Știri
Știri din categoria Credite
Dobânzile variabile la creditele retail noi în lei, acordate după mai 2019, vor scădea în primul trimestru din 2026, odată cu reducerea indicelui IRCC la 5,68%, față de 6,06% în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de Business Magazin. Aceasta este prima scădere semnificativă după o perioadă în care IRCC a atins niveluri record, influențând costurile creditelor pentru milioane de români.
Indicele IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele noi în lei acordate persoanelor fizice după luna mai 2019. Nivelul de 5,68% aplicabil în T1/2026 reflectă media tranzacțiilor interbancare din al treilea trimestru al anului 2025, ceea ce arată o tendință de relaxare a condițiilor din piața monetară.
Această scădere se înscrie într-un posibil trend de continuare a reducerilor și în al doilea trimestru din 2026, unde estimările inițiale indică un posibil IRCC în jur de 5,6%. Pentru debitorii cu rate în lei, această ajustare poate aduce reduceri lunare între 50 și 150 de lei, în funcție de valoarea și termenul creditului.
ROBOR este indicele folosit la calculul dobânzilor pentru creditele contractate înainte de mai 2019, dar și pentru o parte dintre creditele corporate în lei. Deși scăderile sunt modeste, ele pot semnala o ușoară relaxare a presiunilor inflaționiste și a dobânzilor în general.
Scăderea IRCC vine într-un moment în care Banca Națională a României menține o atitudine prudentă în privința reducerii dobânzii de politică monetară, așteptând semnale clare privind traiectoria inflației și stabilitatea fiscală în 2026.
Pentru debitorii aflați în dificultate, evoluția favorabilă a indicilor poate oferi o gură de oxigen, însă rămâne de văzut dacă această tendință va fi una de durată sau doar o corecție temporară.
Recomandate
IMM-urile pot obține credite de până la 300.000 lei cu garanție de stat de până la 80% , printr-un mecanism care promite scurtarea timpului de aprobare, după ce UniCredit Bank și FNGCIMM au semnat o nouă convenție de garantare, potrivit Ziarul Financiar . Programul este construit în jurul produsului „Garanții Preaprobate INSTANT”, prin care companiile eligibile pot accesa finanțări pentru capital de lucru și investiții, în limita a 300.000 lei, susținute de o garanție FNGCIMM de până la 80% din valoarea creditului. Miza operațională este reducerea barierelor de acces la finanțare, într-un context în care viteza și predictibilitatea aprobării contează direct pentru deciziile de investiții și pentru continuitatea activității curente. Ce finanțează și cui se adresează Produsul se adresează atât firmelor cu experiență, cât și start-up-urilor eligibile și poate acoperi o plajă largă de nevoi, de la rulajul zilnic până la proiecte de dezvoltare. În informațiile transmise de UniCredit, sunt menționate explicit: capital de lucru (susținerea activității curente); extinderea activității; investiții în echipamente; digitalizare și modernizare; investiții în active, tehnologie, spații de producție sau servicii. De ce contează pentru IMM-uri: garanția reduce riscul perceput de bancă Garanția FNGCIMM de până la 80% din valoarea creditului este elementul care poate face diferența pentru firmele care au dificultăți în a îndeplini cerințele de garantare sau pentru cele care vor să accelereze accesul la finanțare. În practică, o astfel de garanție transferă o parte importantă din risc către fondul de garantare, ceea ce poate facilita aprobarea creditului pentru companiile eligibile. Ce spun partenerii Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv UniCredit Bank, a legat parteneriatul de nevoia de rapiditate și predictibilitate în finanțare: „Parteneriatul dintre UniCredit Bank şi FNGCIMM reprezintă un nou pas în direcţia sprijinirii mediului de afaceri local, într-un context în care viteza de acces la finanţare şi predictibilitatea procesului de aprobare sunt esenţiale pentru succesul companiilor.” UniCredit afirmă că, prin acest parteneriat, își reconfirmă angajamentul de a susține antreprenoriatul românesc și competitivitatea IMM-urilor, prin instrumente financiare dedicate. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reies detalii despre costuri (dobânzi, comisioane), criterii exacte de eligibilitate sau termene de implementare. Cert este că accesul la finanțare este condiționat de eligibilitatea companiei și de aplicarea în cadrul produsului „Garanții Preaprobate INSTANT”, pe baza convenției semnate între UniCredit Bank și FNGCIMM. [...]
MOOV Leasing își majorează cu peste 70% capacitatea de finanțare după ce a atras o finanțare sindicalizată de 187 milioane euro (aprox. 935 milioane lei), potrivit Banca Transilvania . Creditul este acordat împreună cu UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank și EximBank și vizează susținerea planurilor de creștere ale companiei și extinderea accesului la soluții moderne de mobilitate în România. Noua facilitate are și un rol de refinanțare: înlocuiește un credit sindicalizat anterior, de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei). În același timp, o parte dintre condițiile împrumutului sunt corelate cu obiectivele de sustenabilitate ale MOOV Leasing, ceea ce înseamnă că anumite clauze ale finanțării sunt legate de ținte de mediu și dezvoltare durabilă asumate de companie. Cum este structurată finanțarea și cine coordonează Banca Transilvania precizează că se numără printre băncile care au coordonat acordarea și structurarea finanțării și are, totodată, rolul de coordonare a relației dintre bănci și companie după acordarea creditului. Asistența juridică a fost asigurată de Filip & Company pentru consorțiul de bănci și de Stoica, Popa & Asociații pentru MOOV Leasing. Ce urmărește MOOV Leasing cu banii MOOV Leasing, companie românească specializată în leasing operațional și soluții de mobilitate, își bazează modelul pe tehnologie, servicii integrate și procese digitale, cu flexibilitate contractuală. Compania se adresează atât firmelor, cât și persoanelor fizice, poziționându-se ca alternativă la deținerea tradițională a unui autoturism. În comunicat, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate la Banca Transilvania, leagă tranzacția de susținerea unor modele de afaceri care combină „creșterea sustenabilă” cu „performanța operațională”: „Prin această finanțare susținem dezvoltarea unui jucător important din domeniul leasingului operațional și al soluțiilor de mobilitate, o companie care îmbină creșterea sustenabilă cu performanța operațională. Credem în modelele de afaceri care generează valoare pe termen lung, contribuie la reducerea impactului asupra mediului și sprijină tranziția către o economie mai verde. Această tranzacție reafirmă angajamentul Băncii Transilvania de a susține companiile inovatoare care integrează principiile sustenabilității în strategia de dezvoltare și contribuie la construirea unui viitor mai responsabil.” De ce contează Dimensiunea finanțării și creșterea declarată a capacității de finanțare (peste 70%) indică o accelerare a resurselor disponibile pentru MOOV Leasing într-o piață în care leasingul operațional și serviciile de mobilitate se dezvoltă pe fondul digitalizării și al cererii pentru soluții mai flexibile. În plus, includerea unor condiții corelate cu obiective de sustenabilitate arată că finanțările mari din zona corporate sunt tot mai des legate de criterii de mediu și guvernanță, nu doar de costul capitalului. [...]
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar , după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. Unde se vede concentrarea riscului la companii BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat . Concret, în martie 2026: creditele către sectorul IMM: NPL 7,2% la microîntreprinderi și 7,1% la întreprinderi mici, față de 4,7% la corporații; creditele cu garanții de stat acordate firmelor: NPL 11,3%; expunerile față de piața imobiliară comercială : NPL 6,2%. Creditele în valută: pondere mare la firme, dar NPL mai mic O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%. La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce urmează: presiuni în creștere asupra capacității de plată Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni: la creditele imobiliare: de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027; la creditele de consum: de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027; la companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare. [...]
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
