Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul reia tema „legitimității” lui Zelenski și o leagă de eventuale negocieri, pe fondul apelului intern din Ucraina pentru organizarea de alegeri în timpul războiului, potrivit Digi24. Mesajul Moscovei indică faptul că subiectul alegerilor rămâne un instrument de presiune politică, cu potențial de a complica orice discuție directă Kiev–Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că Vladimir Putin a afirmat „în repetate rânduri” necesitatea organizării de alegeri în Ucraina și că, în lipsa unui scrutin, Volodimir Zelenski nu ar avea legitimitatea necesară pentru a negocia direct cu Rusia. Declarațiile au fost relatate de Reuters, citată de Digi24.
„Regimul de la Kiev şi această arenă cvasi-politică a regimului de la Kiev sunt extrem de eterogene. Putem observa că mulţi dintre cei de acolo încearcă, în mod firesc, să profite de situaţia de criză. Unii invocă democraţia şi normele democratice. Alţii nici măcar nu încearcă să facă acest lucru. Dar, de jure, situaţia este exact aşa cum a afirmat în repetate rânduri preşedintele Putin.”
Reacția Kremlinului vine după ce fostul ministru ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a cerut marți organizarea de alegeri, invocând o „criză sistemică de guvernare” generată de corupție. Potrivit aceleiași relatări, acesta este prezentat drept cea mai mare provocare internă pentru Zelenski de la începutul conflictului pe scară largă.
Guvernul Ucrainei susține de mai mult timp că nu poate organiza alegeri cât timp țara se află sub lege marțială și își apără teritoriul.
Din perspectiva Moscovei, tema alegerilor este legată explicit de posibilitatea unor negocieri directe, prin argumentul că Zelenski nu ar avea mandatul necesar fără un scrutin. În același timp, Kievul indică o limitare operațională și juridică: organizarea de alegeri sub lege marțială.
Ce urmează rămâne incert: materialul nu oferă indicii despre un calendar electoral în Ucraina sau despre schimbări de poziție ale părților, dar arată că disputa privind „legitimitatea” va continua să fie folosită în retorica legată de pace și negocieri.
Recomandate
Kievul respinge presiunile SUA asupra lui Zelenski, pe fondul tensiunilor legate de motorină și prețurile la combustibili , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a sugerat public că Ucraina ar trebui să-și schimbe liderul și a acuzat Kievul că blochează un acord de pace cu Rusia. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a transmis că Volodimir Zelenski „are sprijinul poporului ucrainean” și că doar ucrainenii pot decide cine le este președinte. În mesajul publicat pe rețeaua X, șeful diplomației de la Kiev a încadrat războiul drept unul „pentru independență, libertate și demnitate” și a susținut că atacurile politice la adresa lui Zelenski ar indica, în opinia sa, că acesta „își exercită bine atribuțiile” și „merită sprijin”. Miza economică: combustibilii și presiunea pe prețuri În relatarea citată de Știrile Pro TV, tensiunea dintre Washington și Kiev este legată direct de piața combustibililor. Ucraina desfășoară „o intensă campanie” de atacuri cu drone asupra rafinăriilor rusești, iar SUA ar fi cerut Kievului să oprească aceste lovituri pentru a nu alimenta creșterea prețurilor la combustibili pe piața internațională, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Cererea ar fi fost ignorată, iar Zelenski ar fi confirmat luna trecută, într-un interviu, că Trump i-a cerut să înceteze atacurile, dar a refuzat. Trump a argumentat că loviturile asupra rafinăriilor rusești afectează aprovizionarea globală cu motorină și, implicit, interese economice interne ale SUA, invocând impactul asupra fermierilor și crescătorilor de vite. Ce a spus Trump și de ce contează politic Într-o declarație acordată presei, Trump a îndemnat Ucraina să-și găsească „un alt președinte”, reproșându-i lui Zelenski atât continuarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești, cât și lipsa voinței de a încheia un acord de pace cu Rusia. Președintele american a susținut că Vladimir Putin ar dori un acord, în timp ce Zelenski nu. Știrile Pro TV notează și contextul politic intern din SUA: după declanșarea, în februarie, a războiului împotriva Iranului de către SUA și Israel, prețurile la combustibil au crescut în Statele Unite, ceea ce ar putea alimenta nemulțumirea electoratului înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Ce urmează: contacte între aliații Ucrainei Andrii Sîbiga a mai afirmat că, după „evoluții contraproductive” — o aluzie la un acord Trump–Putin prin care SUA ar urma să cumpere motorină din Rusia — au loc „contacte intense” între aliații Ucrainei. Articolul menționează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și Agerpres . [...]
Declarațiile lui Trump despre „pace” și presiunea pentru schimbarea conducerii Ucrainei riscă să complice negocierile și să prelungească incertitudinea regională , potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a spus că Vladimir Putin „ar dori” o înțelegere pentru a opri războiul, dar l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că refuză un compromis. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, după o convorbire telefonică avută vineri cu liderul de la Kremlin. Întrebat ce i-a transmis Putin, Trump a răspuns că acesta „și-ar dori foarte mult să vadă o înțelegere”, susținând că Rusia ar vrea un acord „dintr-un motiv sau altul”, însă Zelenski nu. Presiune politică directă asupra Kievului În același context, Trump a cerut explicit schimbarea președintelui Ucrainei, afirmând că a venit timpul ca țara să „aibă un nou președinte”. Totodată, el a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de hidrocarburi. „Sugerez să obțină un nou lider care poate ajunge la un acord” cu Rusia Reacție din partea Kremlinului: mesajul emisarului economic Kirill Dmitriev , emisar special al Kremlinului pentru cooperare economică, a salutat apelul lui Trump privind alegerea unui nou președinte al Ucrainei, descriind declarațiile liderului american drept „iconice și istorice”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În lipsa unor detalii despre eventuale condiții de negociere sau pași concreți, rămâne neclar cum s-ar traduce aceste poziții în plan diplomatic și dacă ele vor influența direct discuțiile privind un posibil acord de încetare a războiului. [...]
Apelul premierului britanic către Zelenski semnalează o repoziționare diplomatică în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind conducerea Ucrainei, potrivit Libertatea . Prim-ministrul britanic Andy Burnham l-a sunat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis „toată solidaritatea”, după ce Zelenski s-a opus suspendării unor sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei, iar Trump a replicat că ar trebui să cedeze locul „altui președinte”, relatează AFP, citată de publicație. În convorbire, Burnham a spus că „ultimele 24 de ore au fost dificile pentru Ucraina” și și-a reafirmat sprijinul, conform unui comunicat al biroului premierului britanic. Din partea Kievului, Zelenski a afirmat că Londra și Kievul pregătesc o întâlnire „la cel mai înalt nivel” și își coordonează „pașii comuni potriviți”. Contextul: sancțiuni, bombardamente și reacții în lanț În aceeași zi, Zelenski a fost contactat și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis „solidaritatea” Franței după bombardamentele rusești asupra Kievului și Zaporijjie. Articolul notează că 20 de oameni, inclusiv trei copii, au fost uciși în propriile case, la o zi după ce Trump a anunțat un acord pentru suspendarea unor sancțiuni impuse Rusiei, pentru a permite exporturile de motorină pe piața americană și globală. Zelenski a condamnat decizia drept „slabă” din partea unor „parteneri puternici”, iar Trump a cerut ca Ucraina să „aibă un nou președinte” și a criticat atacurile aeriene asupra rafinăriilor din Rusia. Prima reacție de la Kiev: sprijin pentru Zelenski Într-o reacție prezentată ca „prima” de la Kiev, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și „merită să fie susținut”. „Se bucură de sprijinul poporului ucrainean, iar acesta are dreptul să decidă. Declarațiile venite din străinătate confirmă doar că își face bine treaba. Merită să fie susținut”, a transmis șeful diplomației ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump care pun sub semnul întrebării leadershipul de la Kiev au declanșat o rundă de consultări rapide între Ucraina și capitalele europene , în încercarea președintelui Volodimir Zelenski de a consolida sprijinul politic într-un moment sensibil pentru coordonarea externă a efortului de război, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că Zelenski a inițiat discuții „urgente” cu mai mulți lideri europeni și parteneri apropiați ai Ucrainei imediat după ce șeful de la Casa Albă a spus direct că ucrainenii ar trebui „să-și aleagă alt lider”, adăugând că Zelenski ar trebui să plece. Cu cine a discutat Zelenski și ce urmează Conform agenției de presă de stat de la Kiev, citată de publicație, Zelenski a vorbit cu: premierul britanic; președintele Franței, Emmanuel Macron; președintele Finlandei, Alexander Stubb; premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Presa de la Kiev mai susține că o întâlnire între Zelenski și premierul britanic Burnham „ar putea avea loc în zilele următoare”. Miza: menținerea sprijinului european pe fondul presiunii politice din SUA În relatarea Digi24, discuțiile sunt prezentate ca o încercare a lui Zelenski de a obține sprijinul partenerilor europeni în contextul declarațiilor lui Trump. Jurnaliștii din capitala ucraineană mai afirmă că Zelenski ar fi fost informat neoficial, anterior, despre anunțul pe care urma să îl facă liderul de la Casa Albă, iar după primirea acestor informații a inițiat convorbiri telefonice cu lideri europeni. În același context, publicația consemnează și o declarație atribuită premierului eston: „Ucraina trebuie sprijinită să transforme rafinăriile de petrol rusești în ruine”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese dacă aceste discuții s-au concretizat în decizii sau angajamente noi; deocamdată, semnalul principal este accelerarea coordonării politice cu liderii europeni pe fondul unei presiuni publice venite dinspre Washington. [...]
Șefa diplomației UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , iar Bruxellesul transmite că nu va reduce presiunea asupra Kremlinului, potrivit Știrile Pro TV . Kaja Kallas a reacționat după ce Washingtonul a suspendat sancțiunile americane care vizau tranzacțiile cu motorină rusească, în contextul unui acord anunțat de SUA cu Moscova privind acest carburant. Mesajul ei este că decizia oferă Rusiei venituri suplimentare și, implicit, capacitatea de a continua războiul din Ucraina. „Suspendarea sancţiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-şi duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” În același mesaj, Kallas a invocat intensificarea atacurilor rusești și a acțiunilor „hibride” împotriva Europei, menționând că loviturile ruse ar fi ucis peste 80 de civili ucraineni în două zile și că Rusia și-ar fi intensificat atacurile hibride atât împotriva statelor UE, cât și împotriva aliaților din NATO. Decizia SUA și reacțiile: motorina rusească revine pe piețe Președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA au suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile, notează materialul, care citează Agerpres, la rândul său cu referire la AFP. Decizia a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a calificat-o drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a promis că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre ar urma să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și a fost aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre. În prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități, în cadrul regimului de sancțiuni legat de acțiuni care „subminează sau amenință” integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Contextul sancțiunilor europene este unul mai larg: UE a introdus treptat măsuri restrictive împotriva Rusiei începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare menționate în material. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate crește veniturile Moscovei pentru război , după ce președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea unor restricții, potrivit Libertatea . Reacția vine pe fondul intensificării atacurilor Rusiei în Ucraina și a „războiului hibrid” împotriva Europei, susține șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Kallas a spus că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei rusești „îi oferă Moscovei venituri suplimentare” pentru a-și continua războiul și a insistat că „nu este momentul” pentru relaxarea presiunii asupra Rusiei, adăugând că Europa nu intenționează să facă acest pas. „Suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” Decizia SUA și reacțiile politice Donald Trump a anunțat vineri că a avut o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și că a decis suspendarea unor sancțiuni pentru ca Rusia să poată livra motorină în SUA și pe piața globală. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia, numind-o „slabă” și avertizând că Rusia va folosi beneficiile economice pentru a intensifica agresiunea. În SUA, anunțul a fost criticat atât de aleși democrați, cât și republicani, care l-au acuzat pe Trump că „trădează” Ucraina, Europa și securitatea Americii. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a transmis că își va consolida propriile măsuri împotriva regimului de la Moscova. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiuni legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și entități, potrivit AFP, citată de Libertatea. [...]
