Știri
Știri din categoria Investiții
Investițiile nete din economia României au crescut în 2025 cu 5% față de anul precedent, ajungând la peste 216 miliarde de lei. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de Economedia, cea mai mare creștere a fost înregistrată în sectorul lucrărilor de construcții noi.
Valoarea totală a investițiilor nete realizate în economia națională în 2025 a fost de 216,453 miliarde de lei, în creștere cu 5% comparativ cu 2024. Evoluția pozitivă a fost determinată de majorări la toate componentele principale ale investițiilor.
Creșterea investițiilor a fost susținută de mai multe categorii de cheltuieli:
| Tip investiție | Creștere față de 2024 |
|---|---|
| Lucrări de construcții noi | +6,1% |
| Alte cheltuieli de investiții | +4,3% |
| Utilaje și mijloace de transport | +3,5% |
În același timp, ultimul trimestru din 2025 a adus o accelerare a investițiilor, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
În perioada octombrie–decembrie 2025:
Majorările au fost înregistrate la toate componentele principale:
Investițiile nete includ cheltuielile destinate:
Aceste date reflectă nivelul investițiilor în infrastructură, industrie și echipamente, indicator important pentru dinamica economiei și pentru potențialul de dezvoltare pe termen lung.
Recomandate
Ungaria a direcționat peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) către un proiect turistic-cultural într-un sat din Transilvania , finanțarea fiind folosită pentru construirea unui parc tematic literar în Porumbenii Mari , localitate cu aproximativ 1.100 de locuitori, potrivit Libertatea . Banii provin dintr-o distribuire de fonduri făcută în decembrie 2025 de compania de stat ungară Szerencsejáték Zrt., care ar fi alocat în total 11 miliarde de forinți (29.000.000 euro), conform Transtelex. Din această sumă, 3 miliarde de forinți (peste 8 milioane euro) au mers către Fundația Școlară (înființată de UDMR), iar a doua cea mai mare sumă a fost direcționată către Asociația Pro Golumba din Porumbenii Mari. Ce se construiește și ce include proiectul Potrivit publicațiilor Magyar Hang și Átlátszó Erdély, fondurile au fost folosite pentru realizarea „Parcului Poeților-Scriitorilor Ardeleni”, un proiect pe o suprafață de peste două hectare. În descrierea proiectului sunt menționate mai multe componente, între care: o poartă a satului; un „hambar cultural”; un restaurant; alte atracții turistice. Primarul localității, Levente Gyerkó, a spus că „investiția s-ar putea amortiza pe termen lung”, dar a precizat că viabilitatea proiectului va putea fi evaluată doar la fața locului. Context: asociația beneficiară și schimbarea de nume Asociația Pro Golumba ar fi fost înființată inițial în 2024 pentru activități de alimentație publică și a fost reactivată recent datorită sprijinului financiar, mai notează sursa. Planul inițial era ca parcul să poarte numele poetului Kányádi Sándor, însă moștenitorii acestuia nu au permis utilizarea numelui. În proiect mai sunt menționate și alte atracții planificate, inclusiv replici ale izvorului Nagyküküllő, rezervorului Zetelak și cascadei Varság. [...]
Ministerul Finanțelor a atras în aprilie peste 1,9 miliarde lei prin Fidelis , un semnal că populația rămâne o sursă importantă de finanțare pentru stat, într-un moment în care costul banilor și nevoia de împrumut sunt teme centrale pentru buget. Datele sunt prezentate de Știrile Pro TV . În total, Ministerul Finanțelor a atras 874,5 milioane lei și 207 milioane euro, valori care însumează peste 1,9 miliarde lei (378,7 milioane euro), prin a patra ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis). Potrivit informațiilor din articol, aceasta este cea mai mare valoare obținută astfel în acest an. Ce arată cifrele despre finanțarea statului prin populație Oferta s-a derulat în perioada 14–21 aprilie, iar românii au plasat aproape 22.000 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Titlurile emise în aprilie au debutat luni la tranzacționare la Bursa de Valori București . Un element relevant pentru investitori este regimul fiscal: în comunicatul citat se menționează că veniturile obținute atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital nu sunt impozabile. Context: programul Fidelis și ce urmează Ministerul Finanțelor derulează programul Fidelis din august 2020, iar prin cele 35 de oferte derulate de atunci a atras de la populație aproape 68 miliarde lei (13,7 miliarde euro). Din această sumă, aproape 6 miliarde lei (1,2 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii mai, conform aceleiași surse. Cine a intermediat oferta din aprilie Oferta a fost intermediată de un sindicat format din: BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille, UniCredit Bank, și un grup de distribuție alcătuit din: Banca Transilvania, Libra Internet Bank. [...]
Prahova pariază pe un program de finanțare de 70 de milioane de euro pentru infrastructură turistică în jurul noii stațiuni oenoturistice Gura Vadului , un demers care ar putea schimba profilul economic al zonei prin atragerea de vizitatori și investiții conexe, potrivit Economedia . Gura Vadului (județul Prahova) a primit, de joi, 23 aprilie, statutul de prima stațiune oenoturistică din România – un concept de turism viticol centrat pe vizitarea cramelor și experiențe legate de vin. Autoritățile locale și județene prezintă acest pas ca începutul unei strategii mai largi de dezvoltare a unei rețele de localități cu profil oenoturistic în Prahova. Miza investițională: finanțare estimată la 70 de milioane de euro Consiliul Județean Prahova indică un mecanism de finanțare „estimat la 70 de milioane de euro” (aprox. 350 milioane lei), cu „perspectivă de operaționalizare în această toamnă”. Înainte de asta, ar fi necesare pregătirea terenurilor și asigurarea utilităților de bază. Banii vizează, în principal, proiecte care să crească accesibilitatea și capacitatea de primire a turiștilor, inclusiv prin facilități pentru rulote și campere. Ce proiecte au fost prezentate și unde se duc banii La evenimentul de lansare au fost prezentate mai multe direcții de investiții în infrastructură, menite să susțină noul statut al localității: amenajarea de piste de biciclete ; modernizarea drumurilor comunale care traversează viile; dezvoltarea unor facilități pentru turiștii care călătoresc cu rulote și campere, pentru extinderea capacității de cazare. Separat, patru proiecte pentru amenajarea unor parcuri de rulote în Fântânele, Gura Vadului, Vadul Săpat și Urlați sunt deja într-o fază incipientă. Extindere în județ: alte localități vizate pentru statut oenoturistic În paralel, autoritățile analizează extinderea statutului de stațiune oenoturistică și către alte localități din Prahova, între care Urlați, Boldești-Scăeni, Ceptura și Valea Călugărească, precum și includerea unor noi areale – Fântânele și Vadul Săpat – în aceeași strategie. La eveniment au participat, între alții, președintele Consiliului Județean Prahova, Emil Drăgănescu, primarul comunei Gura Vadului, Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM, Constantin Titi Badea, și reprezentanți ai cramelor din zonă. [...]
Start-up-ul chinez „Variabil Robot” a atras aproape 2 miliarde de yuani (aprox. 1,3 mld. lei) într-o rundă B , într-o tranzacție condusă de Xiaomi (investiții strategice) și Sequoia China , potrivit ITmedia . Dimensiunea rundei și profilul investitorilor indică o accelerare a finanțării în zona „roboticii cu inteligență întrupată” (roboți controlați de modele AI care interacționează cu lumea fizică), un segment în care marile grupuri tech chineze își consolidează pozițiile. Finanțarea ar fi fost închisă între finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, conform publicației chineze „智能涌现”, citată de aceeași sursă. ITmedia notează că „Variabil Robot” anunțase anterior, pe 12 ianuarie, finalizarea unei runde A++ de 1 miliard de yuani (aprox. 650 mil. lei). Ce arată ritmul finanțărilor și cine sunt investitorii Runda A++ a fost realizată cu participarea ByteDance, Sequoia China, Beijing Information Industry Development Fund, Shenzhen Capital Group (深创投), Nanshan Strategic Emerging Industry Investment (南山战新投), Wuxi Innovation Investment (锡创投) și alte platforme locale, potrivit ITmedia. Publicația menționează că aceasta a fost și prima investiție de la înființare pentru fondul AI al Shenzhen Capital Group. Totodată, compania ar mai fi atras anterior investiții și de la Meituan și Alibaba. ITmedia susține că „Variabil Robot” este singura companie chineză de „inteligență întrupată” care a primit investiții de la toate cele trei grupuri (ByteDance, Meituan și Alibaba), ceea ce sugerează o competiție directă pentru expunere la acest tip de tehnologie. Context: companie foarte tânără, focus pe modele AI și roboți proprii Din informațiile publice consultate de ITmedia, „Variabil Robot” a fost fondată în decembrie 2023 și se concentrează pe dezvoltarea internă a unui „model mare generalist de inteligență întrupată”. Compania a lansat două platforme robotice proprii, „Quantum 1” și „Quantum 2”, iar „Quantum 2” este descris ca un robot „generalist” pe roți, cu formă umanoidă. Informațiile despre rundă sunt prezentate ca „potrivit unor surse” (消息称), iar detalii precum evaluarea companiei sau utilizarea exactă a capitalului nu apar în materialul citat. [...]
Tarifele comerciale din SUA împing companiile germane să-și redirecționeze investițiile către Asia , în condițiile în care incertitudinea legată de politica comercială a administrației Donald Trump determină amânarea deciziilor și schimbarea priorităților, potrivit Economedia , care citează un sondaj al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), preluat de Mediafax. Interes în scădere pentru investiții în SUA Sondajul DIHK, realizat în rândul a aproximativ 1.700 de companii industriale, arată că 44% dintre respondenți intenționează să investească în Statele Unite, în scădere cu patru puncte procentuale față de anul anterior. Este prima reducere semnificativă a apetitului pentru investiții în SUA de la pandemia de COVID-19 încoace, potrivit datelor citate. Asia urcă în preferințe, cu China și Asia-Pacific în prim-plan În același timp, Asia câștigă teren ca destinație de capital: China este indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți (de la 31% anterior), iar regiunea Asia-Pacific ajunge la 26%, în creștere cu cinci puncte procentuale. Volker Treier, reprezentant al DIHK, pune schimbarea pe seama incertitudinii generate de disputa comercială cu SUA: „Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile.” Acesta a mai spus că firmele își reorientează tot mai mult activitatea către producția și vânzarea directă pe piețele asiatice, în special în China și India. Zona euro rămâne ancora investițiilor externe Deși o parte din fluxurile planificate se mută dinspre SUA către Asia, zona euro rămâne principala destinație pentru investițiile externe ale companiilor germane. DIHK indică drept argumente stabilitatea economică, piața unică și moneda comună, într-un context de incertitudini geopolitice. [...]
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
