Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Ministerul Finanțelor a atras 975,1 milioane de lei la un randament mediu de 6,59% pe an, într-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, semnalând că statul continuă să se finanțeze la costuri ridicate, chiar dacă cererea băncilor a depășit oferta, potrivit Economedia.
Împrumutul a fost realizat luni, prin titluri cu maturitate reziduală de 49 de luni, iar randamentul mediu adjudecat a fost de 6,59% pe an, conform datelor BNR citate de Agerpres. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, însă băncile au subscris în total 1,355 miliarde de lei, peste nivelul ofertei.
Suprasubscrierea indică interes din partea sectorului bancar pentru titlurile statului, însă nivelul randamentului rămâne elementul-cheie pentru buget: el influențează costul de finanțare al datoriei publice și, implicit, presiunea asupra cheltuielilor cu dobânzile în perioada următoare.
Pentru marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul intenționează să atragă încă 146,3 milioane de lei, la randamentul stabilit în sesiunea de luni.
În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 7,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 3 miliarde de lei peste nivelul din mai (4,6 miliarde de lei). La suma din iunie se poate adăuga până la 15% din valoarea adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive pentru instrumentele de tip benchmark.
Potrivit sursei, fondurile sunt destinate refinanțării datoriei publice, rambursărilor anticipate și finanțării deficitului bugetar.
Recomandate
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat luni cu aproape 1,31 mld. lei la randamente de 6,65% și 6,90% pe an , într-un test de piață care arată că apetitul investitorilor rămâne peste nivelul oferit de stat, în condițiile în care cererea totală a depășit 1,63 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea a fost atrasă prin două licitații de obligațiuni de stat de tip benchmark (serii standard, folosite ca reper de preț în piață), organizate prin intermediul BNR. Cum s-au împărțit împrumuturile și la ce costuri Cea mai mare parte a sumei a venit din redeschiderea emisiunii cu scadența în iulie 2031, cu cupon de 7,65%, unde Ministerul Finanțelor a atras 719,7 milioane lei. Cererea investitorilor a fost de 1,01 miliarde lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de aproximativ 1,4 ori. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,65%, iar randamentul maxim acceptat de 6,67%. A doua licitație a vizat obligațiuni cu scadența în octombrie 2036, cu cupon de 6,9%, prin care statul a împrumutat 586,5 milioane lei, la o cerere totală de 626,5 milioane lei. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 6,90%, iar randamentul maxim acceptat la 6,91%. Ce indică cererea peste ofertă Nivelul cererii (peste 1,63 mld. lei cumulat) peste suma atrasă (aproape 1,31 mld. lei) sugerează că există lichiditate disponibilă pentru titlurile statului la randamentele acceptate în licitații, inclusiv pe maturități mai lungi (2036), relevante pentru costul pe termen lung al finanțării bugetului. La ambele licitații au participat șapte dealeri primari, iar ofertele depuse au fost acceptate integral la nivelul marginal, cu un coeficient de adjudecare de 100%. Parametrii din prospect și pașii următori Pentru emisiunea cu scadența în 2031, prospectul prevedea o valoare programată de 700 milioane lei și o sesiune suplimentară de oferte necompetitive de 108 milioane lei. Pentru emisiunea cu scadența în 2036, valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar sesiunea suplimentară a fost stabilită la 88 milioane lei. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 1,3 miliarde lei (249 milioane euro) de la populație prin Fidelis , într-o rundă care confirmă rolul programului ca sursă recurentă de finanțare internă, la costuri vizibile în dobânzile oferite, potrivit Economedia . Oferta primară s-a derulat între 7 și 14 august, prin sistemele Bursei de Valori București, și a inclus 7 emisiuni (4 în lei și 3 în euro), dintre care câte una dedicată donatorilor de sânge în fiecare monedă. În total, investitorii au plasat 15.063 de ordine de subscriere. Cât a împrumutat statul și în ce monedă În luna august, Ministerul Finanțelor indică un total de 1,3 miliarde lei, defalcat astfel: 423,6 milioane lei pentru emisiunile în lei; 168 milioane euro (aprox. 840 milioane lei) pentru emisiunile în euro. Intermedierea a fost asigurată de un sindicat condus de BT Capital Partners (Lead Manager), alături de Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille și UniCredit Bank, cu Banca Transilvania, Salt Bank și Libra Internet Bank în grupul de distribuție. Costul finanțării: dobânzi de până la 7,5% pe lei Dobânzile anuale din această ediție au urcat până la 7,50% pe emisiunea în lei cu maturitate de 10 ani. Pentru celelalte tranșe, dobânzile au fost: lei, 2 ani (donatori): 7,30% pe an; lei, 2 ani: 6,30% pe an; lei, 4 ani: 6,90% pe an; euro, 3 ani: 4,00% pe an; euro, 3 ani (donatori): 5,00% pe an; euro, 10 ani: 6,30% pe an. Ministerul Finanțelor reamintește că veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital nu sunt impozabile. Ce urmează: listarea la bursă și tranzacționarea Cele șapte emisiuni debutează la tranzacționare joi, 20 august, la Bursa de Valori București . Titlurile pot fi păstrate până la maturitate sau pot fi vândute/cumpărate în orice ședință de tranzacționare, prin intermediari autorizați. La nivel de program, prin cele 39 de oferte derulate din august 2020, Ministerul Finanțelor a atras de la populație 71,6 miliarde lei (14,3 miliarde euro), din care peste 9,6 miliarde lei (1,8 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Pentru verificarea prețurilor curente, investitorii pot folosi simbolurile emisiunilor pe site-ul Bursei de Valori București . [...]
ECOFIN a adoptat pachetul care schimbă supravegherea piețelor de capital, iar România mizează pe acces mai ușor la finanțare și pe un control mai bun asupra firmelor străine active local , potrivit Newsweek , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) vizează integrarea și supravegherea piețelor de capital la nivel european, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și birocrația. Un element central este introducerea unui „pașaport pentru investiții”, care ar permite firmelor mari, printr-un cadru alternativ, să opereze în mai multe țări simultan. „Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa.” Ce impact invocă Ministerul Finanțelor pentru România În mesajul public, ministrul leagă pachetul de o potențială creștere a finanțării pentru companiile românești și de acces mai bun la capital din UE. În același timp, accentul este pus pe componenta de supraveghere, cu efecte directe asupra protecției investitorilor. Concret, potrivit lui Nazare, pachetul ar însemna pentru România: oportunități noi pentru companiile românești de a atrage investitori și finanțare din alte state membre; condiții mai simple pentru activități transfrontaliere ale firmelor și instituțiilor financiare; consolidarea competențelor autorităților române pentru intervenții în caz de încălcări comise de firme de investiții străine active pe piața românească, „pentru o mai bună protecție a investitorilor”; acces îmbunătățit al autorităților române la date despre tranzacțiile investitorilor localizați în România, inclusiv când acestea sunt realizate pe piețe din alte state membre. Nazare afirmă că discuțiile pe acest dosar au durat peste zece ani, iar în ultimele zece luni s-a ajuns la un compromis, România fiind implicată în negocieri, inclusiv prin cooperare cu Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară . Ce urmează la nivel european Următorul pas este deschiderea negocierilor cu Parlamentul European, după ce acesta își adoptă poziția, pentru definitivarea noilor reguli, potrivit informațiilor citate de Newsweek din Agerpres. [...]
România cere reguli UE care să nu dezavantajeze piețele mici de capital și să crească accesul companiilor locale la finanțare, în negocierile privind pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital (MISP), potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după reuniunea ECOFIN , într-o postare pe Facebook. Miza dosarului, descris de ministru drept unul dintre cele mai tehnice de pe agenda europeană, este una practică pentru România: cât de ușor pot companiile românești să atragă finanțare din Europa și cât de bine sunt protejați investitorii și piața locală. Nazare a susținut că succesul integrării nu ar trebui măsurat doar prin centralizarea regulilor, ci prin „oportunitățile reale de finanțare” create în toate statele membre, inclusiv în cele cu piețe de capital mai mici. Ce urmărește România în pachetul MISP În negocieri, România a susținut atât integrarea piețelor, cât și întărirea rolului supraveghetorilor naționali, astfel încât aplicarea regulilor să fie mai eficientă pe piețele mai mici. Potrivit ministrului, România a obținut „elemente importante”, între care: o capacitate mai mare a autorităților române de a interveni când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine; reguli care să permită o activitate transfrontalieră mai simplă pentru actorii din piețele mai mici și un acces mai bun la piața unică. Supraveghere și acces la date despre tranzacții Un alt punct prezentat de Nazare vizează accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile transfrontaliere ale investitorilor din România, inclusiv când acestea se desfășoară pe piețe din alte state membre. În contextul unei piețe tot mai integrate, ministrul a argumentat că supravegherea trebuie să țină pasul cu circulația capitalului, pentru a ajuta la identificarea riscurilor și a eventualelor abuzuri de piață. Contribuția la ESMA și nevoia de capital privat România a susținut și modificarea modului de calcul al contribuțiilor autorităților naționale la finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), astfel încât formula să fie „mai echitabilă și mai proporțională” cu dimensiunea și activitatea reală a pieței din fiecare stat. În același mesaj, ministrul a insistat asupra nevoii de a atrage mai mult capital privat în economie, pentru ca firmele românești să poată finanța mai ușor investiții și extinderea regională și pentru ca piața locală de capital să crească în paralel cu marile centre financiare europene. [...]
Achizițiile accelerate de aur ale băncii centrale chineze arată o repoziționare defensivă a rezervelor, chiar dacă valoarea totală a stocului a scăzut pe fondul corecției de preț , potrivit Economica . Banca Populară a Chinei (PBOC) și-a majorat rezervele de aur cu 740.000 de uncii în septembrie, până la 77,47 milioane de uncii, marcând a 23-a lună consecutivă de cumpărări. O uncie înseamnă 28,35 grame, ceea ce plasează creșterea lunară la aproximativ 21 de tone de aur. Ritmul cumpărărilor s-a intensificat pe scăderea prețurilor PBOC, unul dintre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, și-a accelerat achizițiile în ultimele luni, pe fondul ieftinirii metalului prețios, notează Agerpres (citat de Economica). Înainte de septembrie, rezervele crescuseră cu 650.000 de uncii în august și cu 640.000 de uncii în iulie. Economica mai arată că ultima creștere este cea mai mare după septembrie 2023, când rezervele de aur ale PBOC urcaseră cu 840.000 de uncii. De ce scade valoarea rezervelor, deși cantitatea crește Deși cantitatea de aur din rezerve a urcat, valoarea acestora a coborât la 323,52 miliarde de dolari (aprox. 1.456 miliarde lei) la final de septembrie, de la 350,08 miliarde de dolari (aprox. 1.575 miliarde lei) la final de august. Explicația ține de evoluția cotației: aurul a scăzut cu peste 6% în septembrie. În material se menționează că declinul cotației a venit în contextul în care scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a împins inflația în sus, ceea ce a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile. Presiune și pe rezervele valutare ale Chinei Separat, Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a raportat că rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.400 miliarde de dolari (aprox. 15.300 miliarde lei) la final de septembrie, în scădere cu 38,1 miliarde de dolari (aprox. 171 miliarde lei), adică 1,11% față de luna precedentă. SAFE a pus scăderea pe seama efectelor combinate ale cursului de schimb și ale variațiilor prețurilor activelor, într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar prețurile principalelor active financiare globale au scăzut, în general, în septembrie. [...]
Moneda irlandeză de 2 euro dedicată trupei U2 a ajuns să se revândă cu 300–400 euro (aprox. 1.500–2.000 lei), după ce ediția limitată s-a epuizat în câteva minute , alimentând o goană după colecționare și un salt abrupt de preț pe piața secundară, potrivit Focus . Irlanda a emis o monedă de 2 euro cu portretele membrilor U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.), un motiv neobișnuit pentru moneda unică europeană, unde apar de regulă teme „instituționale” (șefi de stat, clădiri, aniversări). Contextul este aniversarea a 50 de ani de la formarea trupei: pe 25 septembrie 1976, Larry Mullen Jr. a căutat colegi de trupă printr-un anunț la școală, la Dublin. Ediție limitată, preț de lansare mic, revânzare la multiplu Banca Centrală a Irlandei a pus în vânzare două versiuni, ambele în regim de produs pentru colecționari, nu pentru circulația de zi cu zi: 150.000 de monede în „Coincard” (monedă prinsă într-o cartolină de colecție), la 14,95 euro (aprox. 75 lei) bucata; 5.000 de exemplare în calitate „Proof” („Polierte Platte”, finisaj de tip oglindă), la 39,95 euro (aprox. 200 lei) bucata. Vânzarea a început pe 25 septembrie 2026, iar varianta „Proof” s-a epuizat aproape imediat. Primele revânzări au apărut rapid pe eBay , unde unele exemplare au fost tranzacționate la 300–400 euro , adică aproape de zece ori prețul de emisiune, notează publicația. De ce contează: oferta nu intră în circulația normală, ceea ce ține sus raritatea Un element care susține presiunea pe preț este că banca centrală nu a anunțat role destinate circulației obișnuite . Conform informațiilor prezentate, întreaga emisiune cunoscută, de 155.000 de bucăți , a fost oferită doar ca produs de colecție (Coincard sau Proof). Asta înseamnă că fanii și colecționarii care vor moneda sunt împinși către piața de colecționabile, nu către „norocul” de a o primi ca rest. Prin contrast, o altă monedă irlandeză de 2 euro din același an, dedicată președinției irlandeze a Consiliului UE, a avut 500.000 de bucăți lansate explicit în circulație generală, pentru a ajunge în utilizarea curentă. Monedă valabilă în tot euro, dar puțin probabil să ajungă la casele de marcat Deși este mijloc legal de plată în întregul spațiu euro , Focus subliniază că este improbabil ca cineva să cheltuiască o monedă cumpărată cu 14,95 sau 39,95 euro pentru valoarea ei nominală de 2 euro. Teoretic, unele exemplare ar putea ajunge accidental în circulație dacă sunt scoase din ambalaj, însă „o descoperire la cumpărături” nu ar trebui considerată realistă. Este permis ca persoane în viață să apară pe monede euro? Materialul arată că nu există o interdicție privind reprezentarea persoanelor în viață pe monedele euro; în mai multe țări apar frecvent monarhi aflați pe tron. Totuși, portretizarea unei trupe rock în activitate rămâne o decizie rară, cu atât mai mult cu cât monedele unui stat din zona euro pot circula în toate celelalte state, iar regulile europene prevăd informarea celorlalte țări asupra designului (care pot ridica obiecții dacă anticipează reacții negative). Pentru piața de colecționari, combinația dintre tirajul limitat, distribuția exclusiv ca produs de colecție și interesul fanilor U2 explică de ce moneda a devenit rapid un activ „de nișă” cu prețuri mult peste valoarea nominală. [...]
