Știri
Știri din categoria Diverse

Averea lui Elon Musk este estimată la 682 miliarde de dolari, potrivit wall-street.ro, care citează date din Bloomberg Billionaires Index la mijlocul lunii ianuarie 2026.
Clasamentul Bloomberg urmărește averile a 500 dintre cei mai bogați oameni din lume, iar pentru începutul lui 2026 indică un salt puternic al averilor cumulate ale primilor 10 miliardari. Totalul depășește 2,6 trilioane de dolari, față de puțin peste 2 trilioane de dolari la jumătatea lui 2025.
Creșterea de peste 600 de miliarde de dolari din ultimele șase luni este atribuită în proporție semnificativă lui Musk: acesta ar fi „contribuit” cu circa 311 miliarde de dolari la avansul total, adică aproximativ jumătate din creșterea cumulată a Top 10, conform datelor prezentate în articol.

În cazul lui Elon Musk, Bloomberg estimează o creștere de la 371 miliarde de dolari în urmă cu jumătate de an la 682 miliarde de dolari la mijlocul lui ianuarie 2026. Sursa menționează că cea mai mare parte a averii sale provine din deținerile de acțiuni Tesla și SpaceX.
În Top 10, pe pozițiile următoare apar cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, ambii cu avansuri mari în ultimele șase luni, pe fondul creșterii valorii de piață a Google. Articolul notează și contextul competiției din zona tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, unde Google își consolidează poziția cu produse precum Gemini și VEO.
Pentru Jeff Bezos, materialul arată o evoluție mai modestă: de la 247 miliarde de dolari în vara lui 2025 la circa 260 miliarde de dolari la mijlocul lunii ianuarie 2026, păstrându-și locul 4 în clasament. În cazul lui Larry Page, articolul indică o urcare de patru poziții (de pe 6 pe 2), cu o avere estimată la circa 285 miliarde de dolari la mijlocul lui ianuarie 2026, după un plus de 118 miliarde de dolari în ultimele șase luni.
Recomandate

Elon Musk pregătește relansarea unei campanii de finanțare politică de amploare , cu potențial de a influența echilibrul de putere din Congres la alegerile americane de la mijloc de mandat din noiembrie, potrivit Digi24 . Miza este una de impact economic și de reglementare: controlul legislativ poate schimba direcția politicilor fiscale și a agendei federale într-un moment în care SUA se confruntă cu dificultăți economice, iar popularitatea lui Donald Trump este afectată de războiul cu Iranul, conform materialului. Inițiativa ar urma să fie derulată prin America PAC , organizația politică prin care Musk a cheltuit peste 260 de milioane de dolari pentru a sprijini candidatura lui Trump în 2024, potrivit unor persoane familiarizate cu situația citate de Axios (informație preluată de AFP, citată de Agerpres). Publicația menționează că planul vizează sprijinirea unor candidați republicani la alegerile din 2026 . Cum ar urma să fie folosiți banii Conform informațiilor citate, America PAC intenționează să reia tactici folosite și în 2024, cu accent pe mobilizarea electoratului conservator, mai puțin activ la scrutinurile care nu sunt prezidențiale: campanie „din ușă în ușă”; publicitate online direcționată, pentru a crește prezența la vot. America PAC nu a răspuns solicitărilor AFP de a comenta, potrivit articolului. Context: finanțare record și controverse legale Digi24 notează că sprijinul financiar al lui Musk pentru Trump a fost descris drept „cel mai mare de la un singur donator din istoria recentă a Americii”, dar a venit și cu controverse. Un exemplu menționat este o loterie lansată de Musk, care oferea un milion de dolari pe zi unui alegător înregistrat într-unul dintre șapte state-cheie și care semnase o petiție conservatoare. Departamentul de Justiție al SUA a reamintit echipei lui Trump că este ilegal să fie oferită o recompensă valoroasă unui cetățean pentru a vota sau pentru înregistrarea pe listele electorale, potrivit materialului. De ce contează: alegerile din 2026 atrag deja miliarde Articolul plasează inițiativa lui Musk într-un peisaj mai larg, în care finanțarea politică din SUA implică miliarde de dolari. Mai mulți miliardari au investit deja masiv în campania din 2026, iar deși o parte importantă a banilor ar fi mers către republicani, democrații au beneficiat și ei de sprijinul unor nume precum George și Alex Soros, Reid Hoffman și Michael Bloomberg, conform analizelor presei americane și declarațiilor depuse la autoritățile federale. În acest context, o nouă injecție de capital politic din partea lui Musk poate deveni un factor operațional important în mobilizarea electoratului și, implicit, în rezultatul alegerilor, mai ales dacă majoritatea republicană este „amenințată”, așa cum indică materialul. [...]

Interceptarea unui avion rusesc de recunoaștere arată creșterea presiunii operaționale pe flancul estic al NATO , după ce Polonia a raportat, cu o zi înainte, încălcarea spațiului aerian de către o rachetă de croazieră rusă, potrivit Digi24 . Două avioane F-16 ale forțelor aeriene poloneze au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20 deasupra Mării Baltice, la aproximativ 40 de kilometri de coasta Poloniei, relatează TVPWorld (sursă citată de Digi24). Interceptarea a avut loc la nord de orașul de coastă Kołobrzeg, conform declarațiilor ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz . Oficialul polonez a precizat că aeronava rusă a rămas în spațiul aerian internațional și nu a intrat pe teritoriul Poloniei. În același timp, avionul ar fi zburat fără plan de zbor și cu transponderul oprit (dispozitivul care transmite date de identificare și poziție către controlul traficului aerian). „O altă interceptare reușită a unui avion rus deasupra Mării Baltice.” Contextul imediat: racheta Kh-101 care a intrat în spațiul aerian polonez Incidentul vine la o zi după ce o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei, potrivit informațiilor prezentate. Racheta s-a prăbușit în apropierea localității Tarnawa-Kolonia, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. De ce contează: mai multe misiuni de reacție și supraveghere în proximitatea granițelor Succesiunea rapidă a celor două episoade indică o intensificare a situațiilor care cer reacție imediată din partea apărării aeriene poloneze, inclusiv misiuni de interceptare și monitorizare în zona Mării Baltice. În lipsa altor detalii în material despre măsuri suplimentare, nu este clar dacă Varșovia va anunța schimbări operative sau diplomatice după aceste incidente. [...]

România își acoperă vârfurile de consum cu energie din Ucraina în contextul scăderii producției interne afectate de seceta severă, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că a discutat cu omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, despre menținerea alimentării cu energie din Ucraina în orele de consum maxim. Discuția, purtată vineri, a vizat efectele secetei asupra sistemului energetic din România și posibilitatea ca Ucraina să sprijine România cu electricitate, în special în intervalele de vârf. Oana Țoiu a precizat că tema centrală a convorbirii a fost cooperarea în domeniul energiei, invocând ideea de sprijin între vecini „atunci când este posibil”. Seceta și oprirea preventivă a unui reactor, miza operațională Ministra afirmă că a prezentat impactul secetei severe de pe Dunăre asupra producției de energie, inclusiv asupra producției nucleare, și că a fost discutat un cadru de continuitate pentru importurile de energie din Ucraina, în funcție de capacitatea de producție nucleară a acesteia și de calendarul de mentenanță. În același context, Oana Țoiu a amintit că România a declarat vineri stare de urgență pe piața energiei, după scăderea drastică a debitelor Dunării. Potrivit acesteia, situația a impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, iar în orele de vârf România va conta pe producția de energie din Ucraina. Context diplomatic și securitate regională Șefa diplomației române a indicat că discuția continuă dialogul purtat la nivel guvernamental între premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, precum și între ministerele responsabile de energie. Separat de tema energetică, cei doi miniștri au abordat situația de securitate din regiunea Mării Negre și recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei. Oana Țoiu a spus că a transmis un mesaj de solidaritate după atacurile asupra orașelor ucrainene și că a primit o informare despre situația de pe front și nevoile Ucrainei înaintea sezonului rece. Ministra a mai menționat un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din Marea Neagră, inclusiv incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și doborârea de către Forțele Aeriene Române a trei drone rusești în ultima săptămână. Tot ea a avertizat că atacurile repetate asupra navelor civile afectează siguranța navigației și activitatea economică din regiune, inclusiv Coridorul Maritim către porturile din zona Marii Odesa și terminalul CPC care aprovizionează România cu țiței. [...]

USR a cerut anchetă penală pentru un posibil fals în procedura legislativă , după ce un amendament ar fi apărut în raportul Comisiei juridice la legea ANI fără să fi fost discutat sau votat, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: proiectul privind integritatea este legat de un jalon din PNRR , cu termen 31 august, iar contestarea procedurii poate complica sau întârzia parcursul legislativ. Plângerea penală pentru fals intelectual a fost depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Diana Stoica , liderul deputaților USR. Formațiunea susține că amendamentul a fost introdus în raportul oficial al Comisiei juridice „fără să fi fost depus, dezbătut sau votat” de vreun parlamentar și cere identificarea persoanei care a introdus textul în document. Ce reclamă USR: un amendament „admis” fără procedură Conform USR, amendamentul figurează la poziția 193, pagina 79, în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra propunerii legislative privind integritatea (Pl-x nr. 521/2026). În raport, textul apare la secțiunea „amendamente admise”, cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”. USR afirmă că textul nu s-ar fi regăsit în documentele de lucru puse la dispoziția membrilor comisiei la ședințele din 27 și 28 iulie și că nu a fost supus votului, ceea ce ar face imposibilă atribuirea lui către comisie în lipsa unei decizii formale. De ce spune USR că nu e „eroare materială” Diana Stoica susține că situația nu poate fi explicată printr-o greșeală administrativă, invocând faptul că ar fi apărut „un alineat întreg”, redactat „juridic corect”, care include și „termen de execuție de 30 de zile”. „Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaţilor, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată şi în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure.” Ce solicită plângerea: conservarea probelor și urmărire penală „in rem” În denunț, USR cere începerea urmăririi penale „in rem” (adică pentru faptă, înainte de identificarea unui suspect) și administrarea de urgență a probelor care ar putea fi alterate sau pierdute. Printre documentele indicate se află exemplarul oficial al raportului și versiunile anterioare, registrul amendamentelor și documentele transmise membrilor comisiei, precum și procese-verbale, stenograme și înregistrări. În lipsa unei reacții oficiale în materialul citat privind originea amendamentului, rămâne de văzut dacă Parchetul va deschide un dosar și ce concluzii vor rezulta din verificarea traseului documentelor și a versiunilor raportului. [...]

Italia ridică miza în disputa privind controlul frontierelor UE : vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani spune că vrea să ceară suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen , după intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . Tajani a transmis pe rețeaua X că este „în favoarea închiderii Spațiului Schengen cu Spania” și a acuzat „imigrația necontrolată”, relatează AFP, citată de News.ro. Ce invocă Roma și de ce contează În argumentația sa, Tajani leagă presiunea migratorie de o decizie a guvernului de la Madrid privind acordarea cetățeniei spaniole — și, implicit, europene — „unui număr de peste 500.000 de imigranți”, susținând că acest lucru „încurajează traficul de persoane”. Presiune politică internă, cu efecte potențiale la nivel european În același registru, vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a cerut pe X o „suspendare a Schengenului” și „apărarea frontierelor” Europei. Tajani este membru al Forza Italia și aliat al premierului Giorgia Meloni, iar poziționarea sa indică o linie mai dură a Romei pe tema migrației, cu potențial de a amplifica tensiunile între statele membre în jurul regulilor Schengen și al gestionării frontierelor externe. [...]

ANAF spune că a identificat un circuit de evaziune fiscală în zona serviciilor de pază și protecție, cu un prejudiciu estimat la peste 12,35 milioane de lei, potrivit Stirile Pro TV . Cazul vizează patru societăți controlate, conform autorității fiscale, de aceiași asociați și administratori, iar dosarul a fost trimis către organele de urmărire penală . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală ar fi documentat un mecanism prin care firmele ar fi creat „aparența” unor operațiuni economice reale pentru a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat. În esență, ANAF indică folosirea unor furnizori cu „comportament fiscal inadecvat”, controlați de aceleași persoane, pentru emiterea de documente justificative și facturi fictive. Cum ar fi fost redusă artificial taxarea În comunicarea citată, ANAF descrie înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni „fără suport economic real”, care ar fi permis: deducerea nelegală a TVA; diminuarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit. „În cadrul acestui mecanism au fost înregistrate în evidenţele financiar-contabile operaţiuni fără suport economic real (...) folosiţi pentru emiterea de documente justificative şi facturi fictive.” Traseul banilor: retrageri fragmentate, în numerar Analiza circuitelor financiare ar fi arătat că majoritatea sumelor încasate de la clienți au fost retrase prin peste 6.600 de operațiuni succesive, cu o valoare cumulată de peste 26 milioane de lei. Retragerile ar fi fost făcute, de regulă, în tranșe de 4.000 de lei, prin ATM-uri, cu scopul de a ascunde traseul fondurilor, potrivit ANAF. Din ce este compus prejudiciul estimat Prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 12,35 milioane de lei, compus din: TVA: 8.374.516 lei impozit pe profit: 3.946.325 lei impozit pe venitul microîntreprinderilor: 32.948 lei „Având în vedere complexitatea mecanismului identificat (...) au fost sesizate organele de urmărire penală (...) şi recuperării integrale a prejudiciului.” ANAF precizează că verificările sunt în desfășurare și că inspectorii antifraudă continuă controalele și la alte societăți care ar face parte din același circuit economic, pentru a stabili dimensiunea completă a activităților și obligațiile fiscale datorate. [...]