Curtea de Apel București urmează să decidă dacă suspendă doi judecători CCR, într-un dosar deschis la finalul lui 2025, notează DW. Potrivit analizei semnate de Sabina Fati și publicate pe 15 ianuarie 2026, miza imediată este componența Curții Constituționale chiar înaintea unei ședințe în care CCR ar urma să se pronunțe asupra Legii pensiilor magistraților.

Cei vizați sunt Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan, și Mihai Busuioc, propus de PSD și validat de Senat. Avocata Silvia Uscov, membră AUR, a deschis pe 31 decembrie 2025 două procese împotriva lor și cere suspendarea deciziilor de numire.

Demersul vine după episoadele din 28 și 29 decembrie, când patru judecători constituționali numiți de PSD, inclusiv Mihai Busuioc, au părăsit sala în timpul discuțiilor despre Legea pensiilor magistraților, lăsând ședința fără cvorum, iar a doua zi nu s-au prezentat la Curte, conform aceleiași surse.

În analiza DW, aceste tergiversări sunt puse în legătură cu o încercare de a bloca pe termen mai lung legea care ar limita pensiile magistraților la nivelul salariilor și ar ridica vârsta de pensionare de la 48 la 65 de ani, similar cu restul salariaților. În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a depus pentru a doua oară o contestație de neconstituționalitate la CCR, după ce prima fusese respinsă în octombrie, pe motive de formă.

Argumentul central invocat de avocata Silvia Uscov este că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. În cazul lui Mihai Busuioc, DW arată că situația este diferită: numirea a fost validată de Senat, ceea ce ar face-o greu de atacat în contencios administrativ, iar CCR i-a validat mandatul și anul trecut, când subiectul a fost pus în discuție.

Consemnează, de asemenea, G4media.ro o analiză juridică semnată de Liviu Avram, potrivit căreia ar fi existat de la început intenția ca din joc să fie scos doar judecătorul numit de președinte, întrucât dintre cei doi doar acesta ar fi votat pentru menținerea legii pensiilor magistraților.

În ceea ce îl privește pe Dacian Dragoș, avocata susține că la calculul vechimii ar trebui luați în considerare doar cei 3 ani și jumătate în care a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și perioada în care a predat la Facultatea de Științe Politice și Administrative, la Universitatea Babeș-Bolyai, la Catedra de Administrație Publică.

DW apreciază însă că argumentul este „excesiv”, invocând formularea din Legea CCR, care cere vechime „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, fără a limita strict la predarea în cadrul unei facultăți de drept. În plus, potrivit unui comunicat al Universității Babeș-Bolyai citat în articol, Dacian Dragoș este profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002.

Un element care atrage atenția în analiză este viteza procedurii: într-un sistem în care multe procese se întind pe ani, un dosar deschis pe 31 decembrie ar putea primi o pronunțare „mâine dimineață”, cu efect de suspendare imediată, chiar înaintea ședinței CCR programate pentru a decide asupra constituționalității Legii pensiilor magistraților.

În scenariul descris de DW, suspendarea unui judecător ar putea duce la un echilibru de forțe care să blocheze decizia Curții, printr-un posibil 4 la 4 între judecătorii considerați favorabili legii și cei numiți de PSD.

Un eventual recurs ar urma să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție despre care DW afirmă că se opune „cel mai mult” intrării în vigoare a noii legi a pensiilor magistraților, ceea ce ar prelungi incertitudinea în jurul actului normativ și al calendarului său de aplicare.