Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile cu drone și poluarea cu petrol lovesc turismul de pe litoralul rusesc al Mării Negre, unde numărul turiștilor a scăzut cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul sirenelor de raid aerian, interceptărilor și incidentelor repetate, potrivit Digi24. Zona rămâne una dintre cele mai căutate destinații interne ale Rusiei, dar găzduiește și rafinării și terminale petroliere, ceea ce o transformă într-o țintă recurentă în războiul cu Ucraina.
În stațiuni precum Soci și Arkhipo-Osipovka, vacanțele sunt tot mai des însoțite de alarme, incendii, combustibil în apă și cozi la benzinării. Publicația relatează, citând Financial Times, că o dronă a căzut pe o plajă din Arkhipo-Osipovka la o săptămână după un videoclip postat pe Instagram de o turistă din Moscova, incident în urma căruia au murit patru copii și trei adulți, iar alți 40 de oameni au fost răniți.
Ucraina susține, prin oficiali militari citați în material, că vizează exclusiv infrastructura militară și energetică, iar dronele care ajung în zone civile ar fi fost deviate după interceptări ale apărării aeriene sau prin mijloace de război electronic.
Scăderea de 10,8% a numărului de turiști este atribuită prezenței dronelor și scurgerilor de petrol în apă, potrivit lui Dmitry Bogdanov, președintele AMOS, o asociație a hotelierilor din sudul Rusiei. În paralel, unele hoteluri ar fi raportat scăderi ale rezervărilor de până la 20%, iar rezervările de bilete către Soci — principalul aeroport pentru stațiunile rusești de la Marea Neagră — ar fi coborât cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unei persoane cu acces la datele unei mari platforme de rezervări, citată în articol.
În același timp, cererea rămâne susținută de lipsa alternativelor externe. Digi24 notează că, după invazia pe scară largă din 2022, multe state occidentale au redus acordarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, zborurile au fost suspendate, iar plățile internaționale cu carduri rusești au devenit imposibile. În acest context, peste 80% dintre călătoriile rușilor sunt interne, potrivit operatorului de rezervări Ostrovok, iar regiunea Krasnodar ar reprezenta 11% din totalul rezervărilor.
Miza economică a zonei depășește turismul: Novorossiisk găzduiește un port important pentru exporturile de petrol și este punctul de destinație al conductei CPC, care transportă 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, conform materialului. În apropiere, Tuapse are una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, despre care se afirmă că și-a pierdut în mare parte capacitatea în urma atacurilor ucrainene din primăvara acestui an; atacurile ar fi provocat și două scurgeri majore de petrol, vizibile inclusiv în imagini din satelit.
În Anapa, plajele au fost închise după scufundarea unui petrolier în Marea Azov în 2024 și s-au redeschis abia în iunie, după aducerea a sute de mii de tone de nisip, potrivit articolului. Ecologiștii se tem însă că sub stratul nou ar putea exista încă pătrunderi de păcură.
Deși riscurile cresc, plajele și cafenelele rămân aglomerate, iar o parte dintre turiști par să ignore alarmele, potrivit relatărilor din teren. Un căpitan de barcă turistică din Arkhipo-Osipovka a spus pentru Financial Times că sirenele, rare înainte de incidentul mortal, se aud acum „de câteva ori pe zi”.
Pentru unii, opțiunile sunt limitate și din motive administrative: un turist intervievat, manager din Voronej, spune că a evitat marea din cauza poluării și a înotat la piscină, iar plecarea din țară i-ar fi interzisă după ce angajatorul său a fost clasificat ca parte a complexului militar-industrial.
În Crimeea, combustibilul, apa și energia electrică sunt raționalizate în regim de urgență pe fondul atacurilor frecvente, ceea ce reduce și mai mult alternativele pentru vacanțe la mare în interiorul Rusiei.
În acest tablou, materialul indică și o dimensiune politică: Vladimir Putin, care are o reședință oficială în Soci, ar fi redus semnificativ vizitele în zonă față de perioada premergătoare invaziei, petrecând mai mult timp în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene, potrivit datelor de pe site-ul Kremlinului citate de Digi24.
Recomandate
Atacul asupra unui petrolier în largul Soci a dus la închiderea plajelor și restricții locale , un episod care arată cum loviturile asupra infrastructurii energetice din Marea Neagră pot genera rapid blocaje operaționale și riscuri de poluare în zone turistice, potrivit Digi24 . Ucraina a lovit marți seară un petrolier în largul coastelor de sud ale Rusiei, declanșând un incendiu de mari proporții și un nor de fum negru care a acoperit o parte din orașul-stațiune Soci, relatează AFP, citată de Agerpres. Ministerul rus al Transporturilor a transmis că nava, un petrolier sub pavilion liberian, ar fi fost atacată de „drone navale” și că „petrolul brut arde în aer liber în apele Mării Negre”. Din cauza intensității incendiului, pompierii nu au putut interveni, însă echipajul – 23 de persoane, toți cetățeni indieni – a fost salvat, conform aceleiași surse. Efecte imediate: acces restricționat și fum deasupra stațiunii În Soci, accesul pe faleză și la plaje a fost restricționat, a indicat primarul pe rețelele de socializare. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată flăcări puternice pe mare și o coloană groasă de fum negru ridicându-se spre cer. Context: escaladarea loviturilor asupra navigației comerciale Atacul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra navigației comerciale în Marea Neagră, de la începutul războiului în 2022. În acest cadru, Kievul susține că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă un răspuns la bombardamentele efectuate de Moscova asupra orașelor și localităților ucrainene. Informațiile despre amploarea pagubelor și eventuale efecte de poluare nu sunt detaliate în materialul citat; rămâne de văzut dacă autoritățile vor comunica ulterior evaluări privind impactul asupra mediului și reluarea accesului în zonele restricționate. [...]
O alertă sanitară neclarificată în Rusia a ajuns pe agenda diplomatică SUA–Rusia , după ce Donald Trump a spus că va vorbi „foarte curând” cu Vladimir Putin despre situația apărută în urma morții unei tehniciene de laborator de la un institut specializat în combaterea ciumei din regiunea Irkuțk, potrivit Digi24 . În paralel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că verifică informațiile transmise de autoritățile ruse. Trump a fost întrebat la Casa Albă dacă intenționează să îl contacteze pe liderul de la Kremlin, iar răspunsul său a fost: „Am prevăzut să-l sun”. Ulterior, președintele american a precizat că discuția telefonică va avea loc „foarte curând”. Digi24 notează că informația este relatată de AFP, citată de news.ro. Ce spune OMS despre nivelul de risc OMS a anunțat că a luat legătura cu autoritățile sanitare ruse pentru a verifica datele privind moartea unei angajate a Institutului de luptă împotriva ciumei din regiunea Irkuțk. Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a prezentat la Geneva o evaluare inițială a riscurilor, pe baza informațiilor disponibile: „Evaluarea inițială a riscurilor, realizată de OMS pe baza informațiilor disponibile, arată că riscul este moderat spre scăzut la Irkuțk, scăzut în Federația Rusă în ansamblul său și foarte scăzut în regiunea europeană.” Organizația a mai precizat că verifică împreună cu autoritățile ruse „evenimentul, circumstanțele, analizele de laborator în curs și rezultatele” și că și-a oferit sprijinul în evaluarea situației. Ce se știe despre cazul care a declanșat îngrijorările Cazul a atras atenția după moartea Dariei Șipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care lucra la institutul din Irkuțk, în Siberia. Decesul a fost anunțat de mai multe publicații ruse la 2 octombrie. Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, cauza exactă a decesului și existența unui focar de ciumă rămân în verificare, atât de autoritățile sanitare, cât și de OMS. În acest context, discuția anunțată de Trump cu Putin intervine în timp ce rezultatele analizelor de laborator sunt încă așteptate. [...]
Eugen Tomac cere un vot rapid pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , pe fondul crizei politice , argumentând că ieșirea României „cu bine” din blocaj a devenit o miză care depășește calculele de partid, potrivit Digi24 . Tomac, consilier onorific al președintelui și europarlamentar, afirmă că „un vot pentru viitorul guvern este mai mult decât un angajament politic, a devenit o obligație patriotică”, într-un mesaj publicat pe Facebook și preluat de News.ro. El susține că cetățenii așteaptă „asumare, nu calcule” din partea clasei politice. Contextul este o nouă încercare de formare a unui executiv după căderea Guvernului Bolojan , în luna mai. Tomac a fost prima propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, dar nu a ajuns la votul Parlamentului, după ce nu a reușit să strângă o majoritate pentru un cabinet de tehnocrați. Ce urmează în Parlament: termen de 10 zile și pragul de 233 de voturi Marți, președintele a semnat decretul de desemnare a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru: prezentarea în Parlament a listei Cabinetului și a programului de guvernare; negocieri politice care să asigure cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Mesajul lui Tomac pune presiune publică pe partidele parlamentare să deblocheze rapid procedura, într-un moment în care formarea unei majorități rămâne condiția decisivă pentru instalarea noului executiv. [...]
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia , într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează. Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian , care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august. Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia. Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres. Context diplomatic: tensiuni Kiev–Seul Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud. Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga , a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”. Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. [...]
Schimbarea de poziție a PSD privind „liniile roșii” complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care voturile din Parlament devin decisive pentru instalarea cabinetului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că a transmis mesaje contradictorii despre condițiile de negociere ale partidului, la distanță de o zi. Mureșan susține că PSD „nu poate fi luat în serios” dacă își schimbă discursul „de la o zi la alta, ca la grădiniță”, într-un mesaj publicat marți pe Facebook. Ce spune PNL că s-a schimbat în poziția PSD Mureșan indică două declarații consecutive ale lui Sorin Grindeanu: cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu ar fi spus că PSD nu are „linii roșii” în negocierile pentru formarea viitorului Guvern și că este dispus să susțină soluții din care să facă parte; marți, după desemnarea unui nou premier, liderul PSD a vorbit despre existența unei „linii roșii” în negocieri. Care este „linia roșie” invocată de Sorin Grindeanu Într-o conferință de presă de marți, întrebat dacă vor fi miniștri PSD în Guvernul Luca Niculescu, Sorin Grindeanu a spus că vrea să vadă „că există dorință din partea lui Luca Niculescu să schimbe direcția țării, de administrare”. În lipsa acestei dorințe, PSD „nu va vota”, a precizat el, numind această condiție „linia roșie”. Tot în declarațiile citate, Grindeanu a criticat „austeritatea” pe care ar fi impus-o Ilie Bolojan și a afirmat că PSD își dorește „schimbarea direcției de administrare a țării”. De ce contează: semnal de impredictibilitate în negocieri În logica negocierilor parlamentare, trecerea de la mesajul „nu avem linii roșii” la formularea unei condiții explicite de vot ridică semne de întrebare privind stabilitatea poziției PSD și predictibilitatea discuțiilor pentru susținerea viitorului Guvern. Din informațiile prezentate, disputa se poartă în jurul criteriilor pe care PSD le pune pentru a vota cabinetul propus de Luca Niculescu. [...]
Mistral își extinde infrastructura de antrenare în Europa după o rundă de 3 miliarde de euro , mizând pe modele „deschise” care pot fi rulate pe infrastructura proprie a companiilor – o mișcare cu potențial de impact direct asupra costurilor și controlului tehnologic pentru utilizatori industriali și instituționali, potrivit Digi24 . Compania franceză Mistral AI a lansat Mistral Large 4 (ML4), un model de inteligență artificială cu un trilion de parametri, pe care îl prezintă drept unul dintre cele mai performante modele „deschise” (cu „ponderi deschise”, adică parametrii sunt publicați, iar modelul poate fi adaptat și rulat local). Sistemul este gândit pentru aplicații complexe, inclusiv în securitate cibernetică, programare, industrie și finanțe, relatează CNBC și News.ro, citați de Digi24. Un element operațional important: ML4 a fost antrenat timp de două luni folosind 4.000 de procesoare grafice Nvidia Grace Blackwell , instalate în centrele de date proprii ale Mistral din Europa. Compania susține că, odată cu publicarea parametrilor, modelul se va poziționa între cele mai performante sisteme cu ponderi deschise la nivel mondial, pe baza rezultatelor agregate ale testelor de evaluare. De ce contează pentru companii: control, integrare și securitate În contrast cu modelele proprietare (oferite ca servicii controlate de furnizor), modelele deschise permit dezvoltatorilor să le modifice și să le ruleze pe propria infrastructură. În practică, asta poate însemna mai mult control asupra datelor și integrare mai ușoară în sisteme interne, inclusiv în zone sensibile precum securitatea cibernetică sau aplicațiile financiare. Mistral susține că funcțiile de apărare cibernetică ale ML4 ar putea ajuta companiile și guvernele să se protejeze împotriva atacatorilor care exploatează vulnerabilitățile mecanismelor de siguranță ale modelelor AI proprietare. Finanțare și calendar de lansare Mistral a atras în septembrie o finanțare de 3 miliarde de euro, la o evaluare de 21 de miliarde de euro, ceea ce i-a consolidat poziția între cele mai valoroase și bine finanțate startupuri europene din inteligența artificială. Modelul ML4 va fi disponibil inițial, într-o versiune preliminară, pentru dezvoltatori, specialiști în securitate cibernetică și autorități publice, urmând să fie lansat pe scară mai largă în cursul acestei luni. Presiunea competiției: China domină modelele deschise Contextul competitiv rămâne relevant: cele mai avansate modele deschise au provenit în mare parte din China, iar adoptarea lor internațională a crescut rapid. Mistral admite că ML4 este încă în urma celor mai avansate sisteme AI în anumite domenii, inclusiv în programare, dar anticipează îmbunătățiri pe măsură ce își extinde capacitatea de antrenare. „Capacitățile modelului vor continua să se îmbunătățească pe măsură ce ne extindem infrastructura de antrenare, în urma finanțării din seria D”, a declarat Guillaume Lample , cofondator și director științific al Mistral. [...]
