Știri
Știri din categoria Statistici
Conform ObservatorNews, economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025, peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală.
În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier), în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa.
Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației, care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix, adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%.
Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice, a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale.
În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice. Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026.
Recomandate
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8% în 2025 faţă de anul anterior , potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Institutul Naţional de Statistică ( INS ). Avansul a fost susţinut în principal de lucrările de reparaţii capitale şi de construcţiile noi, în timp ce segmentul întreţinerii curente a înregistrat un recul. Evoluţia pe întreg anul 2025 Conform INS, ca serie brută, creşterea de 8% a fost determinată de: lucrările de reparaţii capitale: +45,6% lucrările de construcţii noi: +5,5% lucrările de întreţinere şi reparaţii curente: -4,2% Pe tipuri de construcţii, toate marile categorii au fost pe plus: clădiri nerezidenţiale: +13% clădiri rezidenţiale: +11,4% construcţii inginereşti: +4,5% Decembrie 2025 faţă de noiembrie 2025 În ultima lună a anului, volumul lucrărilor a crescut puternic, cu 37,2% ca serie brută. Toate segmentele au contribuit la avans: construcţii noi: +37,7% reparaţii capitale: +36,8% întreţinere şi reparaţii curente: +36% Şi pe obiecte de construcţii s-au consemnat majorări consistente, în special la clădirile nerezidenţiale (+41,7%) şi construcţiile inginereşti (+40,1%). Ca serie ajustată în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, creşterea lunară a fost de 7,2%. Decembrie 2025 faţă de decembrie 2024 Comparativ cu aceeaşi lună din 2024, volumul lucrărilor a crescut cu 5,3% ca serie brută. Reparaţiile capitale au avansat cu 31,1%, iar construcţiile noi cu 2,9%, în timp ce lucrările de întreţinere au scăzut cu 2,7%. Datele ajustate sezonier indică un plus de 3,8% faţă de decembrie 2024. Per ansamblu, 2025 confirmă un an de creştere în sectorul construcţiilor, impulsionat în special de investiţiile în reparaţii majore şi de dinamica segmentului nerezidenţial, în timp ce lucrările curente rămân sub presiune . [...]
România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani , iar anul 2024 a adus un nou record al plecărilor definitive, cu peste 50.000 de persoane care au renunțat la domiciliul din țară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro , pe baza datelor prezentate de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei. 35 de ani de declin demografic Între 1990 și 2024, populația rezidentă a României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Potrivit analizei INS: 63% din scădere este explicată de migrația externă; 37% provine din sporul natural negativ; peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv; aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în România. Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, de circa 162.000 de persoane. Evoluția pe etape Perioada Tendință migrație Impact principal 1990–1994 Vârf inițial de plecări Aproape 100.000 plecări în 1990 1997–2010 Nivel anual redus Sub 10.000 plecări/an în majoritatea anilor 2011–2021 Creștere constantă Accelerarea emigrării definitive 2022–2024 Nou record Peste 50.000 plecări în 2024 În 2022 și 2023, soldul migrației externe a fost pozitiv și a compensat aproape integral sporul natural negativ. Însă în 2023 și 2024 balanța s-a inversat din nou. Inversare brutală în ultimii doi ani După aproape un deceniu în care revenirea românilor în țară depășea plecările, trendul s-a schimbat radical: An Imigranți români Emigranți români Sold 2022 54.839 48.438 +6.400 2023 29.830 48.612 -18.700 2024 28.431 51.062 -22.700 În 2024, România a înregistrat 51.062 plecări definitive, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. Destinațiile preferate Cele mai căutate state europene rămân cele cu comunități românești consolidate: Italia – 11.055 persoane Germania – 10.578 Spania – 4.467 Austria – 2.424 Franța – 1.723 În afara Uniunii Europene: Canada – 1.088 SUA – 943 Elveția – 430 Marea Britanie nu este evidențiată distinct în statistici, fiind inclusă la categoria „alte țări”, care a cumulat 17.551 plecări în 2024. Cine pleacă din România Datele INS arată o schimbare de structură: 35–39 ani: peste 12% din total 40–44 ani: aproape 10% 30–34 ani: 8,1% 25–29 ani: 7,4% 20–24 ani: 6,6% Aproape un sfert dintre emigranții din 2024 aveau sub 35 de ani, însă ponderea ridicată a segmentului 35–44 de ani indică plecarea populației active, cu experiență profesională. Imigrația: Republica Moldova și Ucraina După 1992, cei mai numeroși imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din total. Între 2011 și 2022, aproape 273.000 de persoane au imigrat definitiv. Pe fondul războiului, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România, adică 7,6% din totalul imigrației definitive din perioada analizată. În 2023, 201.800 români s-au întors în țară, însă creșterea numărului total de imigranți a redus ponderea acestora la 67%. Dimensiunea globală a fenomenului Conform datelor ONU citate în analiză, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de la 154 milioane în 1990 la peste 340 milioane în 2024. Ponderea emigranților în populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%. În acest context, România rămâne una dintre țările europene cu fluxuri externe ridicate și cu un stoc important de cetățeni stabiliți în afara granițelor. Pe termen scurt, migrația a compensat parțial declinul demografic, însă inversarea trendului în 2023–2024 indică reluarea unui ciclu de pierdere netă de populație activă, cu efecte directe asupra pieței muncii și sustenabilității sistemelor publice. [...]
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]
Elon Musk conduce detașat topul miliardarilor lumii, cu o avere estimată la 839 de miliarde de dolari , de aproape trei ori mai mare decât averea cumulată a următorilor doi oameni din clasament, potrivit datelor publicate de revista Forbes . Creșterea spectaculoasă vine pe fondul avansului companiilor pe care le controlează, precum Tesla, SpaceX, rețeaua socială X și firma de inteligență artificială xAI. Potrivit clasamentului, averea lui Musk a crescut masiv într-un singur an, de la aproximativ 342 de miliarde de dolari la 839 de miliarde de dolari , consolidându-i poziția de lider al celor mai bogați oameni din lume. În spatele său se află cofondatorii Google: Loc Nume Avere estimată 1 Elon Musk 839 miliarde dolari 2 Larry Page 257 miliarde dolari 3 Sergey Brin 237 miliarde dolari 4 Jeff Bezos 224 miliarde dolari 5 Mark Zuckerberg 222 miliarde dolari Diferența este uriașă: averea lui Musk este de peste trei ori mai mare decât cea a următorilor doi miliardari la un loc , potrivit datelor prezentate în clasamentul anual. Dominanța miliardarilor americani Clasamentul arată și o dominație clară a Statelor Unite în rândul celor mai bogați oameni ai planetei. Opt dintre primii zece miliardari sunt americani. Printre excepții se numără: Bernard Arnault , șeful grupului francez LVMH – aproximativ 171 de miliarde de dolari Amancio Ortega , fondatorul gigantului Inditex (Zara) – aproximativ 148 de miliarde de dolari La nivel global, numărul miliardarilor a crescut semnificativ. Forbes estimează că în prezent există 3.428 de miliardari , cu aproape 400 mai mulți decât în urmă cu un an. Averea lor cumulată a ajuns la 20.100 de miliarde de dolari , față de 16.100 de miliarde de dolari în anul precedent. Potrivit jurnaliștilor Forbes, creșterea este alimentată în special de boom-ul pieței bursiere și de dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenței artificiale. Recorduri în lumea miliardarilor Un alt record remarcat de publicație este numărul persoanelor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari . În prezent există 20 de astfel de miliardari , o situație fără precedent. Spre comparație, în anul 2017 nu exista nicio persoană care să depășească acest prag. Printre cei care au înregistrat creșteri spectaculoase se numără și Changpeng Zhao , fostul director al platformei de criptomonede Binance. Averea sa ar fi urcat de la 47 de miliarde de dolari la aproximativ 110 miliarde de dolari într-un singur an . În același timp, clasamentul arată că Statele Unite au cei mai mulți miliardari din lume – 989 , urmate de China (539, fără Hong Kong) și India (229), confirmând concentrarea masivă a averilor în aceste mari economii. [...]
INS confirmă că economia a intrat în recesiune la finalul lui 2025 , după ce PIB-ul din trimestrul IV a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE). Pe comparația anuală, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,5% față de trimestrul IV 2024, după ajustarea sezonieră și calendaristică. La nivelul întregului an 2025, INS estimează totuși o creștere economică modestă, de 0,7% în termeni reali față de 2024. INS arată că avansul din 2025 a fost susținut în principal de câteva ramuri, care au avut contribuții pozitive la modificarea PIB: Construcțiile: contribuție +0,5%, pondere 8,7% în PIB, volum de activitate +7%; Informațiile și comunicațiile: contribuție +0,3%, pondere 7,1% în PIB, volum de activitate +4,1%; Agricultura: contribuție +0,2%, pondere 3% în PIB, volum de activitate +6,6%. Pe partea de cerere, creșterea din 2025 a fost sprijinită și de consumul populației, care a urcat cu 0,6% și a contribuit cu +0,4% la creșterea PIB. În același timp, au existat și contribuții negative, venite din activitățile profesionale, științifice și tehnice împreună cu serviciile administrative și de suport (contribuție -0,3%, volum -4%), precum și din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante (contribuție -0,1%, volum -0,3%). INS mai indică faptul că industria, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare și mai multe servicii publice și sociale nu au contribuit la modificarea PIB. [...]
