Știri
Știri din categoria Politică
Curtea de Apel București urmează să decidă dacă suspendă doi judecători CCR, într-un dosar deschis la finalul lui 2025, notează DW. Potrivit analizei semnate de Sabina Fati și publicate pe 15 ianuarie 2026, miza imediată este componența Curții Constituționale chiar înaintea unei ședințe în care CCR ar urma să se pronunțe asupra Legii pensiilor magistraților.
Cei vizați sunt Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan, și Mihai Busuioc, propus de PSD și validat de Senat. Avocata Silvia Uscov, membră AUR, a deschis pe 31 decembrie 2025 două procese împotriva lor și cere suspendarea deciziilor de numire.
Demersul vine după episoadele din 28 și 29 decembrie, când patru judecători constituționali numiți de PSD, inclusiv Mihai Busuioc, au părăsit sala în timpul discuțiilor despre Legea pensiilor magistraților, lăsând ședința fără cvorum, iar a doua zi nu s-au prezentat la Curte, conform aceleiași surse.
În analiza DW, aceste tergiversări sunt puse în legătură cu o încercare de a bloca pe termen mai lung legea care ar limita pensiile magistraților la nivelul salariilor și ar ridica vârsta de pensionare de la 48 la 65 de ani, similar cu restul salariaților. În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a depus pentru a doua oară o contestație de neconstituționalitate la CCR, după ce prima fusese respinsă în octombrie, pe motive de formă.
Argumentul central invocat de avocata Silvia Uscov este că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. În cazul lui Mihai Busuioc, DW arată că situația este diferită: numirea a fost validată de Senat, ceea ce ar face-o greu de atacat în contencios administrativ, iar CCR i-a validat mandatul și anul trecut, când subiectul a fost pus în discuție.
Consemnează, de asemenea, G4media.ro o analiză juridică semnată de Liviu Avram, potrivit căreia ar fi existat de la început intenția ca din joc să fie scos doar judecătorul numit de președinte, întrucât dintre cei doi doar acesta ar fi votat pentru menținerea legii pensiilor magistraților.
În ceea ce îl privește pe Dacian Dragoș, avocata susține că la calculul vechimii ar trebui luați în considerare doar cei 3 ani și jumătate în care a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și perioada în care a predat la Facultatea de Științe Politice și Administrative, la Universitatea Babeș-Bolyai, la Catedra de Administrație Publică.
DW apreciază însă că argumentul este „excesiv”, invocând formularea din Legea CCR, care cere vechime „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, fără a limita strict la predarea în cadrul unei facultăți de drept. În plus, potrivit unui comunicat al Universității Babeș-Bolyai citat în articol, Dacian Dragoș este profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002.
Un element care atrage atenția în analiză este viteza procedurii: într-un sistem în care multe procese se întind pe ani, un dosar deschis pe 31 decembrie ar putea primi o pronunțare „mâine dimineață”, cu efect de suspendare imediată, chiar înaintea ședinței CCR programate pentru a decide asupra constituționalității Legii pensiilor magistraților.
În scenariul descris de DW, suspendarea unui judecător ar putea duce la un echilibru de forțe care să blocheze decizia Curții, printr-un posibil 4 la 4 între judecătorii considerați favorabili legii și cei numiți de PSD.
Un eventual recurs ar urma să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție despre care DW afirmă că se opune „cel mai mult” intrării în vigoare a noii legi a pensiilor magistraților, ceea ce ar prelungi incertitudinea în jurul actului normativ și al calendarului său de aplicare.
Recomandate
PNL își discută azi opțiunile de contestare la CCR a desemnării lui Adrian Veștea ca premier după ce partidul susține că nu a fost consultat de președinte, așa cum cere Constituția, potrivit TVR Info . Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, spune că Adrian Veștea trebuie să explice în ședința PNL „istoria” desemnării sale ca prim-ministru și că, la final, în Biroul Politic Național ar urma să existe un vot privind poziția partidului. În același timp, Fenechiu afirmă că președintele ar fi încălcat Constituția prin faptul că nu a consultat partidele în procesul de desemnare a premierului și că liberalii vor discuta inclusiv varianta unei sesizări la Curtea Constituțională . „Președintele statului a încălcat Constituția, care este foarte clară – la finalul fiecărei etape din desemnarea prim-ministrului, șeful statului are obligația constituțională să consulte partidele.” Cine poate sesiza CCR, din perspectiva PNL Potrivit lui Daniel Fenechiu, în interiorul PNL sunt avuți în vedere doi actori care ar putea face o sesizare la CCR: prim-ministrul; președintele Senatului. Contextul politic imediat Știrea vine după „reacțiile dure” din PNL și acuzații de trădare la adresa lui Adrian Veștea, în condițiile în care liberalii sunt chemați să stabilească astăzi poziția oficială a partidului. TVR Info amintește că există o ședință decisivă a PNL pe această temă, detaliată într-un material separat: TVR Info . Miza imediată este dacă PNL își asumă o contestare instituțională a desemnării la CCR și ce mandat politic îi va da partidul lui Veștea după explicațiile din ședință. [...]
Adrian Veștea cere PNL să susțină un guvern stabil , în condițiile în care partidul intră într-o ședință tensionată despre nominalizarea sa ca premier, cu tabere deja conturate între cei care vor contestarea desemnării și cei care vor intrarea la guvernare, potrivit Digi24 . În mesajul transmis pe Facebook înaintea reuniunii conducerii, Veștea face apel la „rațiune” și la unitate în partid, invocând nevoia de a „readuce România pe un drum al echilibrului economic și social” și de a asigura stabilitate guvernamentală. „Mă bazez pe colegii mei că vor acționa rațional și că vom lucra împreună pentru același scop.” Miza imediată: decizia PNL privind susținerea premierului desemnat Ședința conducerii PNL este programată la ora 17:00 și este prezentată ca prima întâlnire față în față între Ilie Bolojan și Adrian Veștea după „anunțul surpriză de la Cotroceni”, notează publicația. În partid se conturează două direcții, cu implicații directe asupra formării guvernului: unii liberali cer excluderea lui Adrian Veștea și sesizarea Curții Constituționale în legătură cu modul în care a fost desemnat de președinte; alții anunță că se aliniază în spatele lui Veștea pentru a intra la guvernare . De ce contează: stabilitatea guvernării depinde de coeziunea PNL Din mesajul lui Veștea reiese că principala linie de argumentație este una de responsabilitate politică într-un „moment dificil”, cu accent pe necesitatea unui guvern stabil. În acest context, decizia conducerii PNL poate influența rapid atât capacitatea de a forma o majoritate, cât și calendarul politic imediat. Ce urmează: ședința de la ora 17:00 ar trebui să arate dacă PNL merge pe varianta susținerii premierului desemnat sau escaladează conflictul intern prin contestarea desemnării și posibile demersuri la CCR. Informațiile disponibile nu includ, deocamdată, o decizie finală. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea refuză să-și depună mandatul, deși PNL i-a retras sprijinul și i-a dat ultimatum , ceea ce prelungește incertitudinea privind formarea rapidă a unui guvern cu majoritate și împinge criza politică spre o nouă rundă de consultări la Cotroceni , potrivit Antena 3 . Veștea a spus, după ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, că va merge mai departe „cu mandatul încredințat”, invocând nevoia „urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”. El a susținut că nu își dorește tensiuni interne și că respectă decizia colegilor, chiar dacă ar fi vrut ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”. În același mesaj, Veștea a respins ideea că desemnarea sa ar fi „un act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan și a argumentat că un guvern minoritar nu este o opțiune potrivită în acest moment. Decizia PNL și presiunea internă BPN al PNL a votat respingerea „Guvernului Veștea”, cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri, conform informațiilor prezentate de Antena 3. Conducerea partidului i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până marți, ora 10:00. Totodată, PNL a decis că parlamentarii care nu respectă linia partidului și votează învestirea Guvernului Veștea vor fi excluși. Ce urmează: consultări reluate la președinte Conducerea PNL a mai hotărât să solicite președintelui reluarea consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern. În acest context, refuzul lui Veștea de a renunța la mandat menține deschis un conflict politic cu efect direct asupra calendarului de instalare a unui executiv și asupra capacității de a obține o majoritate parlamentară pentru învestire. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ședința de urgență a conducerii PNL de la ora 17:00 riscă să adâncească ruptura internă după nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, în condițiile în care primarul general Ciprian Ciucu vorbește despre „o tentativă de puci” și acuză presiuni politice asupra partidului, potrivit Libertatea . Ciucu, aflat în Singapore la World Cities Summit 2026, susține că președintele Nicușor Dan „joacă la ruperea PNL” și compară situația cu un episod istoric din 1935, când Carol al II-lea l-a numit premier pe liberalul Tătărăscu „peste capul PNL”. În opinia sa, miza depășește conflictul de partid și devine „periculoasă pentru democrație, pluralism, parlamentarism”. „Președintele joacă la rupere. La ruperea PNL. (...) Este periculos pentru democrație, pluralism, parlamentarism.” Acuzații de negocieri „pe ascuns” și „sprijin extern” Primarul general afirmă că în interiorul PNL ar exista o facțiune care ar fi acționat fără mandat, în contact cu adversari politici, și leagă această dinamică de desemnarea lui Adrian Veștea. „Colegi de-ai noștri, fără mandat din partea noastră, pe ascuns, au conspirat împreună cu adversarii noștri împotriva noastră. AȘA CEVA NU SE FACE!” Ciucu spune că vizita sa în Singapore „a picat prost” în acest context și reia ideea că partidul ar fi supus unei tentative de preluare internă. „Suntem supuși unei tentative de puci. Nu îmi este ușor, dar încerc să mă concentrez pe scopul prezenței mele aici: să învăț și să identific soluții pentru problemele noastre.” Decizia PNL: sprijin pentru Veștea sau blocaj politic Conducerea PNL urmează să se reunească într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național (BPN) , luni la ora 17:00, pentru a decide dacă îi acordă sprijin politic lui Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac. În partid, discuțiile sunt descrise ca tensionate: Ilie Bolojan îl acuză pe președinte că a făcut numirea fără consultarea PNL, ceea ce ar reprezenta o încălcare a „colaborării politice loiale”. În același timp, USR a anunțat deja că nu va susține un cabinet condus de Veștea. Potrivit informațiilor din articol, liberalii ar avea pe masă trei scenarii majore: asumarea guvernării; refuzul sprijinului pentru propriul prim-vicepreședinte; amânarea unei decizii pentru continuarea negocierilor. În mesajul său, Ciucu le cere colegilor să nu împingă partidul „în zona irelevanței” și își exprimă încrederea că PNL va trece peste criză și va rămâne un actor politic important. [...]
