Știri
Știri din categoria Statistici
Conform ObservatorNews, economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025, peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală.
În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier), în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa.
Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației, care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix, adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%.
Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice, a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale.
În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice. Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026.
Recomandate
Valul de insolvențe din Germania se adâncește, iar presiunea se vede deja în sectoare-cheie , cu transportul și depozitarea, hotelăria și construcțiile în topul domeniilor afectate, potrivit datelor preliminare citate de Economica . În iunie, tribunalele locale au înregistrat 2.266 de solicitări de insolvență ale companiilor, în creștere cu 15,8% față de aceeași lună din 2025. Destatis (Oficiul federal de statistică) notează că „ușoara redresare din mai nu a continuat”, semnalând că deteriorarea nu este un episod izolat, ci o tendință care persistă în prima parte a anului. Unde se concentrează riscul: sectoarele cu cele mai multe insolvențe În perioada ianuarie–iunie 2026, Germania a avut 36,2 insolvențe la 10.000 de companii. Cele mai afectate domenii au fost: transport și depozitare: 71,6 cazuri la 10.000 de companii; industria hotelieră: 59,6; construcții: 53,4. În paralel, insolvențele consumatorilor au crescut cu 5,1%, la 6.839 de cazuri, ceea ce indică o presiune mai largă asupra economiei, dincolo de mediul corporativ. Impact financiar: creanțe mai mici, dar volum ridicat de cazuri Creanțele creditorilor înregistrate în instanțele locale în primul semestru din 2026 au totalizat aproximativ 18,5 miliarde de euro (aprox. 92,5 miliarde lei), în scădere de la 28,2 miliarde de euro (aprox. 141 miliarde lei) în primul semestru din 2025. Datele sugerează că, deși numărul cazurilor urcă, mărimea medie a expunerilor raportate poate fi mai redusă decât anul trecut (fără ca sursa să detalieze distribuția pe companii). Ce urmează: tendința ar putea continua până în 2027 Pe fondul unei scăderi prelungite a activității economice, agenția de credit Creditreform nu se așteaptă la o schimbare semnificativă a tendinței până în 2027. Analiștii avertizează că numărul insolvențelor ar putea crește și mai mult în 2026 față de 2025, pe măsură ce mai multe sectoare se confruntă cu „provocări majore”, fiind menționate explicit industria auto și cea medicală. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
Cifra de afaceri din industrie a intrat pe minus în S1, semnalând o frânare în prelucrătoare , în condițiile în care scăderea de ansamblu a fost de 0,5% în termeni nominali, pe fondul unui recul de 0,9% în industria prelucrătoare , potrivit datelor INS citate de Agerpres . În același interval (1 ianuarie – 30 iunie 2026 față de perioada similară din 2025), industria extractivă a consemnat o creștere de 10,2%, însă aceasta nu a compensat scăderea din prelucrătoare la nivelul totalului industriei. Unde s-au văzut scăderile în prima jumătate a anului Pe marile grupe industriale, declinul a fost concentrat în segmentele cu profil investițional și de consum: industria bunurilor de capital: -4,8%; industria bunurilor de folosință îndelungată: -4,3%; industria bunurilor de uz curent: -0,8%. În același timp, au existat și zone de creștere: industria energetică: +14,4%; industria bunurilor intermediare: +1,7%. Iunie a adus o revenire lunară, dar cu diferențe între sectoare În luna iunie 2026 față de luna precedentă, cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, cu 6,1% pe total, susținută de avansul din industria extractivă (+29,1%) și din industria prelucrătoare (+5,1%). La nivel de grupe industriale, creșterile au fost generalizate, cu excepția energiei: bunuri intermediare: +8,4%; bunuri de capital: +7,8%; bunuri de folosință îndelungată: +4,9%; bunuri de uz curent: +3,5%; industria energetică: -3,1%. Comparativ cu iunie 2025, industria a crescut Față de luna iunie 2025, cifra de afaceri din industrie a urcat cu 4,4% pe ansamblu, pe fondul creșterilor din industria extractivă (+49,7%) și industria prelucrătoare (+2,8%). Pe grupe industriale, dinamica a fost mixtă: creșteri: industria energetică (+28,4%), bunuri intermediare (+8,8%), bunuri de folosință îndelungată (+2,2%); scăderi: bunuri de capital (-0,8%), bunuri de uz curent (-0,5%). [...]
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
Salariul mediu net a crescut în iunie, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , pe fondul inflației: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 lei în iunie 2026, cu 50 lei (+0,9%) peste luna mai și cu 3,5% peste nivelul din iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.564 lei, în creștere cu 81 lei (+0,9%) față de luna precedentă. Puterea de cumpărare: ușor peste luna mai, sub iunie 2025 INS arată că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor de consum) a fost: 100,8% în iunie 2026 față de mai 2026 (o creștere ușoară de la o lună la alta); 93,7% în iunie 2026 față de iunie 2025 (scădere în termeni reali, adică după inflație). Institutul precizează că pe parcursul anului apar fluctuații determinate în principal de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, care pot amplifica temporar creșterile sau scăderile lunare. Diferențe mari între domenii: IT și editare, în top; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță IT : 13.474 lei ; activități de editare: 11.999 lei . Cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.897 lei ; pescuit și acvacultură: 2.912 lei . Ce a împins salariile în sus și unde au apărut scăderi INS leagă creșterile din iunie, în majoritatea activităților economice, de acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale, pentru performanță), drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizări de producție/încasări mai mari sau de reduceri de personal cu salarii sub medie. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului mediu net, pe domenii, au fost: 9,0%–14,0% : telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; 5,5%–7,5% : tipărire, portaluri web, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, fabricarea de mașini/echipamente, textile; 4,0%–5,5% : echipamente electrice, colectarea și epurarea apelor uzate, cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, publicitate și studierea pieței, chimie, tutun. Cele mai semnificative scăderi față de mai au fost puse pe seama primelor acordate în lunile precedente (inclusiv de Paște) și a unor nerealizări de producție/încasări mai mici: 11,5%–13,0% : extracția minereurilor metalifere, extracția petrolului și a gazelor; 5,0%–7,0% : depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie; 2,0%–4,5% : difuzare și transmitere programe, agenții de știri și distribuție de conținut, intermedieri financiare (fără asigurări și fonduri de pensii), reparații/instalare mașini și echipamente, cocserie și rafinare, decontaminare. Sectorul bugetar: scăderi în educație și sănătate, ușor plus în administrație Comparativ cu luna precedentă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu net: a scăzut în învățământ ( -1,9% ) și în sănătate și asistență socială ( -0,3% ); a crescut ușor în administrația publică ( +0,8% ). [...]
