Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Producătorul turc de vehicule militare Otokar intenționează să preia compania românească Automecanica SA, o fabrică cu tradiție în industria militară încă din perioada comunistă, într-o tranzacție analizată în prezent de Consiliul Concurenței. Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul, compania turcă urmărește achiziția a aproximativ 96% din acțiunile Automecanica SA, în contextul unui contract major semnat cu Ministerul Apărării din România.
Planul este legat direct de programul militar prin care Otokar a câștigat licitația organizată de Romtehnica pentru furnizarea a circa 1.000 de blindate Cobra II destinate Armatei Române. Valoarea contractului este estimată la aproximativ 4,26 miliarde de lei.
Ministerul Apărării a impus însă o condiție importantă: majoritatea vehiculelor trebuie produse pe o platformă industrială din România. În acest context, Automecanica SA este văzută ca baza industrială potrivită pentru asamblarea și producția locală a blindatelor.
Automecanica SA are rădăcini în industria de apărare dezvoltată în perioada regimului Nicolae Ceaușescu și a fost una dintre unitățile importante ale sectorului militar de stat. În ultimii ani, compania a trecut prin schimbări de acționariat.
Potrivit informațiilor citate în articol, firma a fost preluată în noiembrie 2023 de Andrei Scobioală și de o companie controlată de Serghei Glinka, persoane asociate anterior cu afaceri care au desfășurat activități în Federația Rusă. Acest context a generat controverse și o atenție sporită asupra tranzacției.
Preluarea trebuie aprobată de Consiliul Concurenței, care analizează dacă tranzacția respectă regulile privind competiția economică și dacă nu creează distorsiuni pe piață.
Dacă va fi autorizată, achiziția ar putea marca una dintre cele mai importante investiții recente în industria militară românească, deoarece ar permite producția locală a blindatelor contractate de Ministerul Apărării și ar integra fabrica într-un lanț industrial internațional din domeniul apărării.
Recomandate
Achiziția Akkim de către Sika aduce în prim-plan o posibilă consolidare a pieței locale de chimie pentru construcții, tranzacție care intră în analiza Consiliului Concurenței , potrivit Economica . Akkim are o fabrică în România, iar finalizarea achiziției este așteptată în trimestrul al treilea din acest an, sub rezerva aprobărilor de reglementare. Akkim, producător turc de materiale chimice, activează pe plan local printr-o unitate în Parcul Industrial Ploiești . În 2024, afacerile companiei din România s-au apropiat de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), în creștere cu 40% față de 2023, conform datelor de la Ministerul Finanțelor citate de publicație. La nivel de grup, Akkim a avut anul trecut afaceri de aproape 240 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei). Ce se schimbă în România: miză pe capacități și distribuție Tranzacția este prezentată ca un pas care întărește poziția Sika în industria globală a adezivilor și etanșanților, prin extinderea canalelor de distribuție și o acoperire geografică mai largă, conform anunțului companiei (detaliat de Sika aici: Sika ). Pentru piața românească, elementul imediat relevant este că achiziția include o capacitate de producție deja funcțională (fabrica Akkim) și intră în filtrul autorității de concurență. În paralel, Sika și-a extins recent amprenta industrială locală: anul trecut a deschis o fabrică de aditivi pentru betoane pe platforma industrială din Corlătești (Prahova), investiție de 1,4 milioane de franci elvețieni (aprox. 7,1 milioane lei), potrivit informațiilor citate de Economica (context: Economica ). Context: portofoliul Sika pe plan local și dimensiunea grupului Sika mai deține în România și Adeplast, producător de materiale de construcții care a raportat anul trecut afaceri de 540 de milioane de lei (108,5 milioane de euro), în scădere cu 17% față de 2023, conform datelor prezentate în articol. La nivel de grup, Sika este un producător global de materiale chimice specializate, cu filiale în 102 țări și peste 400 de unități de producție. Compania are peste 33.000 de angajați și a raportat vânzări anuale de 11,76 miliarde de franci elvețieni în 2024 (aprox. 60 miliarde lei), mai notează sursa. Ce urmează Următorul pas este parcursul de aprobare: Consiliul Concurenței analizează tranzacția, iar închiderea acesteia este așteptată în trimestrul al treilea, dacă sunt obținute avizele necesare. [...]
Tranzacția de 12,5 milioane euro (plus TVA) prin care UMB Steel preia activele combinatului siderurgic Hunedoara a fost finalizată , după îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive, potrivit Economica . Miza economică este transferul integral al unei platforme industriale mari – terenuri, clădiri și echipamente – către grupul controlat de Dorinel Umbrărescu, cu asumarea obligațiilor de mediu. ArcelorMittal Hunedoara a informat Bursa de Valori București că a încheiat documentele tranzacției pentru „un preț total de 12.500.000 Euro (+TVA aplicabil)” și că „toate condițiile suspensive agreate de părți cu privire la finalizarea Tranzacției au fost îndeplinite”. Ce se transferă și ce înseamnă operațional Pentru suma de 12,5 milioane de euro (aprox. 62,5 milioane lei), cumpărătorul preia, conform hotărârii AGA citate de publicație, toate activele vechiului combinat, inclusiv: terenurile și clădirile; echipamentele, instalațiile, utilajele și mijloacele de transport; materialele, stocurile și alte active aferente. Suprafața terenurilor din incinta combinatului este de circa 1 milion de metri pătrați, la care se adaugă alte 494.000 mp. Noul proprietar își asumă și obligațiile de mediu, un element relevant pentru costurile și calendarul oricărei reluări sau reconversii industriale. Filtrul de concurență și contextul opririi producției Consiliul Concurenței a autorizat anterior tranzacția prin care UMB Steel S.R.L. urma să preia activele ArcelorMittal Hunedoara S.A., concluzionând că operațiunea „nu ridică obstacole semnificative” pentru concurența efectivă pe piața românească. Contextul de piață rămâne însă cel al unei capacități oprite: ArcelorMittal Hunedoara și-a încetat activitatea în septembrie 2025, iar grupul ArcelorMittal a confirmat în octombrie 2025 decizia de oprire definitivă a producției la fabrica din Hunedoara, pe motiv că un model de reluare a laminării pe baza semifabricatelor nu ar fi fost sustenabil și profitabil. [...]
OPPO își consolidează operațiunile OnePlus și realme într-o structură comună , prin înființarea unui „sub-brand business unit” (divizie dedicată seriilor secundare), potrivit informațiilor publicate de IT Home . Mișcarea sugerează o integrare mai strânsă a celor două mărci în interiorul grupului, cu efecte directe asupra organizării de produs, marketing și cercetare-dezvoltare. Ce se schimbă în organizare Conform unei informări citate în material (publicată inițial de Leifeng), OPPO a emis un anunț intern privind noua divizie, cu următoarea structură de conducere: Li Bingzhong (Sky) , vicepreședinte senior (SVP) OPPO, devine responsabilul noii divizii . Sistemul de marketing și servicii pentru OnePlus și realme intră sub coordonare unificată, iar Xu Qi , președinte al zonei de marketing și servicii realme, este numit șef al marketingului și serviciilor pentru noua divizie. Integrare pe produs și repoziționare a echipelor Pe zona de produs, OPPO ar fi creat un „centru de produse pentru sub-serii” , cu două departamente (intern și internațional), coordonate de Li Jie , care raportează către Liu Zuohu . În aceeași structură, Wang Wei (Derek) , anterior vicepreședinte realme, este numit director general adjunct al centrului și raportează către Li Jie. Separat, materialul indică o schimbare importantă pe zona tehnică: echipa de cercetare-dezvoltare realme revine în grup , iar departamente precum imagistică și hardware sunt integrate în OPPO , ca sub-departamente ale diviziilor hardware existente. Context operațional: service-ul realme, deja în integrare IT Home amintește că realme a anunțat anterior (20 martie) că, în China continentală, serviciile post-vânzare sunt integrate treptat în rețeaua OPPO . Din 1 aprilie 2026 , pentru China continentală (fără Hong Kong, Macao și Taiwan), telefoanele, tabletele, PC-urile și produsele IoT realme sunt acoperite integral de rețeaua OPPO pentru service post-vânzare. De ce contează Dincolo de o simplă reorganizare, această consolidare indică o centralizare a funcțiilor-cheie (produs, marketing, R&D și service) pentru OnePlus și realme, ceea ce poate reduce suprapunerile interne și poate accelera deciziile de portofoliu. IT Home nu oferă detalii despre calendarul complet al fuziunii sau despre schimbări comerciale (brand, canale, prețuri), astfel că amploarea efectelor în piețe rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Tranzacția MOL pentru preluarea pachetului rusesc din NIS depinde de aprobări OFAC și de autoritățile sârbe , după ce licența americană care permite negocierile a fost prelungită până la 22 mai, potrivit News . MOL spune că discuțiile privind achiziția participației deținute de companii rusești în compania petrolieră sârbă NIS sunt în desfășurare, în baza unui acord-cadru semnat anterior. Acordul vizează un pachet de 56% din NIS, deținut de Gazprom Neft și Gazprom, companie aflată sub sancțiuni impuse de Statele Unite. Miza: o tranzacție condiționată de regimul de sancțiuni Elementul-cheie este calendarul impus de autoritățile americane. Office of Foreign Assets Control (OFAC) a extins licența de negociere până la 22 mai, pentru finalizarea tranzacției. Dincolo de negociere, închiderea acordului presupune atât semnarea contractului final, cât și aprobări suplimentare din partea OFAC și a autorităților guvernamentale din Serbia. MOL afirmă că respectă toate reglementările aplicabile și că obiectivul achiziției este consolidarea securității aprovizionării cu energie pe termen lung pentru Serbia și regiune. Context: sancțiuni SUA și presiune pentru ieșirea acționarilor ruși Sancțiunile asupra NIS au fost impuse în octombrie, ca parte a măsurilor mai ample ale Statelor Unite împotriva sectorului energetic rus, în contextul războiului din Ucraina. Potrivit informațiilor citate, Washingtonul solicită retragerea acționarilor majoritari ruși din companie. [...]
China a cerut anularea achiziției de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) prin care Meta urma să preia startup-ul de inteligență artificială Manus , o decizie care ridică un nou obstacol de reglementare pentru tranzacțiile transfrontaliere din sectoare considerate „critice”, precum AI, potrivit CNN . Autoritatea chineză de planificare de stat a transmis luni, într-un comunicat scurt, că cele două părți trebuie să „desfacă” acordul, după o investigație deschisă de Beijing la începutul acestui an. Măsura vine pe fondul temerilor Chinei că tehnologie importantă ar putea ajunge în SUA, în contextul escaladării rivalității tehnologice dintre cele două țări. De ce contează: un semnal mai dur pentru investițiile în AI Decizia Beijingului întărește tendința de separare a ecosistemelor tehnologice SUA–China și sugerează un mediu tot mai dificil pentru investițiile și achizițiile internaționale în domenii precum inteligența artificială și semiconductorii. CNN notează că măsura ar putea avea un efect de descurajare asupra startup-urilor chineze de AI, care caută finanțare și ieșiri (exit-uri) prin tranzacții cu jucători globali. Momentul este sensibil și politic: blocarea tranzacției are loc cu câteva săptămâni înaintea summitului așteptat dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping , la Beijing, unde ar urma să fie discutate inclusiv disputele legate de comerț și controalele tehnologice. Impact operațional: „desfacerea” acordului ar putea fi dificilă În practică, anularea tranzacției poate fi complicată. CNN arată că, după anunțarea achiziției la finalul lunii decembrie, Meta ar fi integrat Manus în sistemele interne, iar executivi ai startup-ului s-ar fi alăturat companiei americane. Pentru Meta, blocarea achiziției poate însemna pierderea unei oportunități de a-și întări capabilitățile în AI, într-o competiție accelerată cu rivali precum Google și OpenAI. În reacție, un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru CNN: „Tranzacția a respectat pe deplin legislația aplicabilă. Anticipăm o soluționare adecvată a investigației.” CNN precizează că a contactat Manus pentru un punct de vedere. Context: Manus, mutarea în Singapore și reacția din China Manus a fost fondată în China și a atras atenția după lansarea, anul trecut, a unui „agent AI” – un sistem care poate acționa autonom în numele utilizatorului. Percepția publică s-a deteriorat după ce compania și-a mutat sediul și cea mai mare parte a operațiunilor în Singapore și, ulterior, după anunțul vânzării către Meta. Pe rețelele sociale chineze, unii utilizatori au criticat tranzacția, acuzând compania că „vinde” către SUA, care a impus controale extinse la export către China pentru a-i încetini avansul în tehnologii de vârf, inclusiv AI. Beijing a deschis investigația în ianuarie, într-o mișcare descrisă de CNN drept neobișnuit de rapidă, menită și să descurajeze alte startup-uri chineze să urmeze o strategie similară. Publicația notează că nu este clar dacă autoritățile vor anunța pași suplimentari în anchetă. Separat, Financial Times a relatat luna trecută că doi cofondatori ai Manus, Xiao Hong și Ji Yichao, ar fi primit interdicție de a părăsi China, în timp ce investigația era în desfășurare. [...]
Porsche AG iese complet din Bugatti și din Rimac Group , într-o tranzacție care mută controlul asupra Bugatti Rimac către Rimac și aduce un nou acționar major în structura companiei, sub rezerva aprobărilor de reglementare, potrivit Profit . După circa cinci ani de parteneriat și discuții recurente privind evoluția asocierii și evaluarea brandului, Porsche a decis să vândă definitiv marca Bugatti, care va părăsi grupul Volkswagen și va intra în proprietatea acționarilor Bugatti Rimac. Ce se vinde și cui Porsche și Rimac Group au înființat Bugatti Rimac ca joint-venture în 2021, tocmai pentru a pregăti o posibilă vânzare ulterioară. În structura actuală, Porsche deținea 45% (minoritar), iar Rimac Group 55%. Pentru a „echilibra pozițiile”, Porsche avea și o participație de 20,6% în Rimac Group. Prin vânzarea pachetului de acțiuni deținut de Porsche, constructorul german își va cesiona integral participațiile atât la Bugatti Rimac, cât și la Rimac Group către un consorțiu condus de HOF Capital . Cumpărătorul include BlueFive Capital (cel mai mare investitor) și un grup de investitori instituționali din SUA și UE. Ce se schimbă în guvernanță și control După finalizarea tranzacției, Rimac Group urmează să preia controlul asupra Bugatti Rimac și să formeze un parteneriat strategic cu HOF Capital și BlueFive Capital, cu obiectivul de a sprijini creșterea companiei. HOF Capital ar urma să devină, de asemenea, cel mai mare acționar al Rimac Group, alături de Mate Rimac, fondatorul Rimac și CEO al Bugatti Rimac. Calendar, condiții și preț Finalizarea este condiționată de aprobări de reglementare și este așteptată înainte de sfârșitul anului 2026. Prețul de vânzare nu a fost dezvăluit; părțile au convenit să păstreze confidențialitatea termenilor financiari, cu excepția situațiilor în care divulgarea este impusă de legislație. De ce contează pentru Porsche Noul CEO al Porsche AG, Michael Leiters, leagă explicit tranzacția de o repoziționare către „afacerea principală” a companiei. „Acum, odată cu vânzarea participației noastre, demonstrăm că ne vom concentra pe Porsche pe afacerea principală.” La rândul său, Mate Rimac afirmă că ieșirea Porsche din acționariat vine după o perioadă cu „unele conflicte” în ultimul an, dar susține că noua structură ar permite accelerarea viziunii pe termen lung. „Datorită fundațiilor solide pe care ni le-a oferit sprijinul, avem acum o structură care ne permite să executăm și mai rapid viziunea noastră pe termen lung.” HOF Capital, prin cofondatorul Hisham Elhaddad, arată că a investit anterior în Rimac încă din 2022 și menționează un portofoliu cu expunere pe companii mari de tehnologie, inclusiv Anthropic, OpenAI, SpaceX și UiPath. [...]
