Știri
Știri din categoria Piețe financiare
$243.50+1.20%EL
$75.67-2.79%FCX
$56.93-8.52%NEM
$107.61-9.36%DIA$488.70-0.75%INDA$49.02-1.02%IWM$272.07-2.10%SPY$711.58-0.31%HG1$24.60+0.82%NG/USD$2.62-1.10%W_1$634.22-2.53%WTI/USD$109.33+5.52%Escaladarea conflictului cu Iranul a împins petrolul aproape de 100 de dolari și a schimbat brusc sentimentul piețelor, iar investitorii globali intră într-o fază defensivă în care geopolitica, inflația și politica monetară redevin factorii dominanți ai mișcărilor de capital. Bursele americane, europene și asiatice au încheiat săptămâna sub presiune, în timp ce volatilitatea și randamentele obligațiunilor indică o reevaluare amplă a riscului global.
La mijlocul sesiunii de vineri, principalii indici americani continuau să tranzacționeze în teritoriu negativ, semn că investitorii preferă să reducă expunerea pe active riscante.
| Indice | Nivel | Variație |
|---|---|---|
| S&P 500 | 6.648 puncte | -0,36% |
| Nasdaq Composite | 22.156 puncte | -0,70% |
| Dow Jones | 46.664 puncte | -0,03% |
| Russell 2000 | 2.480 puncte | -0,34% |
| VIX | 27,34 | +0,18% |
Un VIX peste 27 arată că piețele operează într-un regim de volatilitate ridicată, tipic perioadelor dominate de incertitudine geopolitică. Investitorii instituționali folosesc masiv instrumente de hedging, în timp ce fluxurile de capital devin mai selective.
Motorul principal al tensiunilor financiare este piața energiei. Contractele futures pentru petrolul american (WTI) se tranzacționează în jurul valorii de 96 de dolari pe baril, după ce în cursul săptămânii cotațiile au urcat rapid spre pragul psihologic de 100 de dolari.
Această creștere este alimentată de riscul perturbării transportului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol tranzitează acest punct strategic.
Pentru investitori, implicațiile sunt multiple:
Mai mulți economiști avertizează că un petrol persistent peste 100 de dolari ar putea reaprinde temerile privind stagflația, un scenariu în care creșterea economică încetinește în timp ce inflația rămâne ridicată.
Pe piața titlurilor de stat, randamentele americane au evoluat mixt, reflectând incertitudinea legată de direcția economiei și de politica monetară a Rezervei Federale.
| Titlu de stat SUA | Randament |
|---|---|
| 10 ani | 4,28% |
| 30 ani | 4,91% |
| 5 ani | 3,87% |
| 2 ani | 3,73% |
| 3 luni | 3,69% |
Randamentul obligațiunilor pe termen lung continuă să urce ușor, semnal că investitorii cer prime de risc mai mari într-un context marcat de inflație și tensiuni geopolitice.
În același timp, revizuirea în scădere a creșterii economice americane pentru trimestrul al patrulea – la doar 0,7% – alimentează temerile că economia ar putea intra într-o fază de încetinire mai pronunțată.
Pe plan corporativ, câteva companii importante au generat volatilitate suplimentară pe Wall Street.
Creșterile din sectorul financiar și al serviciilor de investiții sugerează că o parte din capital se repoziționează către companii cu fluxuri stabile.
Ulta Beauty a fost penalizată după rezultate sub așteptări și perspective slabe pentru 2026, iar Adobe a pierdut teren după anunțul plecării CEO-ului Shantanu Narayen.
Pe piața valutară, investitorii au migrat către dolar, considerat activ de refugiu.
| Pereche valutară | Nivel |
|---|---|
| DXY (indicele dolarului) | 100,28 |
| EUR/USD | 1,145 |
| GBP/USD | 1,324 |
| USD/JPY | 159,53 |
| USD/CAD | 1,373 |
Întărirea dolarului reflectă fluxuri de capital către active americane și cererea crescută pentru lichiditate în perioade de volatilitate.
În timp ce petrolul a crescut, alte materii prime au evoluat diferit.
| Materie primă | Preț | Variație |
|---|---|---|
| Petrol WTI | 96,34 USD | +0,64% |
| Aur | 5.045 USD | -1,56% |
| Argint | 80,51 USD | -5,4% |
| Gaz natural | 3,14 USD | -2,85% |
| Cupru | 5,77 USD | -1,53% |
| Grâu | 612 | +2,26% |
Scăderea aurului și a argintului arată că investitorii nu se refugiază exclusiv în metale prețioase, preferând în unele cazuri lichiditatea în dolari sau pozițiile defensive pe obligațiuni.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu s-a resimțit pe toate continentele.
În Asia, piețele au fost lovite mai puternic deoarece multe economii din regiune depind masiv de importurile de energie din Orientul Mijlociu.
În următoarele săptămâni, trei factori vor determina direcția piețelor globale.
1. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu Orice perturbare majoră a transportului petrolului ar putea duce la o nouă explozie a prețurilor.
2. Politica monetară a Rezervei Federale Dacă inflația rămâne ridicată, Fed ar putea întârzia reducerile de dobândă.
3. Datele economice globale Semnele de încetinire economică se înmulțesc, iar investitorii urmăresc dacă economia globală poate evita o recesiune.
Piețele financiare se află într-un moment delicat în care geopolitica, inflația și politica monetară se intersectează simultan. Creșterea prețului petrolului a devenit catalizatorul principal al volatilității, iar investitorii sunt nevoiți să recalibreze rapid strategiile de portofoliu.
Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă și energia rămâne scumpă, piețele ar putea intra într-o perioadă prelungită de volatilitate, în care capitalul va migra treptat către active defensive și lichiditate.
Recomandate
Piața globală a trăit luni, 9 martie 2026, una dintre cele mai volatile sesiuni din ultimii ani, în care geopolitica, energia și politica monetară au împins capitalul în direcții opuse în doar câteva ore. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a declanșat inițial un șoc energetic major, petrolul urcând violent spre 120 de dolari pe baril, înainte ca declarațiile politice privind un posibil final rapid al războiului și discuțiile despre intervenția în Strâmtoarea Hormuz să inverseze complet sentimentul pieței. Evoluția energiei a devenit astfel factorul central care a determinat mișcările bursiere de la New York la Frankfurt și Tokyo, într-un context în care investitorii încearcă să estimeze dacă lumea intră într-un nou ciclu de șocuri petroliere comparabile cu cele din anii ’70. Wall Street : revenire după panică După o deschidere marcată de vânzări și volatilitate ridicată, bursele americane au închis în teritoriu pozitiv. Indice Nivel Variație Dow Jones 47.740,8 +239,25 (+0,5%) S&P 500 6.795,99 +55,97 (+0,83%) Nasdaq 22.695,946 +308,267 (+1,38%) Russell 2000 2.553,669 +1,12% Explicația acestei reveniri nu este o îmbunătățire a fundamentelor economice, ci corecția rapidă a petrolului . În momentul în care cotațiile au coborât sub 90 de dolari pe baril, piața a recalculat riscul unei crize energetice globale. În paralel, indicele volatilității VIX a scăzut cu peste 13% , semnalând o reducere a panicii inițiale. Petrolul – variabila care domină toate piețele Energia a fost epicentrul întregii sesiuni. Activ Preț Variație Petrol 88,07 $ −7,07% Gaz natural 3,084 $ −1,15% Aur 5.151,6 $ +0,94% Argint 87,45 $ +3,46% Cupru 5,892 $ +0,74% Inițial, piața a reacționat la mai multe riscuri simultane: avertismentul Iranului că tancurile petroliere care tranzitează Strâmtoarea Hormuz „trebuie să fie foarte prudente” evacuarea personalului american din Arabia Saudită extinderea conflictului regional Hormuz este una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii: aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare trece prin acest punct . Orice amenințare la adresa acestei rute provoacă automat un șoc de ofertă anticipat. Totuși, piața a început să se calmeze după ce au apărut trei semnale politice importante: declarația lui Donald Trump că războiul cu Iranul ar putea lua sfârșit „foarte curând” discuțiile despre preluarea controlului militar asupra Strâmtorii Hormuz pentru a proteja transportul energetic întâlnirea de urgență a miniștrilor energiei din G7 , care analizează eliberarea rezervelor strategice de petrol Aceste elemente au schimbat radical percepția investitorilor: dintr-o posibilă criză energetică globală într-un șoc temporar de ofertă . Rotația capitalului pe bursă În interiorul pieței americane s-a produs o rotație clară către tehnologie și infrastructură digitală. Cele mai mari creșteri Companie Evoluție SanDisk +11,64% Teradyne +8,56% Ciena +8,28% Comfort Systems USA +7,29% Western Digital +6,85% Aceste creșteri reflectă două tendințe: continuarea investițiilor în inteligență artificială și centre de date , sector susținut inclusiv de investiții precum finanțarea startup-ului Nscale de către Nvidia migrarea capitalului către companii percepute drept mai puțin sensibile la costurile energetice Cele mai mari scăderi Companie Evoluție Paramount Skydance −6,67% Arthur J. Gallagher −4,54% CF Industries −4,09% Charter Communications −4,06% Broadridge Financial Solutions −3,99% În cazul producătorului de îngrășăminte CF Industries, scăderea este explicată prin volatilitatea gazului natural – principalul cost de producție al industriei fertilizanților. Piața obligațiunilor: semnal defensiv În paralel, investitorii au cumpărat titluri de stat. Obligațiune Randament Variație US Treasury 10 ani 4,102% −0,032 Bund Germania 10 ani 2,84% −0,023 Gilt Marea Britanie 4,641% +0,003 Scăderea randamentelor americane indică cerere pentru active sigure , dar și anticipația că un șoc petrolier ar putea menține dobânzile ridicate mai mult timp. Valutele: dolarul rezistă Pe piața valutară, dolarul a rămas stabil. Pereche Nivel EUR/USD 1,163 GBP/USD 1,343 USD/JPY 157,84 Indicele dolarului 99,175 Stabilitatea monedei americane arată că investitorii privesc SUA drept principal refugiu financiar în perioade de criză geopolitică . Europa: cea mai vulnerabilă regiune Bursele europene au închis în scădere. Indice Variație DAX −0,77% CAC 40 −0,98% STOXX 600 −0,63% FTSE 100 −0,34% Motivul este structural: Europa este mult mai dependentă de importurile energetice decât Statele Unite. Un petrol peste 100 de dolari ar acționa ca o taxă suplimentară asupra economiei europene și ar complica planurile băncilor centrale de reducere a dobânzilor. Asia: reacție prudentă Piețele asiatice au reacționat mixt. Indice Evoluție Nikkei Japonia stabil Shanghai Composite stabil Nifty India −1,73% STI Singapore −1,89% NZX 50 Noua Zeelandă +1,25% India și Singapore au scăzut cel mai mult deoarece sunt economii puternic dependente de importurile de energie. Concluzia pieței Sesiunea de luni confirmă că petrolul a redevenit indicatorul macroeconomic dominant al piețelor globale . În doar câteva ore, investitorii au trecut de la scenariul unei crize energetice globale la cel al unui conflict limitat. Trei variabile vor decide direcția piețelor în următoarele săptămâni: securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz decizia G7 privind eliberarea rezervelor strategice de petrol evoluția militară a conflictului dintre SUA, Israel și Iran Dacă fluxurile energetice rămân intacte, piața ar putea absorbi șocul geopolitic. Dacă însă transportul petrolului din Golf este perturbat, lumea s-ar putea confrunta cu cel mai mare șoc energetic de la invazia Rusiei în Ucraina . [...]
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu , iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026. Petrolul explodează, temeri privind Strâmtoarea Hormuz Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Brent: +9%, la circa 79 dolari/baril WTI: +8%, la peste 72 dolari/baril, cu vârfuri peste 80 dolari în unele sesiuni Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global. Aurul și dolarul, câștigători ai crizei Activele considerate sigure au atras rapid capital: Aurul spot: +2,3%, la aproximativ 5.396 dolari/uncie Contractele futures pe aur: +3,1% Indicele dolarului: +0,76% Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie. Bursele americane, sub presiune Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street: S&P 500: -1,1% Nasdaq 100: -1,5% Dow Jones: -1% Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute. Criptomonedele încearcă o revenire Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc. Concluzie Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026. [...]
S&P 500 a închis ușor pe plus, în timp ce Nasdaq a scăzut, în pofida unei inflații mai reduse decât estimările , pe fondul presiunilor persistente asupra sectorului tehnologic. Potrivit Reuters , investitorii au reacționat pozitiv la datele privind inflația din ianuarie, însă temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra profiturilor au limitat avansul. Indicele Dow Jones a crescut cu 0,10%, până la 49.500,93 puncte, S&P 500 a urcat cu 0,05%, la 6.836,17 puncte, în timp ce Nasdaq Composite a pierdut 0,22%, închizând la 22.546,67 puncte. Pentru întreaga săptămână, însă, toți cei trei indici au înregistrat scăderi, cele mai mari din noiembrie: S&P 500 a coborât cu 1,39%, Nasdaq cu 2,1%, iar Dow cu 1,23%. Datele oficiale au arătat că prețurile de consum din SUA au crescut mai puțin decât se anticipa în ianuarie. În urma publicării cifrelor, probabilitatea unei reduceri a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale în iunie a crescut la 52,3%, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Sectorul tehnologic, sub presiune Acțiunile marilor companii tech au tras în jos piața, Nvidia și Apple fiind printre cei mai mari factori negativi pentru S&P 500. Investitorii rămân prudenți în fața competiției crescânde în domeniul inteligenței artificiale și a costurilor ridicate necesare pentru susținerea investițiilor în acest sector. În schimb, sectoarele defensive au avut evoluții mai bune: utilitățile au crescut cu 2,69%; sectorul imobiliar a avansat cu 1,48%; sănătatea a fost susținută de rezultatele solide raportate de Dexcom și Moderna. Applied Materials a urcat cu 8,1% după ce a anunțat estimări peste așteptări pentru trimestrul al doilea, iar Arista Networks a câștigat 4,8% pe fondul unor prognoze optimiste privind veniturile. În același timp, piața rămâne marcată de incertitudini legate de viitoarele alegeri legislative din SUA și de posibilitatea schimbării conducerii Rezervei Federale în cursul acestui an. Analiștii anticipează o perioadă de volatilitate ridicată, în pofida semnelor de temperare a inflației. [...]
Virajul agresiv al băncilor centrale împinge randamentele în sus și taie din speranțele de relaxare monetară , pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului cu Iranul, în timp ce acțiunile din tehnologie rămân susținute de rezultatele financiare și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit Reuters . Mesajul mai dur al Rezervei Federale (Fed) a venit după ce banca centrală americană a menținut dobânzile, dar cu cel mai divizat vot din 1992 încoace: trei președinți regionali au contestat formularea care sugera o „înclinație spre relaxare”, argumentând că nu mai este potrivită în contextul inflației ridicate și al incertitudinii legate de prețul petrolului. Reuters notează că Jerome Powell a confirmat că va rămâne guvernator al Fed până când perspectivele devin mai clare. Obligațiunile reacționează la șocul petrolului și la tonul „hawkish” Creșterea petrolului Brent la un maxim al ultimilor patru ani, de 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), și menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz au amplificat temerile privind inflația. În acest context, randamentele titlurilor de stat americane au urcat, iar piețele au eliminat practic scenariul unor tăieri de dobândă în acest an, traderii ajungând să vadă o probabilitate aproximativ egală pentru o majorare de dobândă până în aprilie 2027. Reuters menționează și că, pe fondul tensiunilor geopolitice, există așteptări ca președintele SUA, Donald Trump, să fie informat în cursul zilei despre noi opțiuni militare împotriva Iranului, după ce discuțiile de pace par să fi intrat în impas. Tehnologia rămâne „în altă lume”, susținută de rezultate În contrast cu reacția din obligațiuni, acțiunile au fost sprijinite de sezonul de raportări, în special în sectorul tehnologic. Contractele futures pe Nasdaq au urcat cu aproximativ 0,4%, după rezultate în general pozitive ale unor giganți din tehnologie. Alphabet a crescut puternic în tranzacțiile extinse după ce a depășit estimările, iar Microsoft și Amazon au livrat rezultate în linie cu așteptările menționate de Reuters. În schimb, Meta a dezamăgit pe fondul îngrijorărilor legate de cheltuielile pentru inteligență artificială. Următorul test pentru sentimentul din sector este raportarea Apple, programată mai târziu în aceeași zi. Europa: deschidere slabă, cu BCE și BoE în prim-plan Diferența dintre „frica macro” (inflație, petrol, război) și „euforia micro” (profituri, AI) pregătește o deschidere mai slabă în Europa: futures pe acțiunile pan-europene indicau un minus de circa 0,4%. Investitorii urmăresc deciziile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, ambele așteptate în aceeași zi, cu temerea că mesajele ar putea deveni și mai restrictive. Pe agenda zilei mai intră și datele de inflație din Europa și SUA pentru martie, care ar urma să arate primele efecte ale războiului cu Iranul. Reuters anticipează o creștere a inflației totale, alimentată de scumpirea carburanților, pe fondul așteptărilor că presiunile ar putea continua. [...]
Ieșirile de capital străin din Thailanda au accelerat la cel mai rapid ritm din octombrie 2024 , pe fondul șocului energetic generat de războiul SUA–Israel cu Iranul, care a împins petrolul spre 100 de dolari/baril și a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei thailandeze, potrivit Reuters . Conflictul a schimbat brusc sentimentul investitorilor într-un moment în care Thailanda părea să reintre pe radarul piețelor. După ce străinii au cumpărat acțiuni thailandeze de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în februarie, în martie a urmat o inversare puternică: vânzări nete de 823 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pe piața de acțiuni și ieșiri de 705 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din obligațiuni, cel mai mare flux negativ combinat din octombrie 2024, conform datelor LSEG citate de Reuters. De ce contează: șocul petrolului lovește direct într-o economie dependentă de importuri Creșterea prețului petrolului a accentuat dependența Asiei de energia din Golf, iar Thailanda este printre cele mai expuse economii: Orientul Mijlociu furnizează aproape jumătate din petrolul și gazele sale, potrivit Krungsri Research. În plus, expunerea nu se limitează la costul carburanților: peste jumătate din producția anuală de electricitate provine din gaze, iar importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au o pondere în creștere în mixul de producție. În acest context, investitorii văd un risc ca prețurile mai mari la combustibili să afecteze consumul și să perturbe exporturile și turismul – doi piloni ai economiei thailandeze. Daniel Tan, manager de portofoliu la Grasshopper Asset Management, avertizează că piețele pot subestima impactul pe termen mai lung al șocului energetic. Politică economică „în menghină”: spațiu limitat pentru dobânzi și pentru sprijin fiscal Reuters notează că Bangkok intră în acest episod cu vulnerabilități interne: economia era deja în deflație înainte de război, iar datoria publică este la 66% din PIB, aproape de plafonul autoimpus de 70%. În același timp, economia a crescut cu 2,4% anul trecut, sub ritmul altor economii din regiune, iar inflația a scăzut 12 luni la rând, ceea ce a dus la o reducere de dobândă în februarie, înainte de izbucnirea conflictului. Investitorii descriu situația drept o „capcană” de politică economică: banca centrală are spațiu limitat să majoreze dobânzile fără să afecteze redresarea, dar nici nu există mult loc sau urgență pentru relaxare, ceea ce lasă politica monetară „restrictivă prin inerție”, potrivit lui Gary Tan, manager de portofoliu la Allspring Global Investments. Estimările agenției de planificare a statului, citate de Reuters, indică și sensibilitatea creșterii economice la combustibili: fiecare creștere cu un baht a prețului la carburant reduce creșterea economică cu 2 puncte de bază, ceea ce explică reticența autorităților de a extinde subvențiile. Bahtul, supapă de presiune, dar riscurile rămân dacă petrolul rămâne scump Moneda a absorbit o parte din șoc: bahtul s-a depreciat cu circa 2,8% de la începutul războiului, deși a recuperat o parte din pierderi după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni în această lună. Reuters arată că performanța bună din 2025, când bahtul a câștigat 9%, ar putea oferi un tampon și mai mult spațiu de slăbire, însă echilibrul rămâne fragil. Guvernul a exclus deocamdată subvențiile la combustibili, dar va absorbi costuri mai mari pentru a menține tarifele la electricitate „în mare parte” neschimbate înainte de vară. Pe partea macro, războiul a răsturnat perspectiva inflației: media anuală ar putea urca până la 3,5% în acest an, în funcție de evoluția conflictului, după o contracție de 0,54% în primul trimestru. Ministrul de finanțe, Ekniti Nitithanprapas , a declarat vineri că Thailanda are „muniție limitată” pentru a-și aborda problemele economice, în condițiile în care investitorii urmăresc atât evoluția prețului energiei, cât și cât de mult se poate întinde politica fiscală fără depășirea plafonului de datorie. [...]
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran , deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters . Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară. Reacția piețelor: acțiuni în revenire, petrolul sub 100 de dolari Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări. Riscul economic rămâne: energie scumpă, presiune pe inflație Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor. Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu. În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize. Ce urmează: sezonul de raportări din SUA, test pentru companii Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni. Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile. [...]
