Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele asiatice s-au prăbușit luni, 2 februarie 2026, în contextul unei duble temeri investitorești: incertitudinea provocată de inteligența artificială pe Wall Street și nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale a SUA. Potrivit Investing.com, bursa sud-coreeană KOSPI a pierdut 5%, în timp ce acțiunile din Hong Kong și Japonia au înregistrat scăderi semnificative. Concomitent, aurul și argintul s-au prăbușit pe fondul unui vânt de panică declanșat de politicile monetare așteptate de la noul posibil președinte al Fed.
Unii experți, precum Daniel Hynes de la ANZ, văd o posibilă redresare, invocând factori geopolitici care ar putea susține aurul pe termen mediu. Alții, însă, avertizează că argintul ar putea avea o revenire mai lentă, fiind vulnerabil la schimbările din cererea industrială.
Evenimentele din ultimele zile demonstrează fragilitatea echilibrelor globale și sensibilitatea extremă a piețelor la numiri politice și schimbări tehnologice rapide. Într-o lume interconectată, un val de panică pe un continent se poate transforma rapid într-o furtună financiară globală.
Recomandate
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR , într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea . În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro , analizate de publicație. Bursa de Valori București , din nou pe minus Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații: BET: -1,02% BET-FI (companii financiare): -1,14% BET-NG (energie): -0,97% La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%). Miza economică: listările companiilor de stat și jalonul din PNRR În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz. Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”. Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Context politic: conflict și pe reforma administrației Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD. [...]
Datele JPMorgan arată o schimbare majoră în comportamentul investitorilor , după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu: capitalul începe să se mute din ETF-urile pe aur către ETF-urile pe Bitcoin. Analiza a fost publicată într-o notă pentru investitori citată de Yahoo Finance . Potrivit băncii americane, relația tradițională dintre aur și Bitcoin – considerate adesea active de refugiu în perioade de criză – s-a rupt după escaladarea conflictului Iran–SUA–Israel de la finalul lunii februarie. În loc să crească împreună, cele două active au început să atragă capital în direcții opuse . ETF-urile pe Bitcoin câștigă teren Analiza JPMorgan arată că fluxurile de capital din fondurile tranzacționate la bursă indică o diferență clară între cele două piețe. ETF Evoluție capital SPDR Gold Shares (GLD) ieșiri de capital de aproximativ 2,7% din active iShares Bitcoin Trust (IBIT) intrări de capital de aproximativ 1,5% din active Datele indică o rotație a investițiilor din aur către Bitcoin , inversând tendința observată la începutul anului, când aurul domina fluxurile de capital. Analiștii JPMorgan, coordonați de directorul Nikolaos Panigirtzoglou, spun că fenomenul sugerează o schimbare în modul în care investitorii percep conceptul de „aur digital”. Investitorii instituționali rămân însă prudenți În timp ce ETF-urile pe Bitcoin atrag capital, piețele derivate indică o atitudine mai precaută din partea investitorilor mari. fondurile speculative au crescut pozițiile short pe ETF-ul IBIT ; în același timp, interesul short pentru ETF-ul pe aur GLD a scăzut . Acest lucru sugerează că unele instituții își protejează pozițiile în Bitcoin , chiar dacă investitorii individuali și consilierii financiari continuă să cumpere. Contextul macroeconomic contribuie și el la această prudență. Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril , pe fondul conflictului regional, poate alimenta inflația și menține dobânzile ridicate – un factor care de regulă afectează activele riscante. Bitcoin rămâne peste 70.000 de dolari În ciuda acestor semnale mixte, Bitcoin continuă să se tranzacționeze peste 70.000 de dolari , menținând o evoluție relativ puternică în comparație cu alte active. Potrivit scenariilor prezentate de analiști: scenariu optimist: menținerea fluxurilor în ETF-uri ar putea împinge Bitcoin spre 80.000 de dolari ; scenariu negativ: dacă presiunile macroeconomice cresc, suportul major se află în zona 64.000 de dolari . JPMorgan consideră că această rotație de capital arată că narațiunea Bitcoin ca „aur digital” continuă să câștige teren în rândul investitorilor, chiar într-un context geopolitic tensionat. [...]
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu , iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026. Petrolul explodează, temeri privind Strâmtoarea Hormuz Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Brent: +9%, la circa 79 dolari/baril WTI: +8%, la peste 72 dolari/baril, cu vârfuri peste 80 dolari în unele sesiuni Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global. Aurul și dolarul, câștigători ai crizei Activele considerate sigure au atras rapid capital: Aurul spot: +2,3%, la aproximativ 5.396 dolari/uncie Contractele futures pe aur: +3,1% Indicele dolarului: +0,76% Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie. Bursele americane, sub presiune Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street: S&P 500: -1,1% Nasdaq 100: -1,5% Dow Jones: -1% Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute. Criptomonedele încearcă o revenire Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc. Concluzie Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a zguduit bursele și a scumpit petrolul , iar investitorii s-au refugiat rapid în dolar și aur, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril , după ce a atins temporar 82 de dolari, iar petrolul american a crescut la 69,59 dolari. Aurul a avansat cu 1%, până la 5.327 dolari uncia , semn al tensiunii din piețe. Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului continuă, iar Teheranul a răspuns cu rachete în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea dura încă patru săptămâni și că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor asumate. Strâmtoarea Ormuz, punctul critic Piața urmărește cu atenție Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece: aproximativ 20% din petrolul comercializat pe mare la nivel global; circa 20% din gazul natural lichefiat. Deși ruta nu este oficial blocată, mai multe petroliere staționează la intrare, pe fondul riscurilor de securitate și al problemelor de asigurare. Jorge Leon, de la Rystad Energy, avertizează că o oprire efectivă ar bloca 15 milioane de barili pe zi. În paralel, OPEC+ a decis o majorare modestă a producției pentru aprilie, de 206.000 de barili pe zi, însă mare parte din acest volum ar trebui să tranziteze tot zona tensionată. Alan Gelder, de la Wood Mackenzie, compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970 . Ajustat la valoarea actuală, pragul istoric ar echivala cu aproximativ 90 de dolari pe baril în 2026, nivel care, în condițiile actuale, nu pare greu de atins. Reacția burselor În Asia: Nikkei 225 (Japonia) a scăzut cu 1,4%, pe fondul temerilor legate de costurile energiei; MSCI Asia-Pacific (fără Japonia) a pierdut 1,2%; CSI 300 (China) a rămas relativ stabil. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au suspendat temporar tranzacțiile. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar pe DAX cu 1,3%. La New York, indicii futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%. Dolarul și titlurile americane, principalele refugii Dolarul s-a apreciat, susținut de statutul Statelor Unite de exportator net de energie și de atractivitatea titlurilor de stat americane. Euro a scăzut la 1,1788 dolari, iar randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%. Tensiunile geopolitice se suprapun peste un climat economic fragil, cu investitorii atenți la datele economice din SUA și la posibilele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile. Un șoc prelungit al petrolului ar putea reaprinde inflația globală, punând presiune suplimentară pe companii și consumatori. [...]
Piețele americane au închis puternic în scădere, după ce noile tarife globale de 15% anunțate de Donald Trump au amplificat incertitudinea și temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra unor sectoare-cheie. La finalul ședinței de luni, Dow Jones a pierdut 1,66%, S&P 500 a coborât cu 1,04%, iar Nasdaq a scăzut cu 1,13%, într-un val amplu de vânzări în tehnologie și servicii financiare. Decizia președintelui de a majora la 15% tarifele aplicate tuturor partenerilor comerciali, după hotărârea Curții Supreme privind cadrul legal anterior, a alimentat un climat de „risk-off” în rândul investitorilor. Incertitudinea privind evoluția politicii comerciale a lovit în special companiile expuse global. Sectorul tehnologic și financiar, în prim-planul corecțiilor În tehnologie, IBM a fost una dintre companiile afectate, pe fondul temerilor că noile instrumente de automatizare bazate pe inteligență artificială ar putea reduce cererea pentru serviciile tradiționale de modernizare a sistemelor informatice. În paralel, titluri precum Microsoft și Meta au înregistrat scăderi consistente. În sectorul financiar, presiunea a fost accentuată de temeri privind lichiditatea și expunerea la credit. Mastercard și American Express au resimțit vânzări pe fondul incertitudinii comerciale, iar Capital One a fost afectată de îngrijorările legate de piața creditului privat. Contractele futures indică o posibilă revenire Marți dimineață, contractele futures pe indicii americani au arătat o revenire moderată, după corecțiile abrupte din ședința precedentă. Investitorii încearcă să evalueze dacă scăderile recente reflectă un risc structural sau o reacție excesivă la șocurile de politică economică. Mărfuri și criptomonede Pe piața materiilor prime, aurul a corectat cu 0,88%, până la 5.159 dolari uncia, după ce anterior se apropiase de 5.200 dolari. Petrolul a urcat ușor, țițeiul american ajungând la 66,62 dolari pe baril, susținut de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În zona activelor digitale, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 4,7%, iar Ethereum cu aproape 4,9%, semn că apetitul pentru risc rămâne limitat. Context tensionat Combinația dintre escaladarea tarifelor și îngrijorările privind impactul inteligenței artificiale asupra modelelor tradiționale de afaceri a creat un climat volatil. Deși unele sectoare defensive și utilitățile au rezistat mai bine, tehnologia și serviciile financiare au condus declinul. Pe termen scurt, direcția pieței va depinde de clarificările privind politica comercială și de modul în care investitorii vor evalua riscurile asociate transformărilor tehnologice accelerate. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 628,7 milioane de lei peste ținta inițială, la un randament mediu de 7,05% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care a strâns o cerere totală de peste 1,47 miliarde de lei, potrivit Ziarul Financiar . Semnalul principal pentru piață este că statul a reușit să se finanțeze peste suma programată fără o creștere vizibilă a costului, pe fondul unei cereri solide. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 7,05% pe an, un nivel apropiat de randamentul marginal acceptat, ceea ce indică o stabilitate relativă a costurilor de finanțare în această licitație. Cerere aproape triplă față de suma programată Emisiunea a avut o valoare programată de 500 milioane de lei și a fost suprasubscrisă de aproape trei ori. Din cererea totală, peste 1,35 miliarde de lei au provenit din oferte competitive, depuse în principal în cont propriu de dealerii primari . În final, Ministerul Finanțelor a adjudecat 628,7 milioane de lei, peste nivelul anunțat inițial, cu următoarea structură a alocării: 510 milioane de lei către oferte competitive; 118,7 milioane de lei către oferte necompetitive. Caracteristicile titlurilor și costul brut al finanțării Titlurile emise sunt obligațiuni de stat de tip benchmark (emisiuni standardizate, folosite ca reper de piață), cu scadența în iulie 2031. Rata cuponului este de 7,65%, iar valoarea nominală a unui titlu este de 5.000 de lei. Costul brut al finanțării atrase în urma licitației se ridică la aproximativ 681,7 milioane de lei, sumă care include dobânda acumulată. [...]
