Știri
Știri

Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului , într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday , care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor. Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran. În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime. Conflictul are deja efecte economice majore: cotația gazelor europene a urcat la 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023; petrolul Brent a ajuns la 83 de dolari/baril; bursele europene au scăzut cu până la 4%, iar Bursa de la București a pierdut aproximativ 2%. Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale. [...]

România are cea mai mare inflație din UE, 8,5% în ianuarie 2026 , în timp ce media a scăzut la 2,0% în Uniune și la 1,7% în zona euro, arată datele publicate de Eurostat . Diferența plasează România pe primul loc în clasamentul scumpirilor, la mare distanță de media europeană. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației: în zona euro a coborât la 1,7%, de la 2,0% în decembrie; în Uniunea Europeană a scăzut la 2,0%, de la 2,3% în luna precedentă; în România s-a menținut la 8,5%, nivel identic cu cel din decembrie și mult peste orice alt stat membru. Următoarele cele mai ridicate valori au fost în Slovacia (4,3%) și Estonia (3,8%), însă la distanță considerabilă de nivelul înregistrat de România. La polul opus, cele mai mici rate au fost în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%) și Finlanda și Italia (1,0%). Comparativ cu ianuarie 2025, când România avea o inflație de 5,3%, creșterea prețurilor s-a accelerat puternic în a doua parte a anului trecut și a rămas la cote ridicate. În timp ce 23 de state membre au raportat scăderi ale inflației față de decembrie 2025, România se numără printre țările unde presiunile asupra prețurilor persistă. La nivelul zonei euro, serviciile au contribuit cel mai mult la inflația anuală (+1,45 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), în timp ce energia a avut o contribuție negativă (-0,39 pp). În context european de temperare a scumpirilor, poziția României evidențiază o problemă internă de stabilitate a prețurilor, cu impact direct asupra costului vieții și competitivității economice. [...]