Știri
Știri din categoria Externe
Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a poziționat drept cel mai vocal lider european împotriva atacurilor SUA asupra Iranului, criticând deschis operațiunea și provocând o confruntare diplomatică directă cu președintele american Donald Trump, potrivit unei analize publicate de Politico. Reacția Madridului a fost una dintre cele mai ferme din Uniunea Europeană, într-un moment în care majoritatea liderilor europeni au evitat o condamnare directă a Washingtonului.
Pedro Sánchez a descris ofensiva militară drept „o intervenție nejustificată și periculoasă” și o încălcare a dreptului internațional, acuzând Statele Unite și Israelul că au acționat unilateral, fără consultarea comunității internaționale. Poziția sa amintește de opoziția exprimată de fostul președinte francez Jacques Chirac în 2003, când Parisul s-a opus invaziei americane în Irak invocând principiile dreptului internațional și ale multilateralismului.
Tensiunile au escaladat rapid după ce guvernul spaniol a decis să limiteze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Spaniei pentru operațiuni împotriva Iranului. Instalațiile de la Morón de la Frontera și Rota, operate împreună cu Statele Unite, nu pot fi folosite pentru atacuri militare, ci doar pentru operațiuni cu caracter umanitar. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a subliniat că forțele americane trebuie să acționeze „în cadrul dreptului internațional”.
Decizia Madridului a avut efecte imediate. Potrivit datelor platformei FlightRadar24, mai multe aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare Boeing KC-135, au părăsit bazele spaniole în weekend și au fost relocate către baza Ramstein din Germania.
Răspunsul lui Donald Trump a fost dur. Președintele american a criticat guvernul spaniol, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos”, și a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu a patra economie a Uniunii Europene. Trump a sugerat chiar posibilitatea unui embargo economic, afirmând că Washingtonul ar putea „opri orice afacere legată de Spania”.
În interiorul Uniunii Europene, Spania a încercat să convingă statele membre să condamne explicit atacul asupra Iranului și să invoce încălcarea Cartei ONU. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a pledat pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor diplomatice.
Pe plan intern, poziția dură a lui Sánchez apare într-un context politic dificil. Guvernul socialist se confruntă cu scandaluri de corupție și cu rezultate slabe în unele alegeri regionale. Analiștii consideră însă că disputa internațională îi oferă premierului ocazia de a se prezenta drept un apărător al multilateralismului și al dreptului internațional înaintea alegerilor naționale care trebuie organizate până în iulie 2027.
În același timp, guvernul spaniol insistă că opoziția față de intervenția militară nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian, pe care Sánchez l-a descris drept „detestabil”. Mesajul Madridului rămâne însă clar: orice război trebuie autorizat de Consiliul de Securitate al ONU și susținut de mecanismele dreptului internațional.
Recomandate
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran escaladează rapid , cu bombardamente masive asupra Iranului și Libanului, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și peste o mie de civili uciși de la începutul confruntărilor, potrivit informațiilor publicate de TVR Info . Președintele american Donald Trump susține că forțele aeriene și navale ale Iranului au fost „distruse” în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel. Operațiunile militare continuă în a cincea zi a conflictului, după ce Israelul a lansat un nou val de lovituri asupra unor obiective militare din Iran. Atacurile ar fi vizat inclusiv structuri asociate cu conducerea politică și religioasă a țării, printre ele și un complex legat de organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem iranian. Atacuri și riposte în mai multe state din regiune Conflictul s-a extins în mai multe puncte din Orientul Mijlociu, fiind raportate atacuri și asupra unor obiective americane sau ale aliaților Washingtonului. Printre cele mai importante incidente: o dronă a lovit zona consulatului SUA din Dubai , provocând un incendiu într-o parcare din apropierea clădirii; o rachetă balistică a lovit baza aeriană americană Al Udeid din Qatar , fără victime; instalații petroliere și infrastructură din Emiratele Arabe Unite au fost vizate de drone; Arabia Saudită a anunțat că a interceptat două rachete de croazieră și nouă drone . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că reprezentanțele diplomatice americane sunt vizate de „atacuri directe”. Bombardamente în Iran și Liban Forțele israeliene continuă bombardamentele asupra unor poziții considerate asociate Iranului sau Hezbollah. În Liban, loviturile aeriene au vizat mai multe zone din apropierea Beirutului și orașul Baalbek. Potrivit autorităților libaneze: cel puțin cinci persoane au murit și 15 au fost rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale; alte lovituri aeriene au provocat victime în localități din apropierea capitalei libaneze. Armata israeliană a emis avertismente pentru civilii din sudul Beirutului să evacueze zonele unde sunt suspectate facilități ale Hezbollah. Operațiunea militară a SUA Statele Unite participă la operațiunea militară denumită „Furia epică”, în cadrul căreia au fost mobilizați zeci de mii de militari și o forță navală majoră. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), operațiunea implică: peste 50.000 de militari americani ; aproximativ 200 de avioane de luptă ; două portavioane și bombardiere strategice B-2, B-1 și B-52. Oficialii americani susțin că au lovit peste 2.000 de ținte în Iran , inclusiv instalații de rachete, sisteme de apărare aeriană și infrastructură militară. Bilanțul victimelor și efectele regionale Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului citate de presa internațională, cel puțin 1.097 de civili au fost uciși în Iran de la începutul conflictului. În paralel: mai multe țări își evacuează cetățenii din regiune; SUA au închis temporar unele ambasade; companiile aeriene au anulat zeci de zboruri către state din Orientul Mijlociu. Tensiunile au afectat și traficul maritim din Golful Persic, iar Donald Trump a anunțat că marina americană ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz , dacă situația o va impune. [...]
Europa ar putea deveni țintă indirectă în conflictul dintre Iran și SUA , după avertismentul transmis de Teheran către statele UE să nu se implice militar, potrivit unui interviu acordat de expertul Flavius Caba pentru Știrile ProTV . Mesajul iranian – „dacă vă implicați, vom răspunde” – vine pe fondul unei relații deja tensionate între Bruxelles și Teheran. Flavius Caba , președintele Institutului de Studii Politice și Economice în Orientul Mijlociu, explică faptul că relațiile erau la un minim istoric încă înaintea izbucnirii războiului. Uniunea Europeană a desemnat Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, iar Iranul a răspuns declarând armatele statelor UE drept entități teroriste. Ce riscuri sunt luate în calcul Potrivit expertului, cel mai probabil scenariu nu vizează un atac militar direct, ci amenințări asimetrice: activarea unor celule teroriste „în adormire”; acțiuni de tip „lup singuratic” pe teritoriul european; presiune indirectă prin rețele afiliate Iranului. „Probabil, acțiunile principale la care ar trebui să fim atenți sunt cele de tip terorist”, avertizează Caba. Un alt risc major ar putea apărea în cazul destabilizării interne a Iranului. Un eventual colaps sau un război civil ar putea genera un nou val migraționist spre Europa. Scenariul militar direct, puțin probabil Deși Iranul deține rachete balistice capabile să atingă ținte din Europa, expertul consideră că o confruntare directă este improbabilă. În plus, în cazul unui atac, ar putea interveni sistemele de apărare antirachetă, inclusiv scutul de la Deveselu . Concluzia analizei este că Teheranul nu are interesul deschiderii unui nou front cu statele europene, însă ar putea recurge la instrumente indirecte de presiune, într-un context regional tot mai volatil. [...]
Donald Trump a avertizat asupra celui mai grav scenariu în Iran , la întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz , prima vizită a unui lider străin la Casa Albă după declanșarea războiului împotriva Teheranului, relatează Digi24 . Discuțiile, desfășurate marți, 3 martie 2026, au fost dominate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar au inclus și teme sensibile precum Ucraina, tarifele comerciale și relațiile transatlantice. În conferința comună, Trump a susținut că infrastructura militară a Iranului este „aproape complet distrusă”, afirmând că forțele navale, aeriene și sistemele radar ar fi fost neutralizate. Întrebat despre cel mai negru scenariu, liderul american a spus că riscul major ar fi ca, după înlăturarea actualei conduceri, puterea să fie preluată de „cineva la fel de rău”, făcând referire la fostul lider suprem Ali Khamenei, potrivit BBC . Trump a adăugat că unele dintre persoanele luate în calcul pentru conducerea Iranului „au murit între timp”. Critici la adresa aliaților Întâlnirea a fost marcată și de atacuri verbale la adresa unor parteneri europeni. Trump a criticat dur Spania, după ce Madridul ar fi refuzat utilizarea bazelor militare comune pentru operațiuni împotriva Iranului. El a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei să „întrerupă toate relațiile” cu această țară. De asemenea, liderul american l-a ironizat pe premierul britanic Keir Starmer, afirmând că „nu avem de-a face cu un Winston Churchill”, în contextul unor divergențe privind utilizarea unor facilități strategice. Poziția Germaniei Friedrich Merz, aflat la a doua întâlnire cu Trump în calitate de cancelar, a evitat să critice direct operațiunea militară, deși anterior a vorbit despre „riscuri semnificative”. În Biroul Oval, el a insistat asupra necesității de a discuta și războiul din Ucraina, subliniind că Kievul trebuie să-și păstreze teritoriul și garanțiile de securitate. Pe agenda bilaterală s-au aflat și: noile tarife comerciale de 15% impuse de SUA; blocajul acordului comercial dintre SUA și Uniunea Europeană; tensiunile legate de Groenlanda și securitatea în cadrul NATO. Întâlnirea, programată inițial pentru 30 de minute, are loc într-un moment în care relațiile dintre SUA și Europa sunt puse la încercare de conflictul cu Iranul și de divergențele comerciale. Mesajele ferme ale lui Trump indică o continuare a liniei dure față de Teheran, dar și o presiune crescută asupra aliaților pentru aliniere politică și militară. [...]
Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului , într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday , care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor. Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran. În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime. Conflictul are deja efecte economice majore: cotația gazelor europene a urcat la 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023; petrolul Brent a ajuns la 83 de dolari/baril; bursele europene au scăzut cu până la 4%, iar Bursa de la București a pierdut aproximativ 2%. Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale. [...]
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Emiratele Arabe Unite și Qatar încearcă să-l convingă pe Donald Trump să limiteze atacurile împotriva Iranului , pe fondul escaladării conflictului și al presiunilor tot mai mari asupra pieței energiei, potrivit Știrile ProTV . Cele două state din Golf ar face demersuri diplomatice discrete pentru formarea unei coaliții care să promoveze o soluție rapidă și negociată, cu scopul de a evita extinderea confruntării și un șoc prelungit asupra prețurilor la energie. Conflictul a afectat deja infrastructura energetică din regiune. Qatar a suspendat producția de gaz natural lichefiat la cea mai mare instalație de export din lume, după un atac cu drone iraniene, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% a prețului gazelor în Europa. Potrivit unei evaluări transmise Bloomberg, dacă rutele maritime rămân perturbate până la mijlocul săptămânii, reacția pieței ar putea fi și mai puternică. În paralel, Emiratele Arabe Unite și Qatar își consolidează capacitățile de apărare aeriană. EAU ar fi solicitat sprijin pentru sisteme de apărare pe distanță medie, iar Qatarul caută soluții împotriva dronelor, considerate o amenințare mai mare decât rachetele balistice. Conform unei analize interne citate de Bloomberg, stocurile de rachete Patriot ale Qatarului ar putea ajunge doar pentru patru zile la ritmul actual de utilizare. Liderii celor două state au purtat convorbiri telefonice cu oficiali europeni, inclusiv Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz. Înainte de izbucnirea conflictului, monarhiile din Golf ar fi promovat ideea unei reintegrări economice a Iranului în circuitul global, mizând pe investiții și parteneriate energetice. În cercul apropiat al lui Trump, însă, pozițiile sunt divergente: în timp ce statele din Golf invocă stabilitatea economică și securitatea energetică, oficialii israelieni ar pleda pentru continuarea presiunii militare. [...]
