Știri
Știri din categoria Justiție
Un judecător federal a respins procesul de defăimare al lui Donald Trump împotriva Wall Street Journal pentru că președintele SUA nu a reușit să îndeplinească standardul juridic de „rea-credință” („actual malice”) cerut în astfel de cazuri, o decizie care ridică ștacheta pentru acțiunile sale în instanță împotriva presei, potrivit Reuters.
Judecătorul Darrin P. Gayles, de la Tribunalul Districtual al SUA din Miami, a decis luni că plângerea lui Trump „nu se apropie” de standardul aplicabil persoanelor publice în procesele de defăimare. În motivare, magistratul a arătat că un reclamant trebuie să dovedească nu doar că afirmația a fost falsă, ci și că publicația „știa sau ar fi trebuit să știe” că este falsă.
„Această plângere nu se apropie nicăieri de acest standard. Dimpotrivă”, a scris Gayles.
Hotărârea este un eșec procedural pentru Trump în campania sa juridică împotriva unor companii media, pe care le acuză că îl tratează incorect. În același timp, decizia subliniază cât de dificil este pentru un demnitar să câștige un proces de defăimare în SUA, unde standardul „actual malice” protejează în mod robust libertatea presei.
Judecătorul a reținut și faptul că reporterii Wall Street Journal i-au cerut lui Trump un punct de vedere înainte de publicare și i-au inclus dezmințirea, ceea ce, în opinia instanței, contrazice teza că ziarul ar fi acționat cu „rea-credință”. Instanța nu s-a pronunțat însă asupra veridicității articolului.
Trump poate depune o versiune amendată a cererii de chemare în judecată până la 27 aprilie, potrivit deciziei. Un purtător de cuvânt al echipei sale juridice a spus că președintele intenționează să reintroducă acțiunea.
News Corp și Dow Jones nu au răspuns solicitărilor de comentarii, mai notează Reuters.
Procesul a fost deschis în iulie 2025, după un articol al Wall Street Journal despre o felicitare de ziua lui Jeffrey Epstein, despre care publicația a scris că ar purta semnătura lui Trump. Trump și avocații săi au susținut că felicitarea este falsă, inclusiv după ce o copie a fost făcută publică de democrați din Congres, care au obținut-o din averea lui Epstein.
Reuters mai arată că Trump a intentat și alte procese împotriva unor instituții media, inclusiv BBC, The New York Times și un ziar din Iowa, iar ABC și CBS au încheiat înțelegeri cu Trump în litigii separate. Wall Street Journal a susținut, în cererea de respingere, că acțiunea este nefondată și ar putea descuraja publicarea unor materiale critice la adresa președintelui.
Recomandate
Donald Trump a reintrodus o acțiune de defăimare de cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) împotriva Wall Street Journal , după ce prima versiune a plângerii a fost respinsă pentru vicii de procedură, potrivit G4Media . Miza procesului este pragul juridic ridicat aplicabil persoanelor publice în SUA, care obligă reclamantul să arate „intenția răuvoitoare” (publicarea cu știință a unor informații false sau cu ignorarea imprudentă a adevărului). Ce cere Trump și pe ce își bazează acuzațiile Plângerea vizează articole despre presupuse legături ale lui Trump cu Jeffrey Epstein și, în particular, un material care descrie o felicitare de ziua de naștere pentru Epstein ca purtând semnătura actualului președinte. Trump și avocații săi susțin că felicitarea ar fi un fals, inclusiv după ce documentul a fost publicat de legislatori care anchetează cazul Epstein. În forma modificată a plângerii, avocații lui Trump susțin că pârâții „au ignorat în mod imprudent” dacă afirmațiile erau adevărate și/sau „au evitat în mod intenționat” descoperirea adevărului. Cine este chemat în judecată și care este poziția WSJ Acțiunea a fost depusă la tribunalul federal din Miami și îi include ca pârâți pe: Rupert Murdoch; Dow Jones; News Corp; CEO-ul Robert Thomson; doi reporteri ai WSJ, Khadeeja Safdar și Joseph Palazzolo. Plângerea susține că articolele i-ar fi provocat lui Trump prejudicii financiare și de reputație „copleșitoare”. Dow Jones a transmis că are „deplină încredere” în rigoarea și acuratețea materialelor WSJ și că se va apăra „cu fermitate” în instanță. De ce contează respingerea inițială: „intenția răuvoitoare” Judecătorul districtual Darrin P. Gayles a respins în aprilie prima plângere, motivând că Trump nu a demonstrat existența „intenției răuvoitoare”, criteriu cerut în procesele de defăimare pentru personalități publice. Standardul presupune dovezi că pârâtul a publicat ceva despre care știa sau ar fi trebuit să știe că este fals. Reintroducerea plângerii arată că echipa juridică a lui Trump încearcă să corecteze exact această vulnerabilitate procedurală și să treacă de filtrul inițial al instanței. Context: litigii repetate cu presa Cazul se înscrie într-o serie de procese intentate de Trump, în nume personal, împotriva unor organizații media. În material sunt menționate și acțiuni împotriva New York Times, BBC și Des Moines Register (Iowa), care au respins acuzațiile și le contestă în instanță. În paralel, administrația Trump ar fi acționat pentru a restricționa accesul presei la agenții guvernamentale și a amenințat folosirea prerogativelor de reglementare împotriva unor instituții media, ceea ce a generat contestații în justiție din partea organizațiilor media, conform informațiilor citate. [...]
Condamnările de câte 47 de luni în Olanda închid dosarul penal al jafului de la Muzeul Drents , dar lasă deschisă problema recuperării integrale a tezaurului românesc , în condițiile în care una dintre brățările dacice furate nu a fost găsită, potrivit Antena 3 . Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu din Olanda. Fiecare dintre inculpați a primit o pedeapsă de 47 de luni de închisoare. Cine sunt inculpații și ce a reținut instanța Cei trei condamnați sunt Douglas Chesley W. (37 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (21 de ani), toți din Heerhugowaard, provincia Olanda de Nord. Procurorii i-au indicat drept autorii jafului violent de la Muzeul Drents, comis în ianuarie anul trecut, un caz care a avut ecou internațional. România a reacționat dur după furtul tezaurului de la Assen, iar cazul a ajuns la nivel diplomatic, inclusiv cu implicarea premierului olandez de la acel moment, Dick Schoof, mai notează publicația. Recuperarea parțială a artefactelor și miza rămasă Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre brățările dacice au fost readuse în România pe 21 aprilie, „în condiții de maximă securitate”. Transportul s-a făcut cu un avion pus la dispoziție de autoritățile olandeze, iar obiectele au fost aduse în vitrine speciale cu geam antiglonț și preluate pe Aeroportul Otopeni de jandarmii Batalionului 9, specializat în protecția bunurilor cu caracter special. Furtul a avut loc pe 25 ianuarie 2025, din Muzeul Drents, chiar înainte de închiderea unei expoziții dedicate Imperiului Dacic. Autorii au folosit explozibili pentru a forța intrarea, apoi au spart vitrinele și au sustras artefactele. Deși o parte din tezaur a fost recuperată, a treia brățară dacică nu este menționată ca fiind găsită în materialul citat, ceea ce menține presiunea pe anchetă și pe cooperarea dintre autorități pentru recuperarea completă a bunurilor de patrimoniu. [...]
ÎCCJ este așteptată să decidă dacă procesul Dominic Fritz–ANI merge mai departe fără verdictul CCR , un punct cu impact de reglementare pentru modul în care instanțele gestionează excepțiile de neconstituționalitate în litigiile de integritate, potrivit Digi24 . Miza dosarului este dacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) menține linia procedurală potrivit căreia judecata poate continua la instanța de fond chiar și în lipsa unei pronunțări a Curții Constituționale (CCR), deși apărătorii au ridicat o excepție de neconstituționalitate. În acest context, ÎCCJ este așteptată să ia o decizie vineri, în dosarul privind sesizarea CCR în procesul pe care Dominic Fritz l-a pierdut cu Agenția Națională de Integritate (ANI) . Ce a reținut ANI și de ce contează pentru funcția publică Potrivit raportului inspectorilor de integritate, Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a fost declarat în conflict de interese. ANI a arătat că, în 2020, la scurt timp după alegerea sa ca primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare, iar documentația tehnică pentru beneficiarul acelui PUZ ar fi fost realizată de firma consilierului local USR Răzvan Negrișanu. În același raport, inspectorii au menționat că Negrișanu îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală pentru Primăria Timișoarei, element folosit în argumentarea situației de conflict de interese. Unde este procesul: revizuirea a fost respinsă, recursul rămâne în joc Digi24 notează că, la începutul lunii aprilie, ÎCCJ a respins cererea lui Dominic Fritz de revizuire a deciziei Înaltei Curți privind sesizarea CCR în procesul cu ANI. În motivarea soluției, instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, hotărârea fiind definitivă. În paralel, Curtea de Apel Timișoara a stabilit la 10 februarie că Dominic Fritz a fost în conflict de interese și a dat câștig de cauză ANI, iar primarul a atacat cu recurs această hotărâre. Ce urmează și care este efectul practic În funcție de decizia așteptată la ÎCCJ, rămâne relevantă consecința procedurală indicată deja în dosar: judecata poate continua la Curtea de Apel Timișoara chiar fără o pronunțare a CCR. Pentru litigii de integritate, o astfel de abordare înseamnă, practic, că invocarea unei excepții de neconstituționalitate nu blochează automat cursul procesului până la verdictul Curții Constituționale. [...]
ÎCCJ a amânat din nou decizia care stabilește dacă dosarul ajunge pe fond , prelungind incertitudinea procedurală într-un caz cu acuzații de infracțiuni contra ordinii constituționale, potrivit Digi24 . Instanța supremă a amânat pronunțarea și a fixat un nou termen la 19 iunie. În acest moment, dosarul este încă în camera preliminară, etapă în care judecătorii verifică legalitatea rechizitoriului (actul de trimitere în judecată) întocmit de Parchetul General . Miza imediată este dacă judecata poate începe efectiv sau dacă apar probleme de procedură care să blocheze intrarea pe fond. De ce contează amânarea: dosarul rămâne blocat înainte de judecata propriu-zisă Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie că rechizitoriul este legal și a dispus, în primă instanță, începerea judecății. Însă, la termenul din 24 martie, au fost eliminate mai multe declarații date ca martori de apropiați ai lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați; Parchetul General a contestat această decizie, iar cauza a ajuns la ÎCCJ. Dosarul se află la Înalta Curte încă din aprilie, iar termenul din 4 iunie a fost al doilea pentru care pronunțarea a fost amânată, conform informațiilor publicate. Cine este vizat și pentru ce fapte Conform Digi24, în dosar: Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru tentativă de comitere a unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept. Contextul anchetei, pe scurt Dosarul a fost deschis de procurorii Parchetului General după ce, în decembrie 2024, Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii indică și o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus în aplicare un plan care viza deturnarea unui protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. În material sunt menționați ca participanți Potra, Georgescu, Sechilă și Marian Burcea, descris drept garda de corp a lui Georgescu. Ce urmează Următorul termen pentru pronunțare este 19 iunie. Până atunci, instanța supremă nu a stabilit definitiv dacă dosarul trece în faza de judecată pe fond sau dacă apar elemente de procedură care pot împiedica începerea procesului. [...]
Decizia definitivă de eliberare condiționată a lui Darius Vâlcov schimbă imediat regimul de executare a pedepsei , după ce Tribunalul Vrancea i-a admis contestația și a întors hotărârea anterioară de respingere, potrivit Antena 3 . Tribunalul Vrancea a decis miercuri eliberarea condiționată a fostului ministru al Finanțelor, aflat în detenție la Penitenciarul Focșani . Hotărârea este definitivă, deci nu mai poate fi contestată. Instanța a admis contestația formulată de Vâlcov împotriva sentinței din 9 aprilie 2026 a Judecătoriei Focșani, care îi respinsese cererea de liberare condiționată. Judecătorii i-au atras atenția că liberarea condiționată poate fi revocată dacă, după punerea în libertate, va comite o nouă infracțiune, situație în care ar urma să execute restul de pedeapsă. Contextul condamnării și al reducerii pedepsei Darius Vâlcov a fost condamnat definitiv în mai 2023, în „Dosarul Tablourilor”, la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul a vizat perioada în care era primar al municipiului Slatina, procurorii susținând că ar fi cerut unui om de afaceri un procent din valoarea unor lucrări publice, în schimbul sprijinului pentru câștigarea unor contracte. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit bani, lingouri de aur și numeroase tablouri, despre care procurorii au susținut că ar fi fost cumpărate prin intermediari. Înainte de condamnarea definitivă, Vâlcov a plecat în Italia, iar ulterior a fost extrădat în România în august 2023 și încarcerat. În noiembrie 2025, pedeapsa i-a fost redusă de la 6 ani la 5 ani de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație și a constatat că fapta de trafic de influență s-a prescris; condamnarea pentru spălare de bani a rămas valabilă. Alte dosare Conform aceleiași surse, Vâlcov a mai fost vizat și în alte dosare de corupție: Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în 2021, iar în 2023 aceeași instanță a anulat o condamnare de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită, după ce faptele s-au prescris. [...]
Audierile DNA în dosarul de corupție din Armata Română se extind , iar ancheta intră într-o etapă cu potențial impact de reglementare și control intern în sistemul militar, pe măsură ce procurorii cheamă la declarații persoane care ar fi urmat să beneficieze de presupusa schemă, potrivit Digi24 . Fiica unui general, descrisă de anchetatori drept una dintre tinerele care „ar fi urmat să beneficieze” de mecanismul investigat, este așteptată miercuri la Direcția Națională Anticorupție pentru audieri. În același timp, au fost citați și martori din dosar. De ce contează: presiune pe procedurile de integritate și control în sistemul militar Faptul că audierile vizează nu doar persoane din zona de decizie, ci și potențiali beneficiari ai schemei indică o lărgire a verificărilor asupra modului în care ar fi funcționat mecanismul și asupra traseului deciziilor administrative. În astfel de dosare, miza nu este doar penală, ci și una de guvernanță: cum sunt verificate, aprobate și auditate intern procedurile care pot genera favorizări. Contextul anchetei Digi24 prezintă cazul ca un „dosar de corupție de la vârful Armatei Române”, în care audierile continuă la DNA. Publicația amintește, în context, de investigația mai amplă privind „dosarul de corupție” (material anterior Digi24, cu detalii despre anchetă): Digi24 . În acest stadiu, informațiile publice din materialul citat nu includ concluzii ale procurorilor sau o decizie a instanței; este vorba despre audieri și despre descrierea suspiciunilor așa cum apar în relatarea Digi24. [...]
