Știri
Știri

România a convocat reprezentantul diplomatic al Iranului la București pentru a transmite un protest oficial , în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, potrivit TVR Info . Însărcinatul cu afaceri al Iranului în România, Javad Karimi, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe din dispoziția ministrului Oana Țoiu. În cadrul discuției, partea română a transmis îngrijorări profunde față de acțiunile Republicii Islamice Iran în actualul context de securitate din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Potrivit MAE, autoritățile române au exprimat un protest ferm față de atacurile militare atribuite Teheranului asupra unor state din regiune, precum și față de evoluțiile recente din Cipru. Mesajul transmis de România Diplomația română a subliniat că aceste acțiuni au un impact negativ major asupra stabilității regionale și asupra securității maritime. Potrivit comunicatului MAE: România condamnă atacurile militare considerate nediscriminatorii asupra unor state din Orientul Mijlociu; Bucureștiul își exprimă solidaritatea cu țările afectate ; autoritățile române cer dezescaladarea urgentă a tensiunilor și protejarea populației civile. De asemenea, oficialii români au subliniat prioritatea acordată siguranței cetățenilor români aflați în zona conflictului . Apel privind programul nuclear iranian În cadrul întrevederii, România a reiterat poziția sa și a partenerilor europeni privind necesitatea ca Iranul să acționeze responsabil în privința programelor sale militare. Autoritățile române au cerut Teheranului: să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea programului nuclear ; să limiteze activitățile legate de rachetele balistice ; să evite acțiunile care pot destabiliza regiunea. Convocarea diplomatului iranian la MAE vine într-un moment de tensiuni majore în Orientul Mijlociu, marcate de confruntări militare și de creșterea presiunii diplomatice asupra Iranului. [...]

România analizează propunerea Franței privind extinderea descurajării nucleare europene , iar decizia va fi discutată mai întâi la nivelul președintelui țării și al instituțiilor responsabile de securitate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tanczos Barna citate de Digi24 . Oficialul a subliniat că subiectul trebuie analizat rapid, în contextul schimbărilor de securitate din regiune. Vicepremierul a explicat că inițiativa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează creșterea numărului de focoase nucleare și consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, nu a ajuns încă formal pe agenda guvernului român. Potrivit procedurilor instituționale, discuțiile vor începe la nivelul președintelui României, apoi vor implica ministrul de Externe și premierul. Analiză la nivelul instituțiilor de securitate Tanczos Barna a precizat că România trebuie să trateze cu atenție această inițiativă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice recente. El a subliniat câteva elemente importante: România a fost până acum un punct de stabilitate în regiune , datorită infrastructurii militare NATO și bazei de la Deveselu; situația de securitate din Europa s-a schimbat rapid în ultimul timp; orice decizie privind cooperarea nucleară trebuie luată în coordonare cu aliații strategici . România, invitată la discuții Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a confirmat că România se numără printre statele europene invitate să participe la discuțiile lansate de Franța privind o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare. Ea a subliniat însă că: discuțiile sunt într-o etapă incipientă ; principiul central rămâne Articolul 5 al NATO , care garantează apărarea colectivă a statelor membre; în cazul României, poziția oficială va fi stabilită în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , prezidat de șeful statului. Contextul inițiativei franceze Președintele Emmanuel Macron a propus intensificarea rolului Franței în securitatea europeană , inclusiv prin extinderea conceptului de „descurajare nucleară” către partenerii europeni interesați. Inițiativa apare într-un moment de tensiuni geopolitice majore și de reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa. Pentru România, participarea la aceste discuții ar putea avea implicații importante în strategia de apărare și în relațiile cu aliații din NATO și Uniunea Europeană. [...]