Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Euro a coborât spre 1,14 dolari după o săptămână de scăderi accelerate, evoluție care indică o slăbire a monedei europene pe piețele valutare internaționale. Potrivit MEXC, perechea EUR/USD a încheiat tranzacțiile de vineri la 1,1417, după patru sesiuni consecutive de depreciere, iar analiștii urmăresc acum posibilitatea ca moneda europeană să coboare spre nivelul de 1,13 dolari.
Declinul euro este legat în mare parte de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul militar dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril. Situația tensionată din strâmtoarea Hormuz – prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime globale de petrol – a amplificat incertitudinea pe piețe.
În astfel de perioade, investitorii tind să se orienteze către active considerate mai sigure, iar dolarul american este unul dintre principalele refugii financiare. Creșterea cererii pentru moneda SUA a contribuit astfel la deprecierea euro.
Un alt factor important îl reprezintă așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Datele publicate pe 11 martie arată că inflația anuală în Statele Unite s-a menținut la 2,4% în februarie, în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5%, potrivit Biroului american de Statistică a Muncii.
Pe fondul acestor evoluții și al scumpirii energiei, piețele estimează o probabilitate de peste 99% ca Fed să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50% – 3,75% la ședința de politică monetară programată săptămâna viitoare.
În paralel, datele economice din Europa arată semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Reuters, economia zonei euro a început anul 2026 cu evoluții modeste, iar Germania – cea mai mare economie a blocului – a înregistrat scăderi ale comerțului exterior.
În luna ianuarie:
Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea accentua presiunile asupra industriei europene în perioada următoare.
După scăderile din ultimele zile, analiștii urmăresc câteva repere importante pentru evoluția cursului EUR/USD:
| Nivel aproximativ | Semnificație |
|---|---|
| 1,13 dolari | primul nivel important de sprijin pentru euro |
| 1,12 dolari | minimul anual al perechii valutare |
| 1,15 dolari | nivel care ar indica o posibilă revenire a monedei europene |
Următoarele zile ar putea aduce fluctuații semnificative pe piața valutară, deoarece atât Rezerva Federală a SUA, cât și Banca Centrală Europeană urmează să anunțe decizii de politică monetară, iar diferențele dintre evoluția economiei americane și cea a zonei euro continuă să influențeze cursul dintre cele două monede.
Recomandate
Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni față de dolar , pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al creșterii cererii pentru active considerate sigure. Potrivit datelor citate de mai multe publicații financiare internaționale, cursul EUR/USD a ajuns în jurul valorii de 1,1438 , nivel nemaiatins din august 2025. Declinul vine după ce moneda unică europeană atinsese un maxim în ianuarie 2026, în apropierea nivelului de 1,2080 dolari pentru un euro . De atunci, euro a pierdut peste 5% din valoare , pe măsură ce investitorii s-au orientat spre dolarul american, considerat în mod tradițional un refugiu în perioade de criză. Războiul din Orientul Mijlociu a schimbat piețele Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran , început la sfârșitul lunii februarie, a influențat puternic piețele valutare. Extinderea tensiunilor în regiune și riscul pentru transporturile de energie prin Strâmtoarea Hormuz au determinat creșterea prețului petrolului și au generat volatilitate pe piețele financiare. În acest context, investitorii au mutat capital către active denominate în dolari, ceea ce a consolidat moneda americană. Potrivit unor analiști citați de Reuters, economiile care depind puternic de importurile de energie – precum cele din Europa și Japonia – sunt deosebit de vulnerabile la astfel de șocuri. „Istoria arată că monedele precum euro sau yenul tind să performeze mai slab atunci când prețurile energiei cresc brusc”, a explicat Rodrigo Catril, strateg valutar la National Australia Bank. Petrolul peste 100 de dolari amplifică presiunea Creșterea dolarului este alimentată și de scumpirea petrolului. Cotația Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril , după atacurile americane asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra terminalului de export de la Kharg Island. Strategii macroeconomici consideră că această combinație – conflict militar, șoc energetic și incertitudine economică – favorizează dolarul, care rămâne principala monedă de refugiu la nivel global. Deciziile băncilor centrale ar putea influența cursul Piețele urmăresc acum cu atenție deciziile marilor bănci centrale. Rezerva Federală a SUA urmează să anunțe politica monetară miercuri, iar majoritatea analiștilor se așteaptă ca dobânda să rămână între 3,50% și 3,75% . O zi mai târziu, Banca Centrală Europeană va anunța propriile decizii, într-un moment complicat pentru economia zonei euro, afectată de costurile ridicate ale energiei și de perspective economice mai slabe decât în SUA. Diferența dintre ritmul economiei americane și cel al Europei, combinată cu presiunile inflaționiste generate de energie, continuă să apese asupra monedei europene. [...]
Dolarul a rămas aproape de maximul ultimelor 18 luni , iar mișcările din piața valutară au fost temperate în debutul sesiunii asiatice, pe fondul minutelor „hawkish” (cu mesaj mai dur privind inflația și dobânzile) ale Rezervei Federale, potrivit Reuters . Pentru companii și investitori, semnalul principal este că dolarul rămâne susținut de perspectiva dobânzilor ridicate în SUA, chiar dacă piața nu vede ca probabilă o nouă majorare la următoarea ședință. Indicele dolarului, care măsoară moneda americană față de un coș de șase valute, era stabil la 102,23, după un avans de 0,3% miercuri. Dolarul se menține la câțiva „pips” (cea mai mică unitate uzuală de variație a unui curs) de cele mai puternice niveluri din 9 aprilie 2025, după turbulențele de piață asociate anunțului de tarife numit „Liberation Day” din săptămâna precedentă. Ce au transmis minutele Fed și de ce contează pentru curs Minutele ședinței Fed din 15-16 septembrie arată că decizia de majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază a fost unanimă, însă au existat diferențe de opinie privind rațiunea acestei mișcări. Westpac notează că documentul a întărit tonul „hawkish” al majorării din septembrie, majoritatea participanților considerând în continuare potrivită o înăsprire suplimentară, iar aproape toți văzând riscurile privind inflația înclinate în sus la momentul ședinței. Cu toate acestea, minutele „au făcut puțin” pentru a schimba așteptările că Fed va evita o nouă creștere a dobânzii la ședința de la finalul lunii. Contractele futures pe dobânda Fed indică o probabilitate implicită de 19% pentru o majorare de 25 de puncte de bază la următoarea ședință de două zile care se încheie pe 28 octombrie, neschimbată față de ziua anterioară, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Cum s-au mișcat principalele valute În piața valutară, reacțiile au fost limitate: față de yen, dolarul a scăzut cu 0,2%, la 157,815 yeni, după ce datele au arătat că excedentul de cont curent al Japoniei a fost de 4,062 trilioane yeni (25,7 miliarde dolari, aprox. 116 miliarde lei) în august, peste estimarea mediană a economiștilor (3,19 trilioane yeni); dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost neschimbate, la 0,6960 dolari, respectiv 0,5600 dolari; față de yuanul chinezesc, dolarul a fost stabil la 6,7015 yuani în tranzacțiile offshore; euro a fost stabil la 1,1201 dolari, iar lira sterlină a rămas la 1,3215 dolari. În zona cripto, bitcoin a scăzut cu 0,2%, la 83.233,40 dolari (aprox. 383.000 lei), iar ether a coborât cu 0,1%, la 2.571,07 dolari (aprox. 11.800 lei). La ce să se uite companiile și investitorii Mesajul combinat din piață este că dolarul rămâne sprijinit de percepția unei Fed încă preocupate de inflație, chiar dacă probabilitatea unei noi majorări pe termen foarte scurt nu a crescut. Pentru firmele cu plăți în dolari sau expunere pe importuri, asta menține riscul unor costuri ridicate în valută, iar pentru investitori rămâne relevantă orice actualizare a așteptărilor privind traiectoria dobânzilor în SUA până la ședința din 28 octombrie. [...]
Marile bănci de pe Wall Street își repoziționează pariurile pe valută , mizând pe o continuare a întăririi dolarului și pe o scădere a euro spre 1,10 dolari, pe fondul diferențelor de politică monetară dintre SUA și zona euro, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Schimbarea de perspectivă vine după ce investitorii au început să creadă că Rezerva Federală (Fed) va menține o linie mai dură decât Banca Centrală Europeană (BCE) în privința dobânzilor în restul anului. În acest context, Bloomberg notează că raportul euro/dolar ar putea coborî de la circa 1,13 în prezent către 1,10. De ce contează: diferențialul de dobândă mută fluxurile spre dolar Analiza indică faptul că BCE a adoptat o abordare mai prudentă și a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie de noi majorări ale dobânzilor, în condițiile în care inflația ar urma să revină în intervalul-țintă pe termen mediu. În paralel, piața a crescut probabilitatea unei majorări de dobândă în SUA în acest an, ceea ce face dolarul mai atractiv pentru investitori. Un element suplimentar care apasă pe moneda europeană este scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Golf. Cum petrolul se tranzacționează în dolari, un dolar mai puternic înseamnă costuri mai mari pentru importurile energetice ale Europei, în termeni de euro. Context: de la euro „prea puternic” la presiuni de depreciere La final de ianuarie, euro depășise 1,20 dolari, cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, ceea ce complica inclusiv exporturile europene către SUA. Potrivit Bloomberg, războiul dintre SUA și Iran a inversat tendința, iar combinația dintre tensiunile geopolitice și perspectiva de dobânzi mai ridicate în SUA a susținut dolarul. Ținte de curs menționate în analiză JPMorgan și-a redus ținta pentru mijlocul anului 2027 la 1,10 dolari. Royal Bank of Canada estimează că nivelul de 1,10 ar putea fi atins până la sfârșitul anului viitor. În SUA, înainte de prima reuniune a Fed sub noul președinte Kevin Warsh (numit de Donald Trump), piețele au luat în calcul riscul ca acesta să fie influențat de presiuni pentru reducerea dobânzilor. Ulterior, Warsh a transmis că banca centrală „nu va tolera” o inflație ridicată, mesaj care a întărit așteptările privind o posibilă creștere de dobândă în acest an. [...]
Dolarul a coborât la un minim al ultimelor 10 zile, pe fondul creșterii apetitului pentru risc după acordul de pace SUA–Iran , care a împins în jos prețul petrolului și a redus cererea pentru active considerate „refugiu”, potrivit Reuters . În tranzacțiile de luni din Asia, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de un coș de valute majore) a scăzut cu 0,31%, la 99,492, cel mai redus nivel din 5 iunie. Mișcarea a venit după ce oficiali americani și iranieni au anunțat duminică un cadru pentru un acord care ar urma să pună capăt războiului, să oprească blocada SUA asupra Iranului și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz . Petrol mai ieftin, dolar mai slab Piața a reacționat printr-o scădere a petrolului: contractele futures pentru Brent erau în coborâre cu peste 4%, la 83,82 dolari (aprox. 385 lei). În acest context, investitorii s-au orientat către monede mai sensibile la risc, în detrimentul dolarului. Euro a urcat la 1,1607 dolari, iar lira sterlină s-a apreciat la 1,3448 dolari. Dolarul australian a crescut la 0,7075 dolari, iar dolarul neozeelandez la 0,5854 dolari. Prudență: acordul e un „cadru”, iar riscul de escaladare rămâne Deși reacția inițială a fost una de „risk-on” (apetit pentru risc), Reuters notează că prudența persistă după ce președintele Donald Trump a declarat pentru The New York Times că, dacă Iranul nu ajunge la un acord nuclear final cu SUA, ar relua atacurile asupra Teheranului sau ar cere ca SUA să devină „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii. Nick Twidale, strateg-șef de piață la ATFX Global, a spus că se așteaptă la o slăbire a dolarului în următoarele ședințe, cu o ușoară apreciere a unor monede „de risc”, dar fără mișcări foarte mari. El a adăugat că piața va aștepta să vadă cât de repede se redeschide efectiv Strâmtoarea Hormuz și cât va dura până când fluxurile de petrol revin la normal, estimând că ar putea fi vorba de luni, nu de săptămâni. Yenul rămâne sub presiune înaintea deciziei Băncii Japoniei Separat de efectul geopolitic, yenul japonez a slăbit până la 160,150 per dolar, rămânând în jurul nivelului de 160, considerat de piață o zonă sensibilă, asociată cu riscul unei intervenții oficiale. Banca Japoniei urmează să încheie pe 16 iunie o ședință de două zile, iar Reuters relatează că instituția este așteptată să majoreze dobânzile la un maxim al ultimilor 31 de ani și să semnalizeze că poate continua creșterile, în linie cu tendința de înăsprire a politicii monetare observată și la alte bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană. [...]
Dolarul s-a stabilizat, iar piețele valutare au intrat într-un regim de așteptare , pe fondul incertitudinii legate de negocierile din Orientul Mijlociu și de următoarele semnale de politică monetară ale marilor bănci centrale, potrivit Reuters . Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de un coș de valute (inclusiv yenul și euro), era neschimbat la 99,00, după ce săptămâna trecută a scăzut cu 0,4%. Mișcarea vine pe fondul speranțelor privind un acord între SUA și Iran care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transporturile de petrol. Geopolitica ține dolarul „în priză” prin canalul petrolului Reuters notează că petrolul a urcat la începutul sesiunii după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai mult în Liban, în confruntarea cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că va decide în curând asupra unui acord propus pentru extinderea armistițiului cu Iranul. Un astfel de acord ar prelungi armistițiul SUA–Iran cu 60 de zile și ar permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută care, în vremuri normale, este folosită pentru circa o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Un oficial iranian a spus pentru Reuters că un acord este aproape, dar nu a fost încă aprobat. Datele din SUA și băncile centrale pot schimba rapid direcția Atenția se mută și pe datele din SUA: raportul privind locurile de muncă (non-farm payrolls) din 5 iunie este așteptat să indice o rată a șomajului de 4,3% și o creștere de 85.000 de joburi, potrivit unui sondaj Reuters. Joseph Capurso, șeful departamentului FX (piața valutară) la Commonwealth Bank of Australia , a spus că dolarul va fi influențat puternic de evoluțiile din războiul SUA–Iran și de raportul privind piața muncii din SUA. El a adăugat că, odată redeschisă strâmtoarea, în timp efectul prețului petrolului ar urma să se estompeze, iar dobânzile să redevină un factor mai important pentru dolar. În paralel, piețele financiare pariază că următoarea mișcare a Rezervei Federale (Fed) va fi o creștere a dobânzii-cheie din intervalul actual 3,50%–3,75%, probabil până la finalul anului, după ce înainte de izbucnirea războiului din Iran oficialii luau în calcul o reducere. În Europa, Isabel Schnabel, membră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că BCE ar trebui să majoreze dobânzile luna aceasta chiar și dacă se ajunge la un acord de pace SUA–Iran; ea urma să vorbească luni în Coreea de Sud. În Japonia, un discurs al guvernatorului Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, programat pentru miercuri, este urmărit pentru indicii privind o posibilă majorare a dobânzii în săptămâna următoare. Totodată, două surse familiarizate cu discuțiile au spus că, deși nu există încă un consens în interiorul băncii, o pauză în reducerea achizițiilor de obligațiuni guvernamentale este tot mai des văzută drept opțiunea preferată. Cursuri: euro și yenul au cedat ușor în fața dolarului În tranzacțiile de luni dimineață, euro a scăzut cu 0,08% la 1,165 dolari, yenul s-a depreciat cu 0,08% la 159,41 yeni/dolar, iar lira sterlină a coborât cu 0,07% la 1,3449 dolari. Ministerul japonez de Finanțe a anunțat vineri că guvernul a cheltuit 11,7 trilioane yeni (aprox. 324 miliarde lei) pentru intervenții pe piața valutară în luna precedentă, pentru a sprijini yenul, confirmând ceea ce traderii suspectau deja. Dolarul australian era neschimbat la 0,7181 dolari, iar dolarul neozeelandez a scăzut cu 0,17% la 0,5978 dolari. [...]
Euro a coborât sub 5,2 lei în tranzacții cu lichiditate redusă, semn că tensiunile politice continuă să apese pe leu , chiar dacă mișcarea are loc înainte de deschiderea pieței interbancare din România, potrivit Economedia . La ora 11:20, moneda europeană a scăzut sub pragul de 5,2 lei, până la 5,197 lei. Mai devreme, cotațiile din platformele internaționale indicau aproximativ 5,202–5,2055 lei pentru un euro, înainte de deschiderea pieței locale (date Investing). De ce contează: cursul reacționează la risc politic, nu la „fundamente” pe termen scurt Economedia notează că piața interbancară din România era încă închisă, iar lichiditatea redusă poate amplifica volatilitatea. În astfel de condiții, mișcările pot fi mai bruște și „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”. Presiunea pe leu este pusă în contextul votului așteptat marți, prin moțiunea împotriva premierului Ilie Bolojan , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine și prudență în rândul investitorilor. Context: după minimul istoric și un episod „foarte agitat” în piață Evoluția de luni vine după ce, joi, leul a atins un minim istoric față de euro, iar Banca Națională a României a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În aceeași zi, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei, iar la unele case de schimb a fost depășit pragul de 5,25 lei. Vineri a fost zi liberă, iar băncile din România au fost închise, ceea ce a mutat o parte din formarea prețului în afara pieței locale. Reprezentanții BNR au descris sesiunea de joi drept „o zi foarte agitată”, tipică perioadelor de incertitudine, și au transmis că situația ar urma să se calmeze. Potrivit datelor agregate de Bloomberg, scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni. [...]
