Știri
Știri din categoria Externe
„Evacuați temporar Kievul”, a îndemnat Vitali Kliciko vineri dimineață în urma celui mai grav atac rusesc asupra capitalei ucrainene din ultimele luni, informează AFP. Este pentru prima dată, de la începutul invaziei în februarie 2022, când primarul orașului face un apel public la evacuare, în condițiile în care peste jumătate din locuințele din Kiev nu mai au căldură, iar temperaturile coboară sub -10 grade Celsius. Orașul a fost afectat de o nouă rundă de bombardamente nocturne în care Rusia a folosit din nou racheta hipersonică de ultimă generație Oreșnik, capabilă să transporte focoase nucleare, dar care de această dată a fost folosită convențional.
Atacul a vizat peste 40 de obiective, printre care ambasada Qatarului și cel puțin 20 de imobile rezidențiale. Patru persoane și-au pierdut viața și alte 24 au fost rănite, potrivit poliției ucrainene. Operatorul energetic DTEK a anunțat că 417.000 de gospodării au rămas fără curent în Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a cerut o reacție fermă din partea comunității internaționale, catalogând atacul drept o amenințare directă la adresa securității europene, mai ales că a avut loc „în imediata vecinătate a frontierei NATO și UE”.
Conform Forțelor Aeriene ucrainene, în noaptea atacului au fost lansate 36 de rachete și 242 de drone, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost interceptate. Ministerul Apărării rus a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik, susținând că atacul a fost un răspuns la un presupus atentat ucrainean asupra unei reședințe a președintelui Vladimir Putin – o acuzație negată categoric de Kiev.
Atacul survine într-un moment critic, în care peste un milion de ucraineni sunt afectați de lipsa apei și a căldurii în regiuni întinse ale țării. În replică, Ucraina a lansat atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, lăsând circa 550.000 de oameni fără curent în regiunea Belgorod.
Racheta Oreșnik a fost folosită anterior, în 2024, într-un atac asupra unei uzine militare din Dnipro și a fost desfășurată în Belarus în decembrie același an. Poate atinge viteze de peste 13.000 km/h și transporta focoase multiple.
Între timp, pe plan diplomatic, inițiativele de pace impulsionate de fostul președinte american Donald Trump stagnează, iar Rusia avertizează că orice soldat occidental trimis în Ucraina va fi tratat ca „țintă legitimă”. Moscova insistă în continuare ca Ucraina să renunțe la teritoriile din Donețk și să renunțe oficial la aderarea la NATO – condiții respinse atât de Kiev, cât și de Occident.
Recomandate
Parlamentul European a respins tăieri de 32,8 miliarde euro din bugetul UE 2028–2034 , ceea ce complică negocierile pentru cadrul financiar multianual și crește riscul ca acordul să nu fie închis până la finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Europarlamentarii au catalogat documentul drept „insuficient” și au criticat reducerile de cheltuieli propuse de statele membre, în valoare de 32,8 miliarde de euro. Proiectul vizează bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034, iar Parlamentul are un rol obligatoriu în aprobarea finală, ceea ce ridică presiunea pentru un compromis. De ce contează: presiune pe calendar și pe prioritățile de finanțare Într-o conferință de presă, eurodeputații Carla Tavares și Siegfried Mureșan au anunțat respingerea tăierilor incluse în proiect. Textul de compromis fusese prezentat săptămâna trecută de guvernul cipriot, care conduce în prezent negocierile bugetare dintre statele membre. Tăierile ar fi reprezentat un compromis între două tabere: țări care cer reduceri substanțiale și state care solicită creșterea bugetului, în special pentru agricultură și fondurile regionale. Poziția Parlamentului: buget mai mare și reguli diferite pentru Next Generation EU Potrivit articolului, Parlamentul consideră că reducerile ar slăbi un buget deja „neîndestulător”, în condițiile în care propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 – un buget de 2.000 de miliarde de euro – fusese deja evaluată ca insuficientă de europarlamentari. „Parlamentul European respinge cu fermitate aceste tăieri”, a declarat Siegfried Mureșan. În propunerea sa, Parlamentul European a cerut: creșterea bugetului cu 10%; excluderea rambursării Next Generation EU (instrumentul comun de împrumut aprobat în 2020) din calculele bugetare. Ce rămâne nerezolvat și ce urmează În textul de compromis, Ciprul a evitat să includă teme sensibile precum „rabaturile” (mecanisme de corecție bugetară), „resursele proprii” (venituri din taxe la nivelul UE) și condiționarea bugetului de respectarea statului de drept. Parlamentul a criticat această abordare, invocând „lipsa de ambiție” și nevoia de a avansa cu resursele proprii. Proiectul președinției cipriote urmează să fie discutat de liderii UE la Bruxelles, la reuniunea programată pentru 18–19 iunie. În paralel, UE vizează închiderea unui acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita prelungirea negocierilor în 2027, descris ca un an electoral „crucial” în material. [...]
Acordul SUA–Iran a oprit aproape complet războiul, dar a lăsat Iranul cu relații deteriorate în Golf , potrivit Al Jazeera . Publicația notează că, deși ambele părți își revendică victoria, costurile au fost „uriașe”, iar una dintre consecințele directe este afectarea legăturilor Teheranului cu vecinii săi din Golf, pe care i-a atacat în timpul conflictului. În analiza „Inside Story”, Al Jazeera indică faptul că înțelegerea dintre Statele Unite și Iran „a pus capăt, în mare parte”, războiului, fără a detalia în material termenii acordului sau calendarul exact al implementării. Mesajul central este că oprirea ostilităților nu echivalează cu o normalizare automată a relațiilor regionale ale Iranului. Miza pentru Iran: oprirea războiului vs. costul diplomatic în regiune Elementul de impact evidențiat este degradarea relației Iranului cu statele din Golf vizate de atacuri. În termeni practici, asta poate însemna un mediu regional mai dificil pentru Teheran, chiar și în condițiile în care conflictul este considerat, în linii mari, încheiat. Al Jazeera ridică explicit întrebarea „ce a câștigat și ce a pierdut Iranul” din acest conflict, însă materialul disponibil nu oferă o listă de rezultate cuantificate sau exemple concrete de câștiguri/pierderi dincolo de oprirea războiului și deteriorarea relațiilor cu vecinii din Golf. Cine comentează Ediția este moderată de Scott McLean , iar invitații sunt: Ali Akbar Dareini, cercetător la Center for Strategic Studies din Teheran ; Roxane Farmanfarmaian, profesor de politică modernă a Orientului Mijlociu la University of Cambridge; Mehran Kamrava, profesor la Georgetown University în Qatar și șeful Iranian Studies Unit la Arab Center for Research and Policy Studies. Materialul a fost publicat la 16 iunie 2026. [...]
Liderii G7 au legat acordul SUA–Iran de securitatea energetică , anunțând că vor accelera diversificarea rutelor de aprovizionare pentru a reduce dependența globală de Strâmtoarea Ormuz , în contextul în care un armistițiu ar urma să permită redeschiderea acestei rute-cheie pentru petrol și gaze, potrivit Reuters . Reuniți la Evian-les-Bains , în Franța, liderii celor șapte economii avansate au salutat acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, care ar urma să fie prezentat oficial vineri. În declarația comună, G7 a spus că este pregătit să contribuie la implementarea înțelegerii, inclusiv printr-o coaliție condusă de Marea Britanie și Franța, menită să sprijine securizarea transportului maritim după redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Acordul dintre Washington și Teheran, descris ca un „memorandum de înțelegere” (un document-cadru care stabilește principii și pași de urmat, fără a fi neapărat un tratat final), prelungește cu 60 de zile armistițiul anunțat în aprilie, pentru a permite negocieri privind un armistițiu permanent. Liderii G7 au cerut ca negocierile să abordeze „amenințările” pe care le atribuie Iranului și să garanteze că Teheranul „nu va obține niciodată o armă nucleară”. Efectul imediat pe piețele de energie: petrolul coboară, Ormuz revine în prim-plan Reuters notează că prețurile petrolului au scăzut din nou miercuri, pe fondul perspectivei redeschiderii Strâmtorii Ormuz, iar contractele futures pentru Brent au coborât sub 80 de dolari (aprox. 368 lei) pe baril, la cel mai redus nivel de la începutul conflictului SUA–Iran. Un oficial american de rang înalt a declarat că SUA vor renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian în baza acordului, ceea ce ar deschide perspectiva unor „milioane” de barili suplimentari pe piață. În același timp, oficiali din industrie citați de Reuters avertizează că revenirea completă a producției de petrol și gaze din Orientul Mijlociu ar putea dura luni. În acest context, G7 a anunțat că vrea să reducă vulnerabilitatea globală față de Ormuz și să își crească stocurile de energie. Presiune pentru încetarea focului în Liban, cu implicații pentru stabilitatea regională Pe lângă componenta energetică, liderii G7 au cerut o „încetare a focului imediată și robustă” în Liban și dezarmarea Hezbollah. Situația rămâne însă complicată: Israelul ocupă încă o parte din sudul Libanului, iar Iranul condiționează un acord permanent de retragerea israeliană, în timp ce Israelul spune că nu se va retrage și își rezervă dreptul de a folosi forța militară. Un purtător de cuvânt al Hezbollah a declarat pentru Reuters că gruparea crede că Iranul nu va accepta un armistițiu permanent dacă ocupația israeliană nu se încheie. Ce urmează: 60 de zile de negocieri și condiționalități economice În următoarele 60 de zile, negocierile ar urma să revină asupra unor dosare sensibile, inclusiv viitorul programului nuclear iranian. Reuters mai relatează că memorandumul include un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, condiționat de respectarea altor termeni de către Iran. Pentru economii și companii, miza imediată rămâne dublă: dacă redeschiderea Ormuz se materializează, presiunea pe prețurile energiei poate continua, dar calendarul revenirii ofertei și riscurile geopolitice din Liban pot menține volatilitatea ridicată. [...]
G7 promite să înăsprească sancțiunile pe petrol și gaze rusești, ceea ce poate afecta fluxurile energetice și costurile. La summitul de la Évian-les-Bains, liderii G7 – inclusiv președintele american Donald Trump – au semnat o declarație comună prin care își asumă intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina și creșterea presiunii economice asupra Rusiei, potrivit Digi24 . În document, liderii afirmă că sunt „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și că se angajează să „crească presiunea asupra economiei de război rusești”, inclusiv prin întărirea sancțiunilor, „pe cele asupra sectoarelor petrolului și gazelor”. Ce înseamnă, practic, angajamentul G7 Declarația include promisiunea de a crește livrările către Ucraina de: capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare; capabilități cu rază lungă de acțiune. De asemenea, liderii spun că vor lua în considerare extinderea către Ucraina a beneficiului licențelor pentru a permite o creștere a producției militare ucrainene. Legătura cu Ormuz și de ce apare Trump în declarație Documentul îl menționează pe Donald Trump de trei ori și leagă posibilitatea unor măsuri economice suplimentare împotriva Rusiei de acordul dintre SUA și Iran privind încetarea ostilităților, notează Politico (citat de Digi24). În declarație se arată că, odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz , ar fi „momentul potrivit” pentru pași economici suplimentari. Separat, în contextul summitului, Trump a sugerat că este gata să reinstaureze sancțiunile asupra petrolului rusesc , sancțiuni pe care Washingtonul le suspendase anterior până la mijlocul lunii iunie. Energie și securitatea rutelor comerciale: misiune navală și alternative de aprovizionare Declarația salută acordul SUA–Iran și susține o misiune internațională condusă de Regatul Unit și Franța pentru protejarea navelor și facilitarea comerțului în Strâmtoarea Ormuz. Liderii cer și o rută alternativă de aprovizionare cu energie și menționează „potențialul Canadei” de a furniza capacități suplimentare semnificative piețelor globale în următorii ani. Ce urmează la summit Pe lângă declarația geopolitică, liderii reuniți la Évian au convenit asupra unor declarații tematice (parteneriate globale, combaterea cancerului, coordonarea răspunsului la Ebola, lupta împotriva traficului de droguri și a introducerii ilegale de migranți). Pentru miercuri, este așteptată adoptarea unor declarații privind mineralele critice și protecția copiilor online. [...]
G7 pregătesc înăsprirea sancțiunilor, inclusiv în energie, și extind livrările de armament către Ucraina , într-o încercare de a crește presiunea asupra Rusiei și de a accelera eforturile pentru încheierea războiului, potrivit Focus . Măsurile vizează explicit „două puncte”: sancțiuni mai dure (cu referire directă la sectorul petrolului și gazelor) și mai multe capacități militare pentru Kiev, inclusiv arme cu rază lungă și apărare antiaeriană. În declarația comună a liderilor G7, adoptată la summitul din Évian (Franța), statele participante spun că vor intensifica sancțiunile și că au convenit să extindă livrările de armament și capabilități de apărare aeriană. Mesajul politic este dublat de o componentă cu potențial economic: accentul pus pe petrol și gaze indică o țintire mai directă a veniturilor energetice ale Rusiei, fără ca textul citat de Focus să detalieze instrumentele concrete sau calendarul. Sprijin extins pentru Kiev, inclusiv pentru iarnă și producție militară Pe lângă arme, G7 promit sprijin suplimentar pentru ca Ucraina să treacă peste iarna următoare. În plus, liderii menționează că vor analiza acordarea de licențe pentru creșterea producției militare, ceea ce ar putea însemna facilitarea unor capacități industriale suplimentare, însă fără detalii despre volume sau termene. G7 justifică extinderea sprijinului prin „noua dinamică” creată în ultimele luni de progresele ucrainene pe front, conform declarației citate. Context: „moment de trezire strategică” și semnale de cooperare SUA–Europa Președintele Franței, Emmanuel Macron , a descris summitul drept un „moment de trezire strategică”, afirmând că SUA, Canada, Japonia și europenii au decis împreună să fie alături de Ucraina, într-un mesaj publicat pe Instagram. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că l-a văzut pe președintele american Donald Trump „foarte cooperativ” și s-a declarat „într-o anumită măsură optimist” că europenii și americanii vor acționa împreună pentru a pune capăt războiului. Merz a numit momentul o „zi a speranței” și a afirmat, despre situația Ucrainei: „Asta poate deschide poate pentru prima dată o șansă la pace.” La discuțiile G7 din Franța au participat liderii SUA, Germaniei, Franței, Marii Britanii, Italiei, Canadei și Japoniei, precum și conducerea UE. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a fost invitat ca oaspete. [...]
Sala de bal de la Casa Albă ar putea ajunge la 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar documente interne indică o finanțare publică de circa 50% , deși proiectul a fost prezentat ca bazat pe donații private, potrivit HotNews , care citează The Washington Post și AFP. Un rezumat al proiectului, întocmit pentru administrația republicană de către antreprenor și obținut de The Washington Post, estima la începutul lunii martie un cost total de 600 de milioane de dolari, jumătate urmând să fie suportată de contribuabilii americani. În același timp, documente ale companiei Clark Construction arată că estimările interne au fost „semnificativ mai mari” decât cele recunoscute public de reprezentanții administrației sau în documentele depuse în instanțe. De la 200 la 600 de milioane de dolari: cum s-a umflat bugetul Proiectul, descris drept unul dintre cele mai ambițioase derulate la Casa Albă în peste un secol, a crescut ca anvergură pe parcurs. Bugetul provizoriu, care ar fi urmat să fie finanțat în principal din donații private, urcase deja de la 200 de milioane la 400 de milioane de dolari, înainte ca documentele citate să indice un total de 600 de milioane de dolari. Donald Trump a numit proiectul, în ianuarie, „un cadou pentru Statele Unite” și l-a apărat public în mod repetat. Cine plătește și ce spune administrația Contactat de The Washington Post, biroul de presă al Casei Albe a reiterat că finanțarea ar proveni de la „președintele Trump și de la patrioți americani generoși (…), în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari”. Contractantul a transmis că detaliile sunt confidențiale și a redirecționat întrebările către reprezentanții administrației americane. Dispute în instanță și argumentul „securității naționale” Construcția a fost contestată în instanță de National Trust for Historic Preservation (NTHP), organizație non-profit mandatată de Congresul SUA pentru conservarea clădirilor istorice. În plus, după un atac comis la sfârșitul lunii aprilie, la dineul corespondenților de presă (într-un hotel din Washington), guvernul american invocă imperative de „securitate națională” pentru a obține eliminarea obstacolelor din calea proiectului. HotNews amintește și că proiectul a stârnit proteste după demolarea cu buldozerul a unei aripi a Casei Albe, pentru a face loc unei săli menite să găzduiască până la 1.000 de persoane la recepții și dineuri. Pentru context, șantierul a fost anterior blocat de un judecător, într-un dosar separat relatat de HotNews . [...]
