Știri
Știri din categoria Credite
Dobânzile variabile la creditele retail noi în lei, acordate după mai 2019, vor scădea în primul trimestru din 2026, odată cu reducerea indicelui IRCC la 5,68%, față de 6,06% în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de Business Magazin. Aceasta este prima scădere semnificativă după o perioadă în care IRCC a atins niveluri record, influențând costurile creditelor pentru milioane de români.
Indicele IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele noi în lei acordate persoanelor fizice după luna mai 2019. Nivelul de 5,68% aplicabil în T1/2026 reflectă media tranzacțiilor interbancare din al treilea trimestru al anului 2025, ceea ce arată o tendință de relaxare a condițiilor din piața monetară.
Această scădere se înscrie într-un posibil trend de continuare a reducerilor și în al doilea trimestru din 2026, unde estimările inițiale indică un posibil IRCC în jur de 5,6%. Pentru debitorii cu rate în lei, această ajustare poate aduce reduceri lunare între 50 și 150 de lei, în funcție de valoarea și termenul creditului.
ROBOR este indicele folosit la calculul dobânzilor pentru creditele contractate înainte de mai 2019, dar și pentru o parte dintre creditele corporate în lei. Deși scăderile sunt modeste, ele pot semnala o ușoară relaxare a presiunilor inflaționiste și a dobânzilor în general.
Scăderea IRCC vine într-un moment în care Banca Națională a României menține o atitudine prudentă în privința reducerii dobânzii de politică monetară, așteptând semnale clare privind traiectoria inflației și stabilitatea fiscală în 2026.
Pentru debitorii aflați în dificultate, evoluția favorabilă a indicilor poate oferi o gură de oxigen, însă rămâne de văzut dacă această tendință va fi una de durată sau doar o corecție temporară.
Recomandate
Statul a plătit băncilor aproape 1 miliard de lei pentru creditele IMM care au intrat în neplată în programele IMM Invest , iar rata de default rămâne sub media creditelor neperformante din sistemul bancar, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza datelor FNGCIMM. În perioada 2020–2024, FNGCIMM a acordat 81.041 de garanții aferente unui număr echivalent de credite, cu o valoare totală a garanțiilor de 58,23 miliarde lei și finanțări susținute de 67,86 miliarde lei. Cât a costat neplata: 2.156 garanții executate, 979,5 milioane lei plătiți Din totalul garanțiilor acordate în cadrul programului IMM Invest (incluzând subprogramele), au fost executate 2.156 de garanții în favoarea instituțiilor finanțatoare, în valoare de 979.486.510 lei. Acest nivel înseamnă: grad de default de 2,65% din punct de vedere numeric; 1,68% ca procent valoric (raportat la valoarea garanțiilor). Comparativ cu sistemul bancar: default mai mic decât rata NPL Conform datelor BNR citate în analiză, la finalul lunii iunie 2025 rata creditelor neperformante (NPL – credite cu întârzieri mari la plată) la nivelul întregului sistem bancar era de aproximativ 2,8% , ușor în creștere față de anul anterior. Reprezentanții FNGCIMM susțin că portofoliul de credite garantate prin IMM Invest a avut un grad de default mai redus decât media sistemului bancar, inclusiv după intrarea în perioada de rambursare integrală și după expirarea schemelor de ajutor de stat, când s-au adăugat costuri accesorii. IMM Invest Plus: câte garanții sunt încă în sold Pentru componenta IMM Invest Plus, datele FNGCIMM arată: 16.779 garanții acordate, în valoare de 15,86 miliarde lei; credite susținute de 17,64 miliarde lei; 10.693 garanții rambursate; 238 garanții executate și plătite la cererea finanțatorilor; 5.848 garanții încă în sold, în valoare de 1.368.218.778 lei. Ce urmează după ce statul plătește: recuperarea ajunge la ANAF Mecanismul descris în analiză presupune că, după ce finanțatorul cere plata garanției și aceasta este aprobată, Ministerul Finanțelor plătește către bancă , iar FNGCIMM notifică debitorul. Din acel moment, suma plătită devine creanță bugetară , iar dosarul este transmis către ANAF , care se ocupă de colectare și recuperare potrivit procedurilor fiscale (Legea nr. 207/2015). Sumele recuperate de ANAF, proporțional cu procentul de garantare și în limita creanței rezultate din executarea garanției, devin venit la bugetul de stat. [...]
APIA a semnat acorduri cu băncile, deblocând creditele-punte pe baza adeverințelor de subvenție , astfel încât fermierii care au depus cereri pentru plățile din acest an pot obține din nou finanțare înainte de încasarea efectivă a subvențiilor, potrivit Agrointel . Informația a fost anunțată de deputatul Alexandru Popa (PNL), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, care a precizat că semnarea a avut loc marți, 28 aprilie. Acordurile vizează credite acordate de bănci pe baza adeverințelor APIA, adică documente care confirmă că fermierul are o cerere depusă și poate încasa subvenția. Ce se schimbă pentru fermieri: acces la lichiditate înainte de plata subvenției Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii pot folosi subvenția viitoare ca bază pentru un „credit-punte” (finanțare temporară până intră banii), într-o perioadă în care cheltuielile cu inputurile agricole sunt presante. Deputatul descrie mecanismul drept „ scontarea APIA ”, explicând că fermierii își pot „lua subvențiile printr-un credit garantat de APIA”, ceea ce ar aduce „un plus în această perioadă critică”. „Astăzi APIA a semnat acordurile cu băncile pentru scontarea APIA. Ce este scontarea APIA? Scontarea APIA ajută fermierii să își ia subvențiile printr-un credit garantat de APIA, care aduce un plus în această perioadă critică pentru fermierii din România.” Context: blocaj semnalat cu o săptămână înainte Publicația amintește că, pe 22 aprilie, a semnalat public că fermierii care depuseseră cererea la APIA pentru subvențiile din 2026 nu puteau obține adeverințe pentru creditele-punte, deoarece agenția nu avea încă încheiate acorduri cu băncile. La acel moment, fermierii nu primiseră un termen pentru semnare. În același context, un agricultor din Bacău a transmis, prin intermediul publicației, că întârzierea îi pune în dificultate în privința fertilizării și tratamentelor la culturi și că situația este „urgentă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, semnarea acordurilor ar trebui să permită reluarea emiterii adeverințelor și, implicit, accesarea creditelor de la băncile partenere. Materialul nu precizează lista băncilor, condițiile de cost sau calendarul efectiv de operaționalizare în teritoriu. [...]
Tesla și-a epuizat integral o facilitate de credit de 5,8 miliarde dolari (aprox. 26,7 miliarde lei) de la bănci chinezești , ceea ce îi concentrează o parte importantă din finanțarea locală într-o datorie cu scadențe apropiate, într-un moment în care vânzările din China scad, potrivit Electrek , care citează raportarea Tesla din formularul 10-Q pentru T1 2026. Facilitatea „ China Working Capital Facility ” a ajuns să reprezinte 64% din întreaga datorie „non-recourse” a Tesla (datorie garantată doar cu activele subsidiarei, fără recurs la activele generale ale grupului). În T1 2026, compania a crescut utilizarea liniei cu 35% într-un singur trimestru, până la 5,794 miliarde dolari (aprox. 26,6 miliarde lei), eliminând complet suma neutilizată. Cum a crescut linia de credit și de ce contează Electrek arată că facilitatea a fost creată în aprilie 2024 de subsidiara Tesla din China ca linie revolving (reînnoibilă) negarantată, în valoare de 20 miliarde yuani (aprox. 2,8 miliarde dolari). Ulterior: în martie 2025, Tesla a modificat acordul pentru a extinde disponibilitatea fondurilor până în aprilie 2028; în septembrie 2025, a dublat angajamentul, adăugând încă 20 miliarde yuani, până la un total de 40 miliarde yuani (aprox. 5,5 miliarde dolari). Dobânda este legată de Loan Prime Rate (rata de referință a creditării în China) minus 0,89–0,99 puncte procentuale, ceea ce Electrek estimează la circa 2,01–2,11% — un cost preferențial, sub nivelul tipic pentru multe companii care se finanțează local. Profilul de risc: scadențe scurte, refinanțare continuă Deși Tesla clasifică această datorie ca „pe termen lung” pe baza „intenției și capacității de a refinanța pe termen lung”, fiecare tragere are scadență de aproximativ un an de la momentul utilizării. La 31 martie 2026, împrumuturile restante urmau să ajungă la maturitate între septembrie 2026 și martie 2027, ceea ce înseamnă că Tesla trebuie fie să ramburseze, fie să refinanțeze practic întreaga sumă de 5,8 miliarde dolari în următoarele 12 luni. Structura „non-recourse” limitează expunerea directă a grupului (în sensul că datoria este la nivelul subsidiarei), dar mută presiunea pe bilanțul operațiunilor din China, care ajung să poarte aproape 6 miliarde dolari datorie. De ce se împrumută în China, deși are lichiditate în SUA Electrek notează că Tesla avea la finalul T1 2026 numerar și investiții pe termen scurt de 44,7 miliarde dolari (aprox. 205,6 miliarde lei) în SUA, ceea ce ridică întrebarea de ce mai are nevoie de finanțare bancară în China. Explicația avansată este una de optimizare financiară: la un cost al datoriei de aproximativ 2%, Tesla ar putea prefera să se împrumute ieftin în China și să păstreze lichiditățile din SUA în instrumente cu randament mai ridicat (de tip fonduri monetare sau titluri de stat pe termen scurt). Această strategie însă creează o dependență de refinanțarea periodică a datoriei de către băncile chineze. Context operațional: vânzări în scădere, exporturi în creștere În același timp, Electrek indică o deteriorare a cererii în China: vânzările retail au scăzut cu 16% de la an la an în T1 2026, iar în martie declinul a fost de 24%. Tesla a confirmat și primul an complet de scădere a vânzărilor în China în 2025. Ca răspuns, compania a redirecționat producția din Shanghai către export: 100.600 de vehicule au fost livrate peste hotare în T1 2026, în creștere cu 164% față de 38.147 cu un an înainte, ceea ce întărește rolul uzinei ca hub de export. În acest context, finanțarea în yuani, de la bănci chineze și sub reglementări financiare chineze, devine un element operațional sensibil, nu doar unul de cost. Ce urmează: testul refinanțării în următoarele 12 luni Miza imediată este capacitatea Tesla de a „rula” (refinanța) această datorie pe măsură ce ajunge la scadență, într-un mediu de piață mai dificil în China. Electrek mai notează că, dacă Tesla ar avea nevoie de capital de lucru suplimentar în China, ar putea fi nevoită să negocieze o extindere a facilității cu creditorii locali. [...]
FNGCIMM deschide accesul IMM-urilor la garanții prin brokeri de credite , într-o mișcare care poate reduce birocrația și timpii de așteptare în procesul de finanțare, potrivit Economedia . Fondul a semnat protocoale de colaborare cu 16 brokeri de credite, o premieră pe care instituția o descrie drept o schimbare de paradigmă în relația cu mediul privat. FNGCIMM susține că ritmul de semnare a protocoalelor indică un interes crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și o nevoie a antreprenorilor de „ghidaj specializat” în accesarea soluțiilor de finanțare, conform comunicatului citat de publicație. „Ritmul rapid de semnare a protocoalelor confirmă interesul crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și evidențiază nevoia antreprenorilor de a beneficia de ghidaj specializat în accesarea soluțiilor financiar.” Ce se schimbă operațional pentru antreprenori Protocoalele au două componente, care mută o parte din interacțiunea inițială către brokeri: Informare : brokerii prezintă potențialilor clienți produsele FNGCIMM; Asistență : brokerii sprijină antreprenorii să înțeleagă mecanismele de garantare și să pregătească documentația necesară, cu scopul unui proces „eficient și bine structurat”. Instituția afirmă că inițiativa a primit feedback pozitiv din partea partenerilor, care au apreciat deschiderea unei instituții cu capital integral de stat către colaborarea cu brokerii de credite. FNGCIMM mai arată că demersul este în linie cu tendințe europene, unde antreprenorii externalizează tot mai mult componenta financiară către specialiști, pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii. Produsele de garantare și plafoanele menționate În material sunt prezentate câteva produse de garantare și valorile aferente (cu precizarea că unele diferă în funcție de finanțator): Produs de garantare Capital de lucru (valoare) Investiții (valoare) PLAFON Max. 2.400.000 lei Max. 2.400.000 lei OPTIMM Max. 400.000 lei – EXPRESA Max. 2,5 mil. euro (echiv.) Max. 2,5 mil. euro (echiv.) Refinanțare OUG 99 & OUG 18 Ultimul sold (max. 4.000.000 lei) – Notă din sursă: valorile pentru PLAFON și OPTIMM diferă în funcție de finanțator, iar pentru EXPRESA valoarea reprezintă expunerea pe debitor sau grup de debitori. Ce urmează Managementul FNGCIMM spune că primește în continuare solicitări de la brokeri care vor să intre în inițiativă, ceea ce sugerează extinderea rețelei de intermediere. În logica anunțului, miza este ca garanțiile de stat să ajungă mai rapid la IMM-uri, printr-un circuit de informare și pregătire a dosarelor făcut cu sprijin extern. [...]
Patria Bank și Patria Credit elimină comisionul de acordare pentru cererile de microfinanțare depuse între 14 și 20 aprilie , o măsură care reduce costul inițial al creditării pentru micii antreprenori din urbanul mic și din rural, potrivit Banking News . Campania este legată de ediția 2026 a Zilei Europene a Microfinanțării și se aplică cererilor depuse la Patria Credit IFN și la Divizia de Microfinanțare a Patria Bank. Instituțiile își motivează inițiativa prin rolul microîntreprinderilor în economiile locale și prin nevoia de acces la finanțare în zone insuficient deservite. „În perioada 14–20 aprilie, toate cererile de finanțare depuse de către micii antreprenori la Patria Credit IFN și la Divizia de Microfinanțare a Patria Bank beneficiază de ZERO comision de acordare.” Ce se schimbă pentru antreprenori: cost inițial mai mic la accesarea creditului Eliminarea comisionului de acordare înseamnă, în practică, un cost mai mic la momentul contractării finanțării, într-o fereastră limitată (14–20 aprilie). Măsura vizează micii antreprenori, în special din mediul rural și din orașele mici, segmente pentru care microfinanțarea este prezentată ca un instrument de incluziune financiară. În comunicatul citat, Iliuță Jitaru, manager în cadrul Departamentului Vânzări Microîntreprinderi al Patria Bank, plasează inițiativa în logica sprijinirii accesului la finanțare și la servicii bancare pentru creșterea afacerilor mici. De ce contează: microfinanțarea, „pilon strategic” și alternativă la creditarea tradițională Patria Bank descrie microfinanțarea drept un „pilon strategic”, cu accent pe soluții adaptate „nevoilor reale din teren” și pe reducerea decalajelor dintre urban și rural. La rândul său, Raluca Andreica, CEO Patria Credit, indică faptul că instituția lucrează „de peste 30 de ani” cu antreprenori care „nu au întotdeauna alternative în sistemul bancar tradițional”. „De peste 30 de ani, lucrăm alături de antreprenori care nu au întotdeauna alternative în sistemul bancar tradițional, dar care generează valoare reală în comunitățile lor.” Context european: Patria Credit, prezentă la European Microfinance Day 2026 În același context, Patria Credit este reprezentată la Bruxelles joi, 16 aprilie, la European Microfinance Day 2026, eveniment organizat de Direcția Generală pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene (DG EMPL), Banca Europeană de Investiții (EIB), împreună cu European Microfinance Network (EMN) și Microfinance Centre (MFC). Raluca Andreica urmează să participe ca speaker într-un panel despre microfinanțare ca instrument de politică publică și să prezinte experiența Patria Credit în sprijinirea fermierilor, comunităților vulnerabile și antreprenorilor din zone rurale și izolate. Inițiativa Zilei Europene a Microfinanțării a fost lansată în 2015 de EMN și urmărește creșterea nivelului de conștientizare privind rolul microfinanțării în incluziunea financiară și dezvoltarea economică și socială în Europa. [...]
IRCC a coborât la 5,58% pentru trimestrul II din 2026 , ceea ce va duce la o scădere ușoară a ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă calculate pe baza acestui indice, potrivit Ziarul Financiar . Noul nivel este sub cel din trimestrul anterior, de 5,68%, iar în piață există așteptări ca indicele să continue să scadă și în T3. Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar la MrFinance.ro, spune că din T1 2023 IRCC a avut variații mici, cu un minim de 5,55% și un maxim de 6,06%. El pune evoluțiile recente în contextul inflației ridicate din ultimii ani, care a determinat BNR să crească dobânda de politică monetară, cu efect asupra dobânzilor interbancare, dar și al incertitudinilor politice și economice din regiune, inclusiv impactul scumpirii carburanților asupra presiunilor inflaționiste. IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este reperul folosit la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei acordate după mai 2019. Indicele reprezintă media aritmetică a dobânzilor zilnice la care băncile se împrumută între ele și se aplică cu întârziere de un trimestru: IRCC calculat în T4 2025 se aplică în T2 2026, iar cel calculat în T1 2026 se va aplica în T3. Conform calculelor MrFinance.ro, impactul în rate este limitat, dar vizibil: pentru un credit ipotecar echivalentul a aproximativ 350.000 de lei (70.000 de euro), pe 30 de ani, rata lunară ar fi în jur de 2.612 lei la o dobândă totală de 8,18% (IRCC plus marjă fixă de 2,5%). Odată cu IRCC de 5,58% în T2, rata ar coborî la 2.587 lei, iar dacă în T3 indicele ajunge la 5,55%, rata ar scădea la 2.580 lei. În același timp, Soltinschi susține că în ultimele trimestre au apărut oferte de dobândă fixă „foarte avantajoasă”, de la 4,59%, ceea ce a permis unor clienți să refinanțeze credite cu dobândă variabilă. În acest context, el indică drept direcții principale pentru debitori: pentru cei care vor să ia un credit ipotecar, orientarea către dobândă fixă; pentru cei care au deja credite cu dobândă variabilă, analiza unei refinanțări, în funcție de ofertele disponibile și de prognozele privind IRCC. Separat de IRCC, ROBOR la 3 luni (utilizat pentru creditele în lei contractate înainte de mai 2019 și pentru creditele curente ale companiilor în lei) se menține la 5,88%, iar la început de 2026 era 6,14%. ROBOR la 6 luni este cotat la 5,95%, iar ROBOR la 12 luni la 6%, mai notează publicația. [...]
