Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Ministerul Finanțelor a atras 975,1 milioane de lei la un randament mediu de 6,59% pe an, într-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, semnalând că statul continuă să se finanțeze la costuri ridicate, chiar dacă cererea băncilor a depășit oferta, potrivit Economedia.
Împrumutul a fost realizat luni, prin titluri cu maturitate reziduală de 49 de luni, iar randamentul mediu adjudecat a fost de 6,59% pe an, conform datelor BNR citate de Agerpres. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, însă băncile au subscris în total 1,355 miliarde de lei, peste nivelul ofertei.
Suprasubscrierea indică interes din partea sectorului bancar pentru titlurile statului, însă nivelul randamentului rămâne elementul-cheie pentru buget: el influențează costul de finanțare al datoriei publice și, implicit, presiunea asupra cheltuielilor cu dobânzile în perioada următoare.
Pentru marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul intenționează să atragă încă 146,3 milioane de lei, la randamentul stabilit în sesiunea de luni.
În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 7,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 3 miliarde de lei peste nivelul din mai (4,6 miliarde de lei). La suma din iunie se poate adăuga până la 15% din valoarea adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive pentru instrumentele de tip benchmark.
Potrivit sursei, fondurile sunt destinate refinanțării datoriei publice, rambursărilor anticipate și finanțării deficitului bugetar.
Recomandate
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat luni cu aproape 1,31 mld. lei la randamente de 6,65% și 6,90% pe an , într-un test de piață care arată că apetitul investitorilor rămâne peste nivelul oferit de stat, în condițiile în care cererea totală a depășit 1,63 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea a fost atrasă prin două licitații de obligațiuni de stat de tip benchmark (serii standard, folosite ca reper de preț în piață), organizate prin intermediul BNR. Cum s-au împărțit împrumuturile și la ce costuri Cea mai mare parte a sumei a venit din redeschiderea emisiunii cu scadența în iulie 2031, cu cupon de 7,65%, unde Ministerul Finanțelor a atras 719,7 milioane lei. Cererea investitorilor a fost de 1,01 miliarde lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de aproximativ 1,4 ori. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,65%, iar randamentul maxim acceptat de 6,67%. A doua licitație a vizat obligațiuni cu scadența în octombrie 2036, cu cupon de 6,9%, prin care statul a împrumutat 586,5 milioane lei, la o cerere totală de 626,5 milioane lei. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 6,90%, iar randamentul maxim acceptat la 6,91%. Ce indică cererea peste ofertă Nivelul cererii (peste 1,63 mld. lei cumulat) peste suma atrasă (aproape 1,31 mld. lei) sugerează că există lichiditate disponibilă pentru titlurile statului la randamentele acceptate în licitații, inclusiv pe maturități mai lungi (2036), relevante pentru costul pe termen lung al finanțării bugetului. La ambele licitații au participat șapte dealeri primari, iar ofertele depuse au fost acceptate integral la nivelul marginal, cu un coeficient de adjudecare de 100%. Parametrii din prospect și pașii următori Pentru emisiunea cu scadența în 2031, prospectul prevedea o valoare programată de 700 milioane lei și o sesiune suplimentară de oferte necompetitive de 108 milioane lei. Pentru emisiunea cu scadența în 2036, valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar sesiunea suplimentară a fost stabilită la 88 milioane lei. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 1,3 miliarde lei (249 milioane euro) de la populație prin Fidelis , într-o rundă care confirmă rolul programului ca sursă recurentă de finanțare internă, la costuri vizibile în dobânzile oferite, potrivit Economedia . Oferta primară s-a derulat între 7 și 14 august, prin sistemele Bursei de Valori București, și a inclus 7 emisiuni (4 în lei și 3 în euro), dintre care câte una dedicată donatorilor de sânge în fiecare monedă. În total, investitorii au plasat 15.063 de ordine de subscriere. Cât a împrumutat statul și în ce monedă În luna august, Ministerul Finanțelor indică un total de 1,3 miliarde lei, defalcat astfel: 423,6 milioane lei pentru emisiunile în lei; 168 milioane euro (aprox. 840 milioane lei) pentru emisiunile în euro. Intermedierea a fost asigurată de un sindicat condus de BT Capital Partners (Lead Manager), alături de Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille și UniCredit Bank, cu Banca Transilvania, Salt Bank și Libra Internet Bank în grupul de distribuție. Costul finanțării: dobânzi de până la 7,5% pe lei Dobânzile anuale din această ediție au urcat până la 7,50% pe emisiunea în lei cu maturitate de 10 ani. Pentru celelalte tranșe, dobânzile au fost: lei, 2 ani (donatori): 7,30% pe an; lei, 2 ani: 6,30% pe an; lei, 4 ani: 6,90% pe an; euro, 3 ani: 4,00% pe an; euro, 3 ani (donatori): 5,00% pe an; euro, 10 ani: 6,30% pe an. Ministerul Finanțelor reamintește că veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital nu sunt impozabile. Ce urmează: listarea la bursă și tranzacționarea Cele șapte emisiuni debutează la tranzacționare joi, 20 august, la Bursa de Valori București . Titlurile pot fi păstrate până la maturitate sau pot fi vândute/cumpărate în orice ședință de tranzacționare, prin intermediari autorizați. La nivel de program, prin cele 39 de oferte derulate din august 2020, Ministerul Finanțelor a atras de la populație 71,6 miliarde lei (14,3 miliarde euro), din care peste 9,6 miliarde lei (1,8 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Pentru verificarea prețurilor curente, investitorii pot folosi simbolurile emisiunilor pe site-ul Bursei de Valori București . [...]
Ministerul Finanțelor deschide între 15 și 22 iunie o nouă fereastră de finanțare de la populație prin Fidelis , cu opt emisiuni (în lei și euro), inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge , potrivit Economedia . Miza pentru investitori rămâne accesul la instrumente listate la bursă, cu venituri neimpozabile, iar pentru stat – continuarea atragerii de economisire internă. Programul ajunge la a șasea ofertă Fidelis din acest an și la a 37-a de la reluarea din iulie 2020. În precedentele 36 de oferte, Ministerul Finanțelor a atras de la populație aproape 68,7 miliarde lei. Cum arată oferta și cine poate intra pe tranșa donatorilor Oferta include patru emisiuni în euro și patru în lei. Două dintre acestea sunt dedicate donatorilor de sânge (una în lei și una în euro), iar pe această tranșă pot plasa ordine doar investitorii care au donat sânge în perioada 1 ianuarie 2026 – 22 iunie 2026. Prin cine se pot face subscrierile Titlurile pot fi subscrise prin consorțiul de intermediere sau prin intermediari autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară care au semnat angajamentul privind respectarea condițiilor ofertei și a prospectului și au transmis angajamentul către lead manager. Sindicatul de intermediere este format din: BT Capital Partners (lead manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille, UniCredit Bank, iar grupul de distribuție include: Banca Transilvania, Salt Bank, Libra Internet Bank. Calendar și tratament fiscal Data estimată de admitere la tranzacționare a titlurilor de stat Fidelis este 26 iunie 2026. Veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile, conform informațiilor din anunțul Bursei de Valori București citat de Agerpres. [...]
Creșterea randamentelor la titlurile SUA împinge în sus costurile de finanțare în Europa, iar Franța apare drept principalul punct vulnerabil , pe fondul unei datorii publice ridicate și al unui context politic care îngreunează ajustarea fiscală, potrivit Focus . Statele Unite trebuie să ofere dobânzi „ca de mult timp” pentru a găsi cumpărători pentru obligațiuni, într-un moment în care datoria a depășit 40 de trilioane de dolari (aprox. 184.000 miliarde lei). În plus, costul dobânzilor plătite de guvernul american este, în acest an fiscal, cu 15% peste nivelul din perioada comparabilă a anului anterior, notează publicația. Tensiunea din piața obligațiunilor este amplificată de combinația dintre nevoia mare de finanțare a SUA și o cerere în scădere. Expertul în obligațiuni Mohamed El-Erian a declarat pentru „Handelsblatt” că din trei zone importante vin în prezent mai puțini bani: China (din motive geopolitice), Japonia (care vinde titluri americane pentru a-și susține moneda) și statele din Golf (cu nevoi mai mari de finanțare internă). În acest context, El-Erian avertizează că dobânzile ar putea rămâne pe un trend ascendent pe termen mai lung. Franța, sub presiune: randamente la maxime post-criză financiară În Europa, randamentele cresc și ele, iar situația este descrisă drept „deosebit de dramatică” în Franța. Randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani au ajuns la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară, potrivit Focus. Publicația indică și câteva repere care cresc sensibilitatea Franței la șocuri de finanțare: datoria publică a Franței a fost de 115,6% din PIB în 2025; deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB; fragmentarea politică face „aproape imposibil” un curs de austeritate, cu Adunarea Națională împărțită în trei blocuri aproape egale. De ce se transmite șocul din SUA în Europa El-Erian explică mecanismul: dacă investitorii pot obține randamente mai mari în SUA, alte state trebuie să ofere la rândul lor dobânzi mai mari pentru a atrage capital. În opinia sa, cele mai vulnerabile trei țări la nivel global sunt Franța, Japonia și Marea Britanie. Pentru Franța, riscul este o spirală negativă: dobânzi mai mari cresc nota de plată cu serviciul datoriei, ceea ce agravează problema datoriei și poate forța statul să plătească și mai mult pentru a-și finanța împrumuturile. Focus mai notează că alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea spori prudența investitorilor, în condițiile în care Marine Le Pen (Rassemblement National) ar avea șanse bune de câștig dacă va candida. Eurocriză nouă, puțin probabilă, dar cu costuri potențiale O nouă criză a euro este considerată puțin probabilă, deoarece Banca Centrală Europeană ar avea suficiente instrumente pentru a calma piețele prin achiziții masive de obligațiuni. Totuși, o astfel de intervenție ar putea veni „în detrimentul inflației și al valorii euro”, potrivit analizei citate. [...]
Scumpirea petrolului reaprinde riscul de inflație și ține piețele în așteptare , pe fondul impasului dintre SUA și Iran privind un acord de pace și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței, potrivit Reuters . Cotațiile au urcat după ce președintele SUA, Donald Trump, a răspuns condițiilor Iranului cu propriile cerințe, inclusiv solicitarea de compensații pentru persoane ucise în războaie, atacuri și proteste, o escaladare retorică ce ar putea complica redeschiderea căii maritime. Brent a atins 88,00 dolari/baril (aprox. 400 lei), iar țițeiul american 82,45 dolari/baril (aprox. 375 lei), ambele la cele mai ridicate niveluri din 31 iulie, după un avans de circa 5% în sesiunea precedentă. Un analist IG, Tony Sycamore, a descris situația drept un „impas”, estimând că piața petrolului ar putea rămâne într-un interval de 75–95 dolari/baril (aprox. 340–430 lei) până când una dintre părți cedează. De ce contează: raportul de inflație din SUA și pariurile pe dobânzi Creșterea costurilor cu combustibilii ridică miza pentru raportul privind inflația din SUA (iulie), așteptat miercuri. Consensul indicat de Reuters este pentru o creștere lunară de 0,1% a inflației totale și de 0,2% a inflației de bază (care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele). O surpriză în sus ar putea reaprinde pariurile privind o majorare a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală luna viitoare, șansele fiind descrise ca „aruncarea unei monede”. Capital Economics avertizează că riscurile sunt înclinate către un „print” mai ridicat, ceea ce ar putea împinge în sus așteptările de dobândă și ar readuce în discuție temerile de stagflație (inflație ridicată combinată cu creștere economică slabă). Cum au reacționat piețele: Asia mixt, dolarul ușor mai ferm, aurul în urcare În Asia, indicele MSCI al acțiunilor din regiune (fără Japonia) a oscilat între minus și plus și era ușor pe creștere, iar Kospi (Coreea de Sud) avansa, în timp ce sentimentul rămânea fragil din cauza tensiunilor din Golf. Pe piețele americane, futures pe Nasdaq și S&P 500 au urcat modest după o sesiune anterioară în scădere la New York. În Europa, futures pe EUROSTOXX 50 au coborât ușor, în timp ce FTSE și DAX au fost aproape neschimbate. În valută, yenul a revenit în atenție, slăbind din nou peste 159 pentru un dolar, după ce săptămâna trecută atinsese 155,20 pe fondul unor intervenții suspectate, inclusiv una comună Japonia–SUA. Nomura a notat că piața rămâne vigilentă la o posibilă intervenție suplimentară, ceea ce face puțin probabilă o trecere rapidă a pragului de 160. Dolarul a primit un sprijin marginal de la scumpirea petrolului, euro fiind la 1,1546 dolari, iar lira sterlină la 1,3512 dolari. Aurul spot a urcat cu 0,5%, la 4.409,81 dolari/uncie (aprox. 20.300 lei). Ce urmează: decizia băncii centrale din Australia Reuters mai notează că Banca de Rezervă a Australiei urma să anunțe marți decizia de politică monetară, așteptările fiind pentru menținerea dobânzii neschimbate. În paralel, evoluția petrolului și datele de inflație din SUA rămân principalele repere pentru direcția dobânzilor și a apetitului pentru risc pe piețele globale. [...]
Ratingurile „BBB-” cu perspectivă negativă primite de Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău pot influența direct costul la care orașele se împrumută pentru investiții , iar plafonarea lor la nivelul ratingului de țară înseamnă că o eventuală deteriorare a percepției asupra României se transmite rapid și către finanțarea locală, potrivit unei analize Digi24 . Constanța este unul dintre puținele municipii evaluate de Fitch Ratings , iar în 2026 agenția a publicat evaluări și pentru București, Oradea, Brașov și Buzău. Toate au primit același calificativ final, „BBB-”, cu perspectivă negativă, la fel ca România, însă fiecare administrație este analizată separat, în funcție de situația financiară, datorie, capacitatea de rambursare și planurile de investiții. De ce contează ratingul pentru finanțarea municipală Ratingul nu este o „notă” pentru calitatea administrației și nici un clasament între orașe, ci un instrument folosit de investitori, în special când o primărie vrea să se finanțeze prin obligațiuni municipale (împrumuturi luate de pe piața de capital pentru proiecte de investiții). Adrian Codîrlașu, președintele CFA România , explică faptul că ratingul se traduce într-o probabilitate de neplată (Probability of Default – PD) pe un orizont scurt, iar acest risc se reflectă în dobânda cerută de investitori: risc mai mare, dobândă mai mare. În același timp, ratingul îi ajută pe investitori să compare mai ușor obligațiuni diferite și să evalueze dacă dobânda oferită compensează riscul. „Ratingul se traduce într-o cifră. Cifra aceea se numește PD, Probability of Default, și arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligațiuni să intre în default.” De ce doar câteva orașe cer evaluări și ce semnal dă retragerea ratingului Spre deosebire de ratingul suveran, ratingurile locale nu sunt acordate automat. De regulă, sunt cerute de emitent înaintea unei emisiuni de obligațiuni și sunt plătite de acesta, fiind descrise ca un audit independent asupra situației financiare prezente și, mai ales, viitoare, având în vedere că obligațiunile pot avea maturități de cinci-zece ani. În acest context, Codîrlașu arată că retragerea unui rating poate ridica întrebări pentru investitori dacă emitentul are încă obligațiuni în piață. Ca exemplu, Clujul a avut în trecut un rating Fitch, dar acesta a fost retras după încheierea contractului cu agenția, la cererea emitentului. Ce a urmărit Fitch la Constanța: investiții mari, dar și riscuri de dobândă și valută În analiza dedicată Constanței, Fitch descrie orașul ca principalul port al României la Marea Neagră, cu aproximativ 300.000 de locuitori. Agenția a indicat că economia diversificată și șomajul de 2,4% în 2025 (sub media națională de 3,3%) susțin un profil economic stabil. Fitch a mai apreciat stabilitatea veniturilor și capacitatea administrației de a susține un plan de investiții estimat la aproximativ 3,6 miliarde de lei, dar a evidențiat și vulnerabilități: 87% din datoria orașului are dobândă variabilă, ceea ce crește expunerea la majorări ale ratelor de dobândă; 61% din datorie este denominată în euro, ceea ce adaugă risc valutar. Agenția a estimat că raportul dintre datoria netă și capacitatea de rambursare va rămâne sub patru ori în perioada 2026–2030 și a încadrat profilul financiar al municipiului în categoria maximă „aaa”. De ce toate orașele ajung la același calificativ final: plafonul ratingului de țară Fitch folosește două evaluări distincte: Standalone Credit Profile (SCP), care măsoară puterea financiară proprie a orașului, și Issuer Default Rating (IDR), ratingul efectiv folosit de investitori. În cazul Constanței, SCP este „a-”, peste ratingul final, însă IDR rămâne, în practică, plafonat de ratingul suveran al României. Acesta este motivul pentru care, deși Fitch a evidențiat diferențe între municipii (de exemplu, o flexibilitate mai mare a Capitalei în gestionarea cheltuielilor sau SCP „A-” reconfirmat pentru Oradea), toate au rămas la „BBB-” cu perspectivă negativă, reflectând perspectiva României. Ce urmează și de ce riscul de retrogradare ar conta și local Codîrlașu spune că, în practică, investitorii se uită adesea la cel mai slab calificativ dintre marile agenții, iar o retrogradare sub „investment grade” (categoria recomandată pentru investiții) poate declanșa restricții pentru anumite categorii de investitori. În discuția despre evaluarea Moody’s pentru România, așteptată vineri, economistul a indicat o probabilitate „50-50” între menținere și retrogradare. Pentru orașe, implicația este directă: chiar dacă finanțele locale arată solid, o deteriorare a ratingului de țară poate împinge în sus costurile de finanțare pentru investiții, iar asta se vede ulterior în bugetele locale prin cheltuieli mai mari cu dobânzile și mai puțini bani disponibili pentru proiecte. [...]
