Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Datele JPMorgan arată o schimbare majoră în comportamentul investitorilor, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu: capitalul începe să se mute din ETF-urile pe aur către ETF-urile pe Bitcoin. Analiza a fost publicată într-o notă pentru investitori citată de Yahoo Finance.
Potrivit băncii americane, relația tradițională dintre aur și Bitcoin – considerate adesea active de refugiu în perioade de criză – s-a rupt după escaladarea conflictului Iran–SUA–Israel de la finalul lunii februarie. În loc să crească împreună, cele două active au început să atragă capital în direcții opuse.
Analiza JPMorgan arată că fluxurile de capital din fondurile tranzacționate la bursă indică o diferență clară între cele două piețe.
| ETF | Evoluție capital |
|---|---|
| SPDR Gold Shares (GLD) | ieșiri de capital de aproximativ 2,7% din active |
| iShares Bitcoin Trust (IBIT) | intrări de capital de aproximativ 1,5% din active |
Datele indică o rotație a investițiilor din aur către Bitcoin, inversând tendința observată la începutul anului, când aurul domina fluxurile de capital.
Analiștii JPMorgan, coordonați de directorul Nikolaos Panigirtzoglou, spun că fenomenul sugerează o schimbare în modul în care investitorii percep conceptul de „aur digital”.
În timp ce ETF-urile pe Bitcoin atrag capital, piețele derivate indică o atitudine mai precaută din partea investitorilor mari.
Acest lucru sugerează că unele instituții își protejează pozițiile în Bitcoin, chiar dacă investitorii individuali și consilierii financiari continuă să cumpere.
Contextul macroeconomic contribuie și el la această prudență. Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril, pe fondul conflictului regional, poate alimenta inflația și menține dobânzile ridicate – un factor care de regulă afectează activele riscante.
În ciuda acestor semnale mixte, Bitcoin continuă să se tranzacționeze peste 70.000 de dolari, menținând o evoluție relativ puternică în comparație cu alte active.
Potrivit scenariilor prezentate de analiști:
JPMorgan consideră că această rotație de capital arată că narațiunea Bitcoin ca „aur digital” continuă să câștige teren în rândul investitorilor, chiar într-un context geopolitic tensionat.
Recomandate
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR , într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea . În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro , analizate de publicație. Bursa de Valori București , din nou pe minus Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații: BET: -1,02% BET-FI (companii financiare): -1,14% BET-NG (energie): -0,97% La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%). Miza economică: listările companiilor de stat și jalonul din PNRR În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz. Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”. Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Context politic: conflict și pe reforma administrației Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD. [...]
Tensiunile SUA–Iran au împins petrolul în sus, iar Bitcoin a coborât spre 70.600 de dolari , într-o reacție de tip „risk-off” (reducerea expunerii la active riscante) după anunțul Washingtonului privind blocarea Strâmtorii Hormuz , potrivit Cointelegraph . Bitcoin a coborât duminică până la 70.623 de dolari, după ce inițial scăzuse cu 1,9% la 71.686 de dolari, în urma confirmării blocadei de către președintele SUA, Donald Trump , într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, Trump a spus că discuțiile de pace au eșuat deoarece Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, pe care l-a descris drept singurul subiect care „contează cu adevărat”. Pe măsură ce s-au deschis piețele futures din SUA, petrolul a urcat rapid: cotația a crescut cu 9,5% până la 105 dolari pe baril în circa o jumătate de oră de la deschidere, în timp ce Bitcoin era în scădere cu 2,7% în ziua respectivă, la momentul redactării materialului. De ce contează: șoc pe energia globală, volatilitate mai mare pe piețe Disputa SUA–Iran privind controlul Strâmtorii Hormuz — rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol — a produs „disrupții semnificative” pe piețele financiare în ultimele șase săptămâni, cu efecte deosebit de vizibile în piața petrolului. Cointelegraph notează că volatilitatea petrolului a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022. Context: ce a cerut Iranul și ce a transmis Trump În afara încetării focului anunțate marți (menționată de publicație ca reper în negocieri), Iranul ar fi cerut SUA: plata unor reparații de război; deblocarea unor active financiare iraniene înghețate. Trump nu a abordat direct aceste cereri în postarea citată, atribuind blocajul negocierilor refuzului Iranului de a-și încheia programul de arme nucleare. Totodată, el a calificat folosirea minelor în zonă și solicitarea de taxe drept „extorcare mondială” și a ordonat Marinei SUA să blocheze navele care ar plăti Iranului și să distrugă minele, conform materialului. Bitcoin, peste nivelul de la începutul conflictului, dar sensibil la șocuri geopolitice Chiar și cu această corecție, Bitcoin este în creștere cu circa 7,4% până la 71.194 de dolari de la începutul conflictului SUA–Iran, pe 28 februarie, când un atac aerian american l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Cointelegraph. Publicația mai arată că, de la debutul războiului, Bitcoin a depășit ca performanță indicele S&P 500 și aurul, deși a recuperat doar parțial după scăderile de la maximele din octombrie, când ar fi atins 126.080 de dolari. [...]
Banca britanică Barclays recomandă investitorilor să prefere obligațiunile Ungariei în locul celor ale României , invocând perspective mai favorabile pentru piața financiară maghiară în perioada următoare. Strategii instituției sugerează trecerea de la titlurile românești cu scadența în 2035 la cele emise de Ungaria. Analiza, citată de Bloomberg , arată că ambele economii sunt expuse riscurilor generate de creșterea prețurilor petrolului, care pot afecta inflația, ritmul de creștere economică și balanța externă. Totuși, experții Barclays consideră că în cazul Ungariei piețele ar putea beneficia de un impuls suplimentar legat de alegerile parlamentare programate în aprilie. Factorul politic din Ungaria Strategii băncii sugerează că o eventuală victorie a opoziției în alegeri ar putea avea un efect pozitiv asupra piețelor financiare. În acest scenariu, investitorii ar putea anticipa o îmbunătățire a relațiilor Budapestei cu Uniunea Europeană și un acces mai facil la fondurile europene. Această perspectivă ar putea crește atractivitatea titlurilor de stat ungare în comparație cu cele românești. Diferența dintre obligațiunile României și Ungariei În prezent, randamentul suplimentar al obligațiunilor românești cu scadența în 2035 față de cele ungare este de aproximativ 33 de puncte de bază , mult sub nivelul de 94 de puncte de bază înregistrat la finalul lunii septembrie. Potrivit strategilor Barclays , creșterea prețurilor petrolului ar putea complica procesul de consolidare fiscală în România, un element esențial pentru menținerea ratingului de investiții al țării. Riscurile pentru economia României Analiza subliniază că șocurile externe, precum scumpirea petrolului, pot amplifica dificultățile legate de reducerea deficitului bugetar și de stabilitatea macroeconomică. În aceste condiții, investitorii ar putea percepe titlurile românești ca fiind mai riscante în comparație cu cele emise de Ungaria. Barclays s-a remarcat și în 2025 prin prognoze politice legate de Ungaria, recomandând atunci poziționarea pe piețele valutare în favoarea unei eventuale victorii a opoziției în fața partidului condus de premierul Viktor Orbán . [...]
Piața globală a trăit luni, 9 martie 2026, una dintre cele mai volatile sesiuni din ultimii ani, în care geopolitica, energia și politica monetară au împins capitalul în direcții opuse în doar câteva ore. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a declanșat inițial un șoc energetic major, petrolul urcând violent spre 120 de dolari pe baril, înainte ca declarațiile politice privind un posibil final rapid al războiului și discuțiile despre intervenția în Strâmtoarea Hormuz să inverseze complet sentimentul pieței. Evoluția energiei a devenit astfel factorul central care a determinat mișcările bursiere de la New York la Frankfurt și Tokyo, într-un context în care investitorii încearcă să estimeze dacă lumea intră într-un nou ciclu de șocuri petroliere comparabile cu cele din anii ’70. Wall Street : revenire după panică După o deschidere marcată de vânzări și volatilitate ridicată, bursele americane au închis în teritoriu pozitiv. Indice Nivel Variație Dow Jones 47.740,8 +239,25 (+0,5%) S&P 500 6.795,99 +55,97 (+0,83%) Nasdaq 22.695,946 +308,267 (+1,38%) Russell 2000 2.553,669 +1,12% Explicația acestei reveniri nu este o îmbunătățire a fundamentelor economice, ci corecția rapidă a petrolului . În momentul în care cotațiile au coborât sub 90 de dolari pe baril, piața a recalculat riscul unei crize energetice globale. În paralel, indicele volatilității VIX a scăzut cu peste 13% , semnalând o reducere a panicii inițiale. Petrolul – variabila care domină toate piețele Energia a fost epicentrul întregii sesiuni. Activ Preț Variație Petrol 88,07 $ −7,07% Gaz natural 3,084 $ −1,15% Aur 5.151,6 $ +0,94% Argint 87,45 $ +3,46% Cupru 5,892 $ +0,74% Inițial, piața a reacționat la mai multe riscuri simultane: avertismentul Iranului că tancurile petroliere care tranzitează Strâmtoarea Hormuz „trebuie să fie foarte prudente” evacuarea personalului american din Arabia Saudită extinderea conflictului regional Hormuz este una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii: aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare trece prin acest punct . Orice amenințare la adresa acestei rute provoacă automat un șoc de ofertă anticipat. Totuși, piața a început să se calmeze după ce au apărut trei semnale politice importante: declarația lui Donald Trump că războiul cu Iranul ar putea lua sfârșit „foarte curând” discuțiile despre preluarea controlului militar asupra Strâmtorii Hormuz pentru a proteja transportul energetic întâlnirea de urgență a miniștrilor energiei din G7 , care analizează eliberarea rezervelor strategice de petrol Aceste elemente au schimbat radical percepția investitorilor: dintr-o posibilă criză energetică globală într-un șoc temporar de ofertă . Rotația capitalului pe bursă În interiorul pieței americane s-a produs o rotație clară către tehnologie și infrastructură digitală. Cele mai mari creșteri Companie Evoluție SanDisk +11,64% Teradyne +8,56% Ciena +8,28% Comfort Systems USA +7,29% Western Digital +6,85% Aceste creșteri reflectă două tendințe: continuarea investițiilor în inteligență artificială și centre de date , sector susținut inclusiv de investiții precum finanțarea startup-ului Nscale de către Nvidia migrarea capitalului către companii percepute drept mai puțin sensibile la costurile energetice Cele mai mari scăderi Companie Evoluție Paramount Skydance −6,67% Arthur J. Gallagher −4,54% CF Industries −4,09% Charter Communications −4,06% Broadridge Financial Solutions −3,99% În cazul producătorului de îngrășăminte CF Industries, scăderea este explicată prin volatilitatea gazului natural – principalul cost de producție al industriei fertilizanților. Piața obligațiunilor: semnal defensiv În paralel, investitorii au cumpărat titluri de stat. Obligațiune Randament Variație US Treasury 10 ani 4,102% −0,032 Bund Germania 10 ani 2,84% −0,023 Gilt Marea Britanie 4,641% +0,003 Scăderea randamentelor americane indică cerere pentru active sigure , dar și anticipația că un șoc petrolier ar putea menține dobânzile ridicate mai mult timp. Valutele: dolarul rezistă Pe piața valutară, dolarul a rămas stabil. Pereche Nivel EUR/USD 1,163 GBP/USD 1,343 USD/JPY 157,84 Indicele dolarului 99,175 Stabilitatea monedei americane arată că investitorii privesc SUA drept principal refugiu financiar în perioade de criză geopolitică . Europa: cea mai vulnerabilă regiune Bursele europene au închis în scădere. Indice Variație DAX −0,77% CAC 40 −0,98% STOXX 600 −0,63% FTSE 100 −0,34% Motivul este structural: Europa este mult mai dependentă de importurile energetice decât Statele Unite. Un petrol peste 100 de dolari ar acționa ca o taxă suplimentară asupra economiei europene și ar complica planurile băncilor centrale de reducere a dobânzilor. Asia: reacție prudentă Piețele asiatice au reacționat mixt. Indice Evoluție Nikkei Japonia stabil Shanghai Composite stabil Nifty India −1,73% STI Singapore −1,89% NZX 50 Noua Zeelandă +1,25% India și Singapore au scăzut cel mai mult deoarece sunt economii puternic dependente de importurile de energie. Concluzia pieței Sesiunea de luni confirmă că petrolul a redevenit indicatorul macroeconomic dominant al piețelor globale . În doar câteva ore, investitorii au trecut de la scenariul unei crize energetice globale la cel al unui conflict limitat. Trei variabile vor decide direcția piețelor în următoarele săptămâni: securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz decizia G7 privind eliberarea rezervelor strategice de petrol evoluția militară a conflictului dintre SUA, Israel și Iran Dacă fluxurile energetice rămân intacte, piața ar putea absorbi șocul geopolitic. Dacă însă transportul petrolului din Golf este perturbat, lumea s-ar putea confrunta cu cel mai mare șoc energetic de la invazia Rusiei în Ucraina . [...]
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu , iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026. Petrolul explodează, temeri privind Strâmtoarea Hormuz Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Brent: +9%, la circa 79 dolari/baril WTI: +8%, la peste 72 dolari/baril, cu vârfuri peste 80 dolari în unele sesiuni Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global. Aurul și dolarul, câștigători ai crizei Activele considerate sigure au atras rapid capital: Aurul spot: +2,3%, la aproximativ 5.396 dolari/uncie Contractele futures pe aur: +3,1% Indicele dolarului: +0,76% Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie. Bursele americane, sub presiune Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street: S&P 500: -1,1% Nasdaq 100: -1,5% Dow Jones: -1% Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute. Criptomonedele încearcă o revenire Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc. Concluzie Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a zguduit bursele și a scumpit petrolul , iar investitorii s-au refugiat rapid în dolar și aur, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril , după ce a atins temporar 82 de dolari, iar petrolul american a crescut la 69,59 dolari. Aurul a avansat cu 1%, până la 5.327 dolari uncia , semn al tensiunii din piețe. Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului continuă, iar Teheranul a răspuns cu rachete în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea dura încă patru săptămâni și că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor asumate. Strâmtoarea Ormuz, punctul critic Piața urmărește cu atenție Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece: aproximativ 20% din petrolul comercializat pe mare la nivel global; circa 20% din gazul natural lichefiat. Deși ruta nu este oficial blocată, mai multe petroliere staționează la intrare, pe fondul riscurilor de securitate și al problemelor de asigurare. Jorge Leon, de la Rystad Energy, avertizează că o oprire efectivă ar bloca 15 milioane de barili pe zi. În paralel, OPEC+ a decis o majorare modestă a producției pentru aprilie, de 206.000 de barili pe zi, însă mare parte din acest volum ar trebui să tranziteze tot zona tensionată. Alan Gelder, de la Wood Mackenzie, compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970 . Ajustat la valoarea actuală, pragul istoric ar echivala cu aproximativ 90 de dolari pe baril în 2026, nivel care, în condițiile actuale, nu pare greu de atins. Reacția burselor În Asia: Nikkei 225 (Japonia) a scăzut cu 1,4%, pe fondul temerilor legate de costurile energiei; MSCI Asia-Pacific (fără Japonia) a pierdut 1,2%; CSI 300 (China) a rămas relativ stabil. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au suspendat temporar tranzacțiile. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar pe DAX cu 1,3%. La New York, indicii futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%. Dolarul și titlurile americane, principalele refugii Dolarul s-a apreciat, susținut de statutul Statelor Unite de exportator net de energie și de atractivitatea titlurilor de stat americane. Euro a scăzut la 1,1788 dolari, iar randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%. Tensiunile geopolitice se suprapun peste un climat economic fragil, cu investitorii atenți la datele economice din SUA și la posibilele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile. Un șoc prelungit al petrolului ar putea reaprinde inflația globală, punând presiune suplimentară pe companii și consumatori. [...]
