Știri
Știri din categoria Externe
China și Elveția au închis negocierile pentru modernizarea acordului lor de liber schimb, un pas care poate aduce reguli mai previzibile pentru companii și o deschidere mai mare a piețelor, într-un context global descris de Beijing drept „plin de incertitudini”, potrivit Global Times.
Cele două țări au anunțat finalizarea negocierilor de „upgrade” pentru Acordul de Liber Schimb (ALS) China–Elveția și au semnat un Memorandum de Înțelegere, conform unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului Comerțului din China (MOFCOM). Discuțiile au început în septembrie 2024 și s-au încheiat după cinci runde de consultări.
Conform MOFCOM, părțile s-au angajat să urmărească o deschidere bilaterală „la standarde mai înalte” în mai multe arii, inclusiv:
Miza economică invocată de partea chineză este crearea de „noi oportunități” pentru cooperarea comercială și investițională bilaterală, printr-un cadru actualizat al acordului.
Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a spus, la întâlnirea de la Berna cu Guy Parmelin (președintele Confederației Elvețiene și șeful Departamentului Federal pentru Afaceri Economice, Educație și Cercetare), că finalizarea negocierilor arată opțiunea celor două părți pentru „certitudine” și sprijinirea comerțului liber.
Parmelin a indicat că modernizarea acordului ar trebui să ofere „garanții instituționale” mai stabile, transparente și previzibile pentru dezvoltarea pe termen lung a companiilor din ambele țări și să transmită un semnal pro-comerț liber și pro-reguli în economia internațională. Tot el a afirmat că Elveția vrea să folosească acest moment pentru a extinde cooperarea comercială și investițională cu China și pentru a menține un mediu „deschis, echitabil și nediscriminatoriu” pentru companiile chineze care operează în Elveția.
Acordul China–Elveția a fost semnat în iulie 2013 și a intrat în vigoare în iulie 2014, fiind primul ALS semnat de China cu o țară din Europa continentală. După încheierea negocierilor de actualizare, cele două părți urmează să accelereze procedurile interne, astfel încât protocolul de modernizare să poată fi semnat oficial „cât mai curând”, potrivit informațiilor din comunicatul MOFCOM.
Recomandate
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
Beijingul ia în calcul un summit cu Seulul în noiembrie, pe fondul discuțiilor despre investiții și lanțuri de aprovizionare , o mișcare care poate debloca negocieri economice bilaterale într-un moment în care companiile din regiune caută mai multă predictibilitate în comerț și producție, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe Wang Yi a spus că Beijingul ia „în considerare în mod activ” organizarea unei întâlniri la vârf între liderii Chinei și Coreei de Sud, cu ocazia summitului de la Shenzhen privind cooperarea economică în regiunea Asia-Pacific, programat în noiembrie, conform Ministerului de Externe sud-coreean, citat de Reuters. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri la Seul între Wang Yi și omologul său sud-coreean Cho Hyun , în cadrul vizitei ministrului chinez în Coreea de Sud. Miza economică: acordul de liber schimb, servicii, investiții și lanțuri de aprovizionare Cei doi miniștri au convenit să continue negocierile pentru aprofundarea cooperării în mai multe sectoare, inclusiv în servicii și investiții, în cadrul acordului de liber schimb dintre Coreea de Sud și China. În același pachet de discuții intră și obiectivul de „stabilizare” a lanțului de aprovizionare, potrivit informațiilor transmise de MAE sud-coreean. Pe zona de contacte directe, cei doi au agreat să continue eforturile pentru extinderea schimburilor la nivelul populației, cele două țări estimând că în curând totalul călătoriilor între ele va depăși 10 milioane de vizite. Ce urmează: vizită la Beijing și discuții despre Coreea de Nord Wang Yi l-a invitat pe ministrul sud-coreean de externe într-o vizită în China, invitație acceptată, conform comunicatului MAE de la Seul. În plan de securitate regională, șeful diplomației sud-coreene a cerut Chinei să joace un rol „constructiv” pentru readucerea Coreei de Nord la dialog cât mai curând posibil. La rândul său, Wang a afirmat că Beijingul a menținut o politică „consecventă” privind Peninsula Coreeană și că speră la o coexistență pașnică între cele două Corei, potrivit Reuters. [...]
Traficul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut la jumătate într-o singură zi , un semnal operațional cu potențial impact economic pentru lanțurile de aprovizionare cu energie, pe fondul deteriorării percepției de siguranță în regiune, potrivit Mediafax . Date preliminare citate de publicație, pe baza informațiilor Kpler, arată că joi au traversat strâmtoarea șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters . Din cele șapte nave, patru intrau în zona maritimă, iar trei ieșeau. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (LNG – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat pe mare) treceau prin această zonă. În acest context, scăderea numărului de traversări este prezentată ca un nou semnal al presiunilor asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate afectează activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici. Ce arată datele despre tipul navelor care au evitat ruta Potrivit datelor preliminare, joi nu au fost înregistrate: nave VLCC (Very Large Crude Carriers – transportatoare foarte mari de țiței); nave specializate în transportul LNG. Absența acestor categorii este relevantă pentru piața energetică, având în vedere rolul strâmtorii în fluxurile globale de petrol și gaze. Contextul imediat: tensiuni SUA–Iran și negocieri blocate Reducerea traficului are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân blocate, notează publicația. În pofida scăderii generale, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz; aceasta transporta propan și butan și a folosit o rută apropiată de coastele Iranului, conform datelor Kpler. [...]
Ucraina cere partenerilor decizii politice pentru livrarea de rachete Patriot și spune că este gata să le cumpere , pe fondul dificultăților de a intercepta rachetele balistice în atacurile rusești, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, în urma unui atac combinat asupra Kievului și regiunii (inclusiv Borîspil și Brovarî), apărarea antiaeriană a reușit să intercepteze aproximativ 90% dintre rachetele de croazieră, însă „situația în cazul rachetelor balistice este semnificativ mai gravă”. În acest context, el a spus că Ucraina are nevoie de rachete pentru sistemele Patriot, pe care „doar partenerii” le pot furniza. „Nu vorbim despre cadouri. Ucraina este pregătită să cumpere armamentul. Important este să fie luate decizii – deciziile politice corespunzătoare din partea partenerilor noștri, în primul rând din partea SUA.” De ce contează: trecerea de la ajutor la achiziție, dar blocajul rămâne politic Mesajul lui Zelenski mută accentul de la sprijinul sub formă de donații la posibilitatea unor achiziții, însă condiția rămâne aceeași: decizii politice în țările care dețin și pot livra muniția necesară pentru Patriot. În formularea liderului de la Kiev, problema nu este doar de finanțare, ci de disponibilitate și autorizare din partea partenerilor, în special a Statelor Unite. Pagubele atacului și răspunsul anunțat de Kiev Zelenski a declarat că atacul rusesc a ucis 16 persoane și a rănit aproape 50. Potrivit acestuia, au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, infrastructură socială și spații comerciale. Totodată, președintele ucrainean a spus că Ucraina va răspunde atacului, iar răspunsul va fi „cu rază lungă de acțiune”, menționând că „capacitățile Ucrainei de atac la distanță vor primi și mai multe resurse”. Sancțiuni noi și schimbări pregătite în echipa diplomatică Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru noi sancțiuni care vizează complexul militar-industrial al Rusiei, precum și persoane asociate, în diverse forme, cu statul rus. El a menționat și colaboratori din teritoriile ucrainene ocupate temporar, dar și foști oficiali și alte personalități din Ucraina care „se află acum undeva în Europa”, însă își mențin legături cu Rusia. În plan diplomatic, liderul de la Kiev a spus că sunt pregătite decizii și numiri, indicând că sunt necesare „noi abordări” în anumite direcții, „în special în Statele Unite”, după consultările necesare. [...]
Atacul Rusiei asupra Kievului a ridicat bilanțul la 12 morți și 34 de răniți , într-un context în care Ucraina reclamă o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , singurele capabile să doboare rachete balistice, potrivit Biziday . Atacul a început în jurul orei 03:20 (ora locală) și a vizat mai multe zone ale capitalei ucrainene, dar și împrejurimile, conform primarului Kievului. În urma loviturilor au fost afectate clădiri rezidențiale, o unitate medicală și o instituție de învățământ, iar mai multe incendii au izbucnit în oraș. Publicația notează că oameni au rămas blocați inclusiv în adăposturi. Un centru industrial din districtul Solomianski (sud-vestul Kievului) a fost, de asemenea, lovit de rachete, a mai transmis primarul. Presa ucraineană a relatat că Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unui atac cu rachete balistice și cu rachete Zircon, lansate din regiunea Kursk, însă autoritățile locale nu au confirmat folosirea rachetelor Zircon. De ce contează: presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei Atacul are loc pe fondul deficitului de interceptoare pentru sistemele Patriot, ceea ce reduce capacitatea Ucrainei de a contracara rachetele balistice. În acest context, Rusia ar fi crescut în ultimele săptămâni numărul de rachete folosite în atacuri, profitând de vulnerabilitatea apărării antiaeriene, potrivit informațiilor sintetizate de Biziday. Context: lovituri ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești Separat, Ucraina a atacat cu drone o rafinărie din Republica Tatarstan și un terminal petrolier din regiunea Krasnodar, iar rapoarte inițiale indică și vizarea substației electrice Taman, care alimentează Crimeea ocupată de Rusia. Strategia urmărește să pună presiune pe Moscova prin lovirea infrastructurii energetice, în încercarea de a forța negocieri, conform aceleiași surse. [...]
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
