează că, dacă SUA se poziționează între părți, ar trebui să rămână acolo. Zelenski sugerează că Trump ar fi „împins” de consilierii săi „în direcția greșită”. „Dacă ești la mijloc, ar trebui să rămâi la mijloc și să nu treci de partea greșită.” Mesaj către Elon Musk: restricțiile Starlink ar putea costa vieți Zelenski a abordat și subiectul Starlink, afirmând că decizia lui Elon Musk de a impune restricții asupra operațiunilor Starlink în Ucraina este „o mare eroare” și ar putea duce la pierderi de vieți omenești. El a spus că Ucraina cere restabilirea serviciului și a exprimat speranța că situația ține de o eroare sau de o problemă tehnică majoră, potrivit Ukrainska Pravda (citată de Libertatea). „Oameni vor muri, desigur, dacă atacurile continuă și Starlink nu funcționează. (...) noi cerem ca serviciul să fie restabilit.” Context: acordul privind motorina și tensiunile politice din SUA Potrivit relatării, Trump a anunțat vinerea trecută, la Miami, o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și intenția de a suspenda unele sancțiuni pentru a permite livrarea a 4,8 milioane de motorină rusească în următoarele luni pe piața internațională, în special pe cea americană. Trump a prezentat acordul drept „o mare afacere”, cu scopul de a reduce prețurile la motorină în SUA. Materialul notează că „experții” au contestat această justificare, argumentând că Rusia nu ar avea suficiente capacități de export și că volumul ar fi prea mic pentru a influența prețurile. Pe plan intern, mai mulți republicani au criticat acordul și au anunțat că vor încerca să îl blocheze, acuzând încălcarea legii și riscuri de securitate, în timp ce democrații au susținut că astfel de inițiative „trădează America, aliații europeni și Ucraina”. Ce urmează, potrivit relatării Libertatea mai scrie că administrația Trump ar fi amenințat pe canale diplomatice cu suspendarea schimbului de informații și a livrărilor de arme prin mecanismul PURL (lista de achiziții prioritare pentru Ucraina) și că ar fi existat discuții despre limitarea armistițiului la rafinării. În paralel, Kremlinul ar fi anunțat că primele contracte de motorină în baza acordului Trump–Putin ar urma să fie semnate „în următoarele zile”. [...]

Premierul italian Giorgia Meloni avertizează că acordul SUA–Rusia pentru exporturi de motorină riscă să submineze sancțiunile și să aducă venituri suplimentare Moscovei , într-un moment în care UE caută o poziție comună pe dosarul Ucraina, potrivit Digi24 . Acordul dintre Statele Unite și Rusia, convenit săptămâna trecută, permite Moscovei să livreze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină către SUA și pe piața internațională. Meloni a catalogat în Parlamentul Italiei decizia drept „o alegere foarte riscantă”, susținând că intră în contradicție cu eforturile de a-l împinge pe Vladimir Putin spre negocieri cu Ucraina. „Rezultatul acestei decizii este incert, în timp ce riscurile sunt clare.” De ce contează: sancțiuni mai slabe și bani în plus pentru Rusia Meloni a argumentat că înțelegerea oferă Rusiei „legitimitate” în timp ce continuă atacurile asupra Ucrainei și că ar putea genera venituri noi care să finanțeze războiul, reducând implicit eficacitatea sancțiunilor. Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat acordul, numindu-l „o investiție într-un război care trebuie încheiat”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a susținut că acordul va contribui la scăderea prețurilor la energie în SUA, subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor decide controlul asupra Congresului. Ce cere Italia în UE: un negociator unic sau mandat pentru „E3” În perspectiva unui summit UE programat în această săptămână, Meloni a cerut ca cele 27 de state membre să desemneze „o personalitate cu autoritate” care să negocieze în numele Europei în legătură cu războiul Rusia–Ucraina. Ea nu a exclus nici varianta unui mandat oficial pentru grupul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția ca acesta să acționeze în numele tuturor statelor UE. Pe agenda summitului: atacuri hibride și protecția infrastructurii critice Meloni a mai spus că liderii UE vor discuta escaladarea atacurilor hibride rusești, menționând incursiuni cu drone, atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni clandestine menite să slăbească sprijinul pentru Kiev. În acest context, premierul italian a insistat pe protejarea infrastructurii critice, de la rețele energetice și cabluri submarine la porturi și aeroporturi, inclusiv „domeniul subacvatic”, unde Italia susține că are expertiză. [...]

Kremlinul cere ca Starlink să nu fie folosit militar , pe fondul acuzațiilor că serviciul ar fi fost limitat pentru armata ucraineană, într-un episod care readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei la decizii comerciale și politice legate de infrastructura de comunicații prin satelit, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că „cel mai bine ar fi ca tehnologii atât de extraordinare precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare”, comentând acuzațiile Ucrainei potrivit cărora SpaceX ar fi limitat serviciile Starlink pentru armata ucraineană. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres. Peskov a spus că nu știe despre o posibilă limitare „mai mult decât s-a publicat în mass-media” și a indicat existența unor mesaje contradictorii: pe de o parte, declarații că ajutorul de informații militare se menține, pe de altă parte, afirmații despre „limitări tehnologice” și întreruperea livrării unor informații către partea ucraineană. „Vedem multe informaţii despre aceasta. Pe de o parte, există declaraţii că ajutorul (în materie de informaţii militare) se menţine. Pe de altă parte, există declaraţii despre anumite limitări tehnologice şi despre faptul că livrarea anumitor informaţii către partea ucraineană a fost întreruptă.” Ce s-a întâmplat, potrivit surselor ucrainene Miercuri, „mai multe surse apropiate guvernului ucrainean” au reclamat că serviciul oferit armatei ucrainene de sateliții Starlink, gestionați de SpaceX (compania lui Elon Musk), ar fi fost restricționat în timpul nopții, conform informațiilor citate de Digi24. În același context, Musk l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că ar fi ignorat cererile repetate ale președintelui american Donald Trump de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Miza operațională: avertizări întârziate și capacitate de reacție Articolul notează și că administrația Trump a amenințat Kievul cu întreruperea furnizării de informații de inteligență către armata ucraineană, invocând un precedent din martie 2025, când o astfel de furnizare ar fi fost oprită pentru scurt timp, dacă Zelenski continuă să ordone atacuri asupra rafinăriilor rusești. Totodată, Zelenski a semnalat două cazuri în care aliații Ucrainei nu ar fi avertizat la timp Kievul despre lansări de rachete balistice rusești, ceea ce ar afecta „în mod grav” capacitatea de reacție. Cel mai recent atac, din noaptea de marți spre miercuri, ar fi lovit una dintre cele mai importante centrale electrice din Kiev, iar Andri Kovalenko, șeful Centrului împotriva dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională al Ucrainei , a scris pe Telegram că „se pare” că administrația Trump știa de planurile Rusiei și „a închis ochii intenționat”. Ce urmează Kremlinul afirmă că „ține cont” de informațiile apărute, dar că „este prea devreme pentru a trage concluzii”, indicând că, în acest moment, se bazează pe ceea ce apare în știri. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, amploarea și natura exactă a eventualelor restricții Starlink rămân neclare. [...]

Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]