Știri
Știri

Producția auto din România a scăzut cu 3,5% în 2025, atingând un total de 545.510 vehicule conform datelor publicate de Profit.ro , care citează surse din industria de profil. Cea mai mare contribuție la acest declin vine din partea uzinei Dacia de la Mioveni, unde în luna decembrie 2025 s-au fabricat doar 21.655 de autoturisme, în scădere cu aproape 20% față de decembrie 2024. În total, Dacia a încheiat anul cu 297.182 de unități produse, în scădere cu 5,8% față de anul precedent. Scăderea are la bază, printre altele, schimbarea mixului de producție — modelul Jogger fiind mutat în Maroc, în timp ce uzina se pregătește pentru lansarea lui Bigster. Ford Otosan, cea de-a doua mare uzină auto din România, a înregistrat o scădere mai modestă, de sub 1%, încheind anul cu 248.328 de vehicule produse. În decembrie, Ford a produs 17.996 de unități, în scădere cu 10% față de aceeași lună a anului trecut. În total, cele două uzine au asamblat în decembrie 39.651 de autovehicule, ceea ce înseamnă o scădere de 15,5% față de decembrie 2024. Printre cauzele identificate se numără diminuarea cererii pe piața europeană, dar și instabilitatea de pe piața autohtonă, accentuată de modificările bruște ale Programului Rabla. [...]

Conform ObservatorNews , economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025 , peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier) , în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa . Ce sectoare au depășit așteptările: Agricultură , silvicultură și pescuit : contribuție revizuită de la +0,5% la +0,6%, cu o activitate constantă la 109,2% din nivelul anterior; Construcții : contribuție constantă (+0,8%), dar cu o ușoară creștere a volumului activității; Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuția a crescut de la +0,1% la +0,2%, cu o creștere semnificativă a activității (+0,5 puncte procentuale); Industria : volum al activității în ușoară creștere (+0,1 pp), dar cu o contribuție constantă la PIB (+0,2%). Evoluția cererii interne: Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației , care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix , adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%. Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice , a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale. Concluzii În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice . Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026. [...]