Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3, o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie.
În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială.
Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol:
Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021.
„Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.”
Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare.
Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni.
Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”.
În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii.
Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative.
O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă.
În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate.
Recomandate
Piețele intră în noul trimestru cu prudență, pe fondul randamentelor mai mari la obligațiuni și al tensiunilor geopolitice , chiar dacă datele economice din Asia și așteptările de câștiguri din sectorul tehnologic susțin în continuare apetitul pentru risc, potrivit Reuters . În Asia, începutul de trimestru a fost „ezitant”, după creșterile puternice din trimestrul anterior: Nikkei a urcat cu 37%, Kospi cu 68%, iar Taiex cu 45%. Reuters leagă o parte importantă din aceste avansuri de „tranzacția AI” (pariurile pe companii care beneficiază de investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială), dar notează că fluxul de date economice oferă și sprijin fundamental. Datele din Asia întăresc povestea „AI”, dar riscul de dobândă rămâne Indicatorii din Japonia au venit peste așteptări: sentimentul marilor producători a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2018, iar activitatea de producție a avut cel mai bun trimestru din 2014, pe fondul creșterii comenzilor noi. În Coreea de Sud, cifrele de comerț au ieșit în evidență: exporturile au avut în iunie cea mai rapidă creștere din aproape 50 de ani, iar livrările de semiconductori au urcat cu aproape 200%. Ca efect, Coreea de Sud a devenit a patra țară din lume care atinge o valoare lunară a exporturilor de 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei), după Germania, China și SUA. SUA: sezonul de rezultate și randamentele la obligațiuni trag în direcții diferite Contractele futures pe acțiunile americane au fost ușor pe minus, după o sesiune solidă condusă de companiile tehnologice. Sezonul de raportări financiare ar urma să înceapă din săptămâna de 13 iulie, iar analiștii Goldman Sachs citați de Reuters indică un consens de creștere a profitului pe acțiune (EPS) de 22% față de anul anterior. Acțiunile legate de infrastructura AI ar urma să contribuie cu aproape 60% din creșterea EPS a S&P 500, iar Micron și Nvidia ar reprezenta împreună peste 40% din această contribuție. În paralel, randamentele obligațiunilor americane cresc, ceea ce ridică ștacheta pentru acțiuni: randamentul titlurilor de stat SUA pe 10 ani a urcat cu aproape 9 puncte de bază, într-o mișcare de vânzare târzie fără un catalizator evident. Reuters notează că investitorii ar putea să se poziționeze pentru o surpriză pozitivă în datele de pe piața muncii, ceea ce ar reduce probabilitatea ca Rezerva Federală să mențină dobânzile neschimbate. Valute și geopolitică: dolar/yen la maxim de 40 de ani, negocierile SUA-Iran blocate Pe piața valutară, dolarul a atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani față de yen, la 162,82, fără semne de intervenție din partea Japoniei. Reuters remarcă faptul că yenul nu se depreciază la fel de accentuat pe „cross-uri” (raportat la alte valute decât dolarul), ceea ce ar putea sugera că Tokyo preferă să aștepte. În fundal, discuțiile SUA-Iran rămân un factor de risc, în special din cauza disputelor legate de Strâmtoarea Hormuz și a condițiilor de tranzit, un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru percepția de risc. Ce poate mișca piețele în Europa azi Evenimentele-cheie urmărite de investitori includ: discursuri la forumul BCE de la Sintra (Kevin Warsh – Fed, Christine Lagarde – BCE, Andrew Bailey – BoE, Tiff Macklem – BoC); inflația (CPI) din UE pentru iunie; indicatori PMI de industrie pentru UE și SUA (iunie); sondajul ISM pentru industria SUA și vânzările auto din iunie. Pentru investitori, combinația dintre „sprijinul” dat de datele economice și de așteptările mari de profit în tehnologie, pe de o parte, și presiunea randamentelor mai ridicate și a riscurilor geopolitice, pe de altă parte, sugerează o intrare în trimestru cu volatilitate mai mare și reacții sensibile la datele macro și la mesajele băncilor centrale. [...]
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
Banca Națională a schimbat structura rezervelor valutare, iar această repoziționare a contribuit la un profit de 2,3 miliarde de lei în 2025 , potrivit HotNews , care citează Raportul anual 2025 al BNR . Miza economică imediată este că 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat, adică circa 1,87 miliarde lei. La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României au ajuns la 77,017 miliarde euro, cel mai ridicat nivel consemnat până acum, conform raportului. Din această sumă, rezervele valutare au urcat la 64,8 miliarde euro, iar componenta de aur (evaluată valoric) a crescut puternic pe fondul scumpirii metalului prețios. Rezervele valutare: mai mult euro și dolar, mai puțin „cash” și depozite Cea mai importantă mutație structurală din 2025 a fost schimbarea ponderilor pe valute: euro și-a consolidat poziția, iar dolarul a crescut ușor ca pondere, în timp ce alte valute au pierdut teren. Datele din raport (calculate de HotNews pe baza Raportului anual 2025) indică: ponderea euro în rezervele valutare: 54,2% în 2025 , de la 50,8% în 2024 ; ponderea dolarului: 28,0% în 2025 , de la 26,3% în 2024 . În paralel, pe tipuri de plasamente (emitenți/instrumente), numerarul și depozitele au coborât la 32,2% din rezervele valutare, de la 36,3% în 2024, în timp ce titlurile de stat au rămas dominante și chiar au crescut ca pondere (la 58,3% , de la 56,6% ). De ce contează slăbirea dolarului pentru deciziile de portofoliu BNR arată că deprecierea dolarului american în 2025 a fost cea mai accentuată din ultimele decenii. În raport sunt menționați trei factori principali: semnale de relaxare a politicii monetare din partea Fed pe fondul decelerării economiei și slăbirii pieței muncii, reducerea diferențialului de randament odată cu dobânzi mai mici și amplificarea percepției de risc din cauza incertitudinii politice interne și deteriorării situației fiscale a SUA. În acest context, raportul leagă tendința de evitare a unei expuneri excesive pe dolar de preferința relativ mai mare pentru euro și aur — direcție care se vede și în structura rezervelor BNR. Aurul: stoc neschimbat, valoare mai mare România a păstrat același stoc fizic de aur, 103,6 tone , fără achiziții sau vânzări, însă valoarea rezervei de aur a crescut cu 3,861 miliarde euro într-un an, până la 12,217 miliarde euro , pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. BNR indică drept context favorabil aurului escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global, care au crescut cererea pentru active de refugiu. În plus, raportul notează intensificarea achizițiilor de aur de către băncile centrale, mai ales din economiile emergente. Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat public și o explicație personală pentru lipsa apetitului de a crește stocul peste pragul de 100 de tone: „Eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva.” Unde este păstrat aurul și ce reguli își asumă BNR Din cele 103,6 tone , 61,2 tone sunt în custodie la Banca Angliei, iar restul se află în bolțile BNR din București, o dispersie pe care raportul o descrie ca practică standard pentru reducerea riscului de custodie. Raportul mai precizează și reperele interne urmărite în administrarea rezervelor, inclusiv intervale-țintă pentru compoziția valutară (euro între 40% și 75%, dolar între 10% și 35%), o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară și limite de expunere față de entități private (câte 10% în anumite categorii). În ansamblu, repoziționarea către euro și dolar, reducerea ponderii numerarului și evoluția aurului au fost elemente care, potrivit raportului citat, au susținut rezultatul financiar al BNR în 2025 și, implicit, transferul unei părți consistente către bugetul de stat. [...]
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat luni cu aproape 1,31 mld. lei la randamente de 6,65% și 6,90% pe an , într-un test de piață care arată că apetitul investitorilor rămâne peste nivelul oferit de stat, în condițiile în care cererea totală a depășit 1,63 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea a fost atrasă prin două licitații de obligațiuni de stat de tip benchmark (serii standard, folosite ca reper de preț în piață), organizate prin intermediul BNR. Cum s-au împărțit împrumuturile și la ce costuri Cea mai mare parte a sumei a venit din redeschiderea emisiunii cu scadența în iulie 2031, cu cupon de 7,65%, unde Ministerul Finanțelor a atras 719,7 milioane lei. Cererea investitorilor a fost de 1,01 miliarde lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de aproximativ 1,4 ori. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,65%, iar randamentul maxim acceptat de 6,67%. A doua licitație a vizat obligațiuni cu scadența în octombrie 2036, cu cupon de 6,9%, prin care statul a împrumutat 586,5 milioane lei, la o cerere totală de 626,5 milioane lei. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 6,90%, iar randamentul maxim acceptat la 6,91%. Ce indică cererea peste ofertă Nivelul cererii (peste 1,63 mld. lei cumulat) peste suma atrasă (aproape 1,31 mld. lei) sugerează că există lichiditate disponibilă pentru titlurile statului la randamentele acceptate în licitații, inclusiv pe maturități mai lungi (2036), relevante pentru costul pe termen lung al finanțării bugetului. La ambele licitații au participat șapte dealeri primari, iar ofertele depuse au fost acceptate integral la nivelul marginal, cu un coeficient de adjudecare de 100%. Parametrii din prospect și pașii următori Pentru emisiunea cu scadența în 2031, prospectul prevedea o valoare programată de 700 milioane lei și o sesiune suplimentară de oferte necompetitive de 108 milioane lei. Pentru emisiunea cu scadența în 2036, valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar sesiunea suplimentară a fost stabilită la 88 milioane lei. [...]
Piețele par să ignore criza politică pe termen scurt, dar miza reală se mută pe rating și pe accesul la bani europeni , într-un context în care costul de finanțare al statului și cursul rămân, deocamdată, stabile, potrivit unei analize Economedia . România traversează de aproape șase săptămâni o criză politică, după demiterea guvernului Bolojan și eșecul celor doi premieri propuși de președintele Nicușor Dan de a strânge sprijin parlamentar pentru formarea unui nou Executiv. În mod tradițional, astfel de episoade pun presiune pe leu și împing în sus dobânzile la care se împrumută statul, însă mecanismul nu se vede „în mod vizibil” în prezent. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 6,89%, în scădere cu 0,12 puncte procentuale față de nivelul anterior (date de piață disponibile marți, în timp real). Analiza notează că randamentul este în scădere cu -5,87% în ultimele trei luni și cu aproape -8,74% în ultimul an, deși rămâne ridicat în termeni istorici. Pe piața valutară, euro a rămas într-un interval restrâns, în jurul a 5,20–5,26 lei/euro în ultima lună și jumătate. La 16 iunie, cursul a fost de 5,231 lei/euro, ușor mai jos față de începutul lunii mai, când cotațiile erau în zona 5,24–5,26 lei/euro. La Bursa de Valori București, evoluțiile sunt descrise ca mixte, cu mișcări punctuale pe indici. De ce nu se vede stresul acum: „pauză de evaluare” și context extern În mod obișnuit, instabilitatea politică se transmite prin deprecierea monedei, creșterea randamentelor obligațiunilor și lărgirea primelor de risc. Acum, mișcările sunt inverse sau neutre, ceea ce poate indica o etapă de așteptare: investitorii ar prefera să vadă configurația finală a guvernului și direcția fiscală înainte de repoziționări semnificative. Un factor de amortizare vine și din exterior, pe fondul unei detensionări pe piețele globale după anunțul președintelui american Donald Trump privind semnarea unui acord cu Iranul. În acest context, România ar beneficia de un „risk-on” selectiv (apetit mai mare pentru active considerate mai riscante), care poate estompa temporar riscurile locale în prețurile activelor. Următoarele teste: evaluările de rating și PNRR Sensibilitatea crește în a doua jumătate a anului, când România intră într-o serie de evaluări ale agențiilor de rating, relevante direct pentru costul de finanțare: 31 iulie: Fitch Ratings august: Moody’s octombrie: S&P Global Ratings Aceste revizuiri vor urmări dinamica datoriei și a deficitului, dar și capacitatea politică a guvernului de a implementa consolidarea fiscală și de a menține traiectoria de ajustare convenită cu partenerii europeni. În paralel, un punct critic este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie încheiat la 31 august. Analiza indică circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) de care depinde România, dintre care 7,3 miliarde de euro (aprox. 36,5 miliarde lei) ar fi „în risc” dacă reformele și legislația necesară nu sunt adoptate la timp, pe fondul lipsei unui guvern stabil. Suma este echivalentă cu circa 1,8% din PIB, suficient cât să influențeze semnificativ dinamica economică; într-un scenariu de absorbție redusă, ar scădea investițiile publice și ar crește riscul unei recesiuni. Vulnerabilități care rămân în fundal Analiza notează că deficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB în primele patru luni, la jumătate față de anul trecut, ceea ce ar putea ajuta apropierea de ținta de 6,2% din PIB. Totuși, România rămâne un „outlier” în UE la capitolul deficite gemene, iar Comisia Europeană și investitorii ar aștepta un program asumat de reducere a deficitului către 3% pentru 2027 și anii următori. În plus, cele mai mari bănci și instituții financiare și-ar fi revizuit prognozele, unele estimând recesiune sau stagflație (stagnare economică împreună cu inflație ridicată), ceea ce ar putea forța viitorul guvern să reajusteze țintele bugetare pentru 2026, inclusiv ipoteza de creștere economică de 1% menționată în buget. Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, avertizează că, la o datorie publică de aproape 60% din PIB, dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor și că riscul unui scenariu de tip Grecia devine „din ce în ce mai pronunțat”. Separat, Erste avertizează că instabilitatea politică amplifică riscul de deteriorare a traiectoriei fiscale și indică posibilitatea pierderii statutului „investment grade” în 2027 dacă nu se stabilizează contextul fiscal și politic. Concluzia de piață, în lectura analizei, este că liniștea actuală ține mai degrabă de un regim de așteptare și de absența unui șoc fiscal nou, nu de dispariția vulnerabilităților: dependența de finanțare externă, constrângerile bugetare și testul ratingului rămân principalele puncte de presiune, cu 2027 drept orizont critic. [...]
