Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul reia tema „legitimității” lui Zelenski și o leagă de eventuale negocieri, pe fondul apelului intern din Ucraina pentru organizarea de alegeri în timpul războiului, potrivit Digi24. Mesajul Moscovei indică faptul că subiectul alegerilor rămâne un instrument de presiune politică, cu potențial de a complica orice discuție directă Kiev–Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că Vladimir Putin a afirmat „în repetate rânduri” necesitatea organizării de alegeri în Ucraina și că, în lipsa unui scrutin, Volodimir Zelenski nu ar avea legitimitatea necesară pentru a negocia direct cu Rusia. Declarațiile au fost relatate de Reuters, citată de Digi24.
„Regimul de la Kiev şi această arenă cvasi-politică a regimului de la Kiev sunt extrem de eterogene. Putem observa că mulţi dintre cei de acolo încearcă, în mod firesc, să profite de situaţia de criză. Unii invocă democraţia şi normele democratice. Alţii nici măcar nu încearcă să facă acest lucru. Dar, de jure, situaţia este exact aşa cum a afirmat în repetate rânduri preşedintele Putin.”
Reacția Kremlinului vine după ce fostul ministru ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a cerut marți organizarea de alegeri, invocând o „criză sistemică de guvernare” generată de corupție. Potrivit aceleiași relatări, acesta este prezentat drept cea mai mare provocare internă pentru Zelenski de la începutul conflictului pe scară largă.
Guvernul Ucrainei susține de mai mult timp că nu poate organiza alegeri cât timp țara se află sub lege marțială și își apără teritoriul.
Din perspectiva Moscovei, tema alegerilor este legată explicit de posibilitatea unor negocieri directe, prin argumentul că Zelenski nu ar avea mandatul necesar fără un scrutin. În același timp, Kievul indică o limitare operațională și juridică: organizarea de alegeri sub lege marțială.
Ce urmează rămâne incert: materialul nu oferă indicii despre un calendar electoral în Ucraina sau despre schimbări de poziție ale părților, dar arată că disputa privind „legitimitatea” va continua să fie folosită în retorica legată de pace și negocieri.
Recomandate
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep a fost folosit de Comisia Europeană pentru a susține accelerarea investițiilor în apărare , în contextul în care amenințările la adresa statelor membre „se intensifică”, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat public incidentul din Marea Neagră de ceea ce numește „război hibrid” și de nevoia UE de a-și consolida capacitatea de descurajare. Von der Leyen a transmis pe rețeaua X că România a distrus o dronă navală care transporta explozivi în apropierea platformei „Neptun Deep”, în Marea Neagră. În interpretarea șefei Comisiei, episodul se înscrie într-o „campanie de amenințări” menită să creeze teamă și să afecteze unitatea europeană. „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă, care îi neliniștește pe cetățenii noștri și urmărește să divizeze Uniunea noastră.” Ce s-a întâmplat, pe scurt, în Zona Economică Exclusivă Declarațiile vin după intervenția a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române asupra unei drone maritime aflate în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Conform informațiilor prezentate, una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord, iar drona a fost lovită. Miza pentru UE: justificarea unei agende de apărare cu finanțare masivă În același mesaj, von der Leyen a conectat incidentul de la Marea Neagră la agenda europeană de consolidare a apărării, susținând că menținerea păcii presupune și capacitatea de a „descuraja provocările și agresiunile”. „Misiunea fondatoare a Uniunii noastre este de a menține pacea. Astăzi, aceasta înseamnă și să avem capacitatea de a descuraja provocările și agresiunile.” Șefa Comisiei a indicat că agenda „Readiness 2030” ar urma să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei) pentru apărare. Totodată, a menționat Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul „Eastern Flank Watch”, prin care Bruxelles-ul urmărește creșterea producției europene de echipamente și dezvoltarea capacităților necesare statelor membre. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, alocări pe țări sau mecanismul exact de finanțare, rămâne de urmărit cum se vor traduce aceste inițiative în proiecte concrete și achiziții pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
Guvernul are pe agendă un program de 5,313 miliarde de lei pentru a lega cercetarea de producție în firme , printr-o schemă de finanțare care ar urma să funcționeze pe termen lung și să includă inclusiv avansuri pentru componenta de cercetare, potrivit Digi24 . Miza economică este că statul încearcă să împingă proiectele tehnologice din zona de prototip spre producție și comercializare, cu reguli care condiționează și păstrarea proprietății intelectuale în companie și în regiunea investiției. Programul, propus de Ministerul Finanțelor sub numele TechUp România , este prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat joi în ședința Executivului. Bugetul total este împărțit aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții (2,656 miliarde de lei) și proiecte de cercetare-dezvoltare (2,657 miliarde de lei). Bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro), iar plățile ar urma să se deruleze în perioada 2027–2041. Cum ar funcționa finanțarea și cine poate aplica Schema este construită astfel încât cercetarea și investiția necesară pentru transformarea tehnologiei într-un produs sau serviciu să fie parte din același proiect și din aceeași cerere de finanțare. Proiectele eligibile ar urma să aibă costuri între 5 și 50 de milioane de lei și să includă două componente succesive: cel puțin 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare; minimum 3 milioane de lei pentru investiția în capacitatea de producție sau de prestare a serviciilor. Acordurile de finanțare ar urma să fie emise în perioada 2026–2032. Avans de până la 30% și combinație cu facilități fiscale Una dintre noutăți este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans ar putea fi depusă după justificarea celei precedente, iar companiile care folosesc mecanismul ar urma să transmită trimestrial rapoarte privind evoluția proiectului și utilizarea banilor. Pentru cercetare-dezvoltare, schema combină granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este prevăzută la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, cu posibilitatea adăugării bonusurilor regionale permise de regulile europene. Pentru etapa de producție, finanțarea ar urma să fie acordată sub forma ajutorului regional. Programul prevede două trasee de finanțare: unul pentru întreprinderi autonome care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels, și altul pentru companii care își pot acoperi contribuția din capital propriu, profit reinvestit, credite, împrumuturi intragrup sau investiții private. În ambele cazuri, beneficiarii trebuie să asigure din surse fără alt sprijin public cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru cercetare-dezvoltare, cât și pentru investiția în producție. Domenii vizate și condiții de proprietate intelectuală TechUp România vizează domenii precum calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală, biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, tehnologiile climatice, mobilitatea, spațiul și sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0 și securitatea cibernetică. Schema introduce și condiții privind proprietatea intelectuală: compania beneficiară trebuie să păstreze drepturile asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare pe întreaga perioadă de menținere a investiției, iar activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate trebuie menținute în regiunea în care este realizată investiția, pe perioada prevăzută de program. Ce urmează: ghiduri și calendar de depunere În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, Ministerul Finanțelor ar urma să publice Ghidul solicitantului și Ghidul de plată, cu regulile privind eligibilitatea, evaluarea, monitorizarea și acordarea avansurilor, granturilor și facilităților fiscale. Data de la care companiile vor putea depune cererile de finanțare și bugetul anual disponibil ar urma să fie anunțate ulterior. [...]
PSD condiționează sprijinul politic pentru noua Lege a salarizării de publicarea proiectului și de garanția că veniturile nu scad , într-un moment în care calendarul PNRR pune presiune pe adoptarea rapidă a reformei, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că nu poate exista un acord politic pe un text „pe care nu l-a văzut nimeni”, susținând că proiectul nu a fost transmis nici sindicatelor, nici partidelor. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra bugetului și a stabilității în sectorul public: fără un proiect prezentat și discutat, negocierile de la Cotroceni riscă să rămână fără rezultat, iar reforma cerută în PNRR să intre în întârziere. Grindeanu afirmă că mai sunt „10 zile până la închiderea PNRR” și că, în acest interval, lipsa transparenței pe grile și pe calculele de venituri pentru „sisteme-cheie” blochează orice consens. Ce cere PSD înainte de vot Liderul PSD anunță că va participa la discuțiile de la Cotroceni „din respect pentru români și față de Administrația Prezidențială”, dar fixează o linie roșie pentru forma finală a legii: partidul ar urma să voteze doar o variantă în care angajații „nu pierd din veniturile actuale”. În același mesaj, Grindeanu critică PNL, USR și pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe tema relației cu Comisia Europeană, susținând că nu au negociat direct și că au trimis doar un draft, care a primit „critici”. „Legea salarizării este sublimă - spun unii, problema este că lipsește cu desăvârșire!” Contextul negocierilor de la Cotroceni și legătura cu PNRR Președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție pentru discuții despre stadiul proiectelor din PNRR care ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii august, cu accent pe noua Lege a salarizării publice. Conform informațiilor prezentate, draftul legii a fost trimis la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii înainte de a fi prezentat partidelor politice. Reacție din PSD: lipsesc discuțiile tehnice și explicațiile pentru respingere Digi24 relatează și o reacție a fostului ministru al Muncii, Florin Manole, care afirmă într-o postare pe Facebook că nu au existat „discuții tehnice” despre lege și că nu sunt cunoscute nici grilele, nici argumentele pentru care Comisia Europeană ar fi respins proiectul propus, respectiv ce modificări ar decurge din acele observații. În lipsa proiectului și a justificărilor tehnice, poziția PSD indică un risc de blocaj politic exact în fereastra în care România încearcă să închidă jaloanele asumate prin PNRR. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că majorările peste „anvelopa” de 8 miliarde lei devin costuri permanente și pot pune presiune pe deficit și pe investițiile din PNRR , potrivit Digi24 . Alexandru Nazare spune că diferența dintre suma discutată politic și variantele vehiculate în spațiul public nu este una „de moment”, ci se transformă într-o obligație bugetară recurentă. Într-o postare pe Facebook, după discuțiile de joi cu liderii partidelor politice, Nazare susține că România „nu își permite” o reformă salarială care să pună în pericol reducerea deficitului sau investițiile finanțate prin PNRR. Miza, în viziunea sa, este ca noua lege să fie construită astfel încât costurile să poată fi finanțate și în anii următori, nu doar în primul an de aplicare. „Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde (…) cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă.” De ce contează: cheltuiala salarială, raportată la veniturile fiscale Ministrul indică drept argument situația actuală a finanțelor publice și faptul că România are, potrivit lui, cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, cu un proces de consolidare fiscală care ar trebui să continue până în 2031. În acest context, el afirmă că stabilitatea bugetară și credibilitatea financiară trebuie protejate în paralel cu corectarea inechităților din sistem. Nazare mai arată că, în 2024, masa salarială din sectorul public reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene. El precizează că acest raport nu spune automat că angajații publici sunt bine plătiți, dar indică o „anvelopă” mare în raport cu capacitatea de colectare a statului. Riscurile invocate: deficit, datorie, costuri de finanțare și inflație Potrivit ministrului, creșterile permanente fără o sursă de finanțare pot împinge presiunea către alte capitole bugetare și, în final, către economie, prin deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste. El avertizează că, în astfel de scenarii, costurile ajung să fie suportate atât de persoanele vulnerabile (prin pierderea puterii de cumpărare), cât și de cei care muncesc și investesc (prin taxe mai mari și finanțare mai scumpă). În final, Nazare spune că Ministerul Finanțelor va susține o variantă a legii care să fie „echitabilă” pentru angajați, dar finanțabilă integral, fără să afecteze consolidarea fiscală și cu respectarea cerințelor jalonului asumat prin PNRR. [...]
Un nor de fum resimțit în Timișoara a declanșat zeci de apeluri la 112, fără incendii locale identificate , iar explicația indicată de autorități ține de un risc operațional tot mai frecvent: poluarea transfrontalieră generată de incendii de vegetație, potrivit HotNews . Joi dimineață, locuitori din Timișoara și din localități învecinate au semnalat miros puternic de fum în mai multe zone, fără a putea identifica sursa, conform Opinia Timișoarei . În urma sesizărilor, ISU Timiș a trimis în teren două echipaje de primă intervenție și comandă, din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Timișoara, pentru misiuni de recunoaștere. După verificări, pompierii au anunțat că nu au fost identificate incendii în zonele vizate. ISU Timiș a precizat că degajările de fum ar putea proveni, „cel mai probabil”, de la incendiile de vegetație uscată de amploare din zona Dubovac (Serbia), iar în funcție de condițiile meteo și direcția vântului, fumul poate fi resimțit și în județul Timiș. Recomandările ISU pentru populație ISU Timiș le-a transmis timișorenilor să: își păstreze calmul și să nu se alarmeze dacă observă fum fără sursă; evite, pe cât posibil, expunerea prelungită în aer liber în zonele unde fumul este mai dens; urmărească informările oficiale și să respecte recomandările autorităților; sune la 112 dacă observă un focar de incendiu sau o situație care poate pune în pericol persoane ori bunuri. Contextul din Serbia: incendii extinse de vegetație În Serbia, în ultimele zile au fost înregistrate cel puțin 45 de incendii de vegetație, iar cel mai intens a fost în zona nisipoasă Deliblato, o rezervație naturală din nord-estul țării, unde au ars aproximativ 3.500 de hectare, potrivit News.ro, citat de HotNews. Alte două incendii majore active au fost menționate în zona muntelui Stolovi, lângă Kraljevo (aprox. 200 de hectare arse), și mai la sud (circa 60 de hectare). Tot în Serbia, autoritățile din Smederevo (la aproximativ 50 km est de Belgrad) au anunțat că un bărbat a murit, luni, din cauza intoxicației cu monoxid de carbon și a arsurilor provocate de un incendiu, iar un tânăr care a încercat să-l ajute a fost rănit. [...]
Serbia a apelat la avioane rusești pentru stingerea incendiilor, după ce UE a rămas fără capacitate aeriană disponibilă , un semnal de presiune operațională asupra mecanismelor europene de intervenție în contextul valului de incendii din regiune, potrivit Digi24 . Belgradul a cerut și a primit asistență din partea Rusiei, după ce Uniunea Europeană nu a mai avut avioane de stingere disponibile, a transmis Ministerul de Interne sârb, citat de Reuters. Un avion rusesc IL-76P a aterizat miercuri seara pe aeroportul din orașul Niș și a fost desfășurat joi pentru a interveni la un incendiu de vegetație care durează de mai multe săptămâni în rezervația naturală protejată Deliblațka Pescara . Serbia se confruntă cu mai multe incendii de vegetație, iar fumul dens a ajuns în această săptămână până deasupra capitalei Bulgariei, Sofia. Deși nu este stat membru al Uniunii Europene, Serbia are acces la ajutorul de urgență prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, însă, de această dată, resursele europene au fost „copleșite” de incendiile din Europa, ceea ce a blocat sprijinul aerian. Blocaj operațional în mecanismul european de sprijin În același mecanism, Serbia a trimis în această vară un elicopter de stingere și o echipă specializată pentru a ajuta Spania, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de sprijin european, din cauza lipsei de aeronave disponibile. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic, a explicat că absența unor avioane de această capacitate în UE a determinat apelul la Rusia: „Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (...), avioanele rusești care sosesc ne vor consolida semnificativ capacitățile de combatere a incendiilor”. Excepție de la sancțiuni și tranzit prin Bulgaria Avioanele rusești au interdicție în spațiul aerian european ca urmare a sancțiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, însă misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, IL-76P a traversat spațiul aerian al Bulgariei, după o solicitare din partea Belgradului, potrivit agenției BTA, care a citat Ministerul bulgar al Transporturilor. În plan politic, Serbia încearcă să mențină relații echilibrate atât cu Rusia, cât și cu UE, la care dorește să adere. În acest context, Digi24 notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, în timp ce Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Rusiei. [...]
