Știri
Știri din categoria Externe
Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a poziționat drept cel mai vocal lider european împotriva atacurilor SUA asupra Iranului, criticând deschis operațiunea și provocând o confruntare diplomatică directă cu președintele american Donald Trump, potrivit unei analize publicate de Politico. Reacția Madridului a fost una dintre cele mai ferme din Uniunea Europeană, într-un moment în care majoritatea liderilor europeni au evitat o condamnare directă a Washingtonului.
Pedro Sánchez a descris ofensiva militară drept „o intervenție nejustificată și periculoasă” și o încălcare a dreptului internațional, acuzând Statele Unite și Israelul că au acționat unilateral, fără consultarea comunității internaționale. Poziția sa amintește de opoziția exprimată de fostul președinte francez Jacques Chirac în 2003, când Parisul s-a opus invaziei americane în Irak invocând principiile dreptului internațional și ale multilateralismului.
Tensiunile au escaladat rapid după ce guvernul spaniol a decis să limiteze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Spaniei pentru operațiuni împotriva Iranului. Instalațiile de la Morón de la Frontera și Rota, operate împreună cu Statele Unite, nu pot fi folosite pentru atacuri militare, ci doar pentru operațiuni cu caracter umanitar. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a subliniat că forțele americane trebuie să acționeze „în cadrul dreptului internațional”.
Decizia Madridului a avut efecte imediate. Potrivit datelor platformei FlightRadar24, mai multe aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare Boeing KC-135, au părăsit bazele spaniole în weekend și au fost relocate către baza Ramstein din Germania.
Răspunsul lui Donald Trump a fost dur. Președintele american a criticat guvernul spaniol, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos”, și a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu a patra economie a Uniunii Europene. Trump a sugerat chiar posibilitatea unui embargo economic, afirmând că Washingtonul ar putea „opri orice afacere legată de Spania”.
În interiorul Uniunii Europene, Spania a încercat să convingă statele membre să condamne explicit atacul asupra Iranului și să invoce încălcarea Cartei ONU. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a pledat pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor diplomatice.
Pe plan intern, poziția dură a lui Sánchez apare într-un context politic dificil. Guvernul socialist se confruntă cu scandaluri de corupție și cu rezultate slabe în unele alegeri regionale. Analiștii consideră însă că disputa internațională îi oferă premierului ocazia de a se prezenta drept un apărător al multilateralismului și al dreptului internațional înaintea alegerilor naționale care trebuie organizate până în iulie 2027.
În același timp, guvernul spaniol insistă că opoziția față de intervenția militară nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian, pe care Sánchez l-a descris drept „detestabil”. Mesajul Madridului rămâne însă clar: orice război trebuie autorizat de Consiliul de Securitate al ONU și susținut de mecanismele dreptului internațional.
Recomandate
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a ordonat armatei un răspuns „imediat” și „nelimitat geografic” la orice amenințare , într-un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și complică eforturile diplomatice de a preveni reluarea războiului, potrivit HotNews . Într-o declarație atribuită lui Khamenei și publicată sâmbătă pe site-ul său, liderul iranian a avertizat Statele Unite și Israelul să nu reia conflictul. El susține că, dacă vor exista noi atacuri militare sau teroriste, „forțele armate ale Republicii Islamice și națiunea iraniană” vor stabili „momentul și condițiile încheierii lor”. Ordinul către comandanți: răspuns „de impact” și extinderea listei de ținte Conform comunicatului citat, Mojtaba Khamenei le-a cerut comandanților militari să se asigure că „orice nivel sau tip de amenințare” primește un răspuns „imediat, de impact și nelimitat geografic”. Totodată, liderul suprem ar fi ordonat actualizarea listei de ținte a Iranului, astfel încât să includă „toate tipurile de active materiale și nemateriale” ale „inamicului americano-sionist”, formulare folosită în mesaj. Context: războiul și încercările de a evita o reluare a luptelor Potrivit informațiilor din articol, războiul a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, iar Teheran ul a ripostat lovind ținte din regiune. HotNews notează că Mojtaba Khamenei nu a fost văzut în spațiul public de când a devenit lider suprem, după ce l-a înlocuit pe tatăl său, ucis în atacurile de la începutul războiului. Mesajul vine în paralel cu noi demersuri diplomatice: o delegație din Qatar a ajuns vineri la Teheran pentru discuții cu oficiali iranieni, după ce Iranul a primit o scrisoare de la vicepreședintele american JD Vance. Presa iraniană, citată de HotNews, susține că autoritățile iraniene nu răspunseseră încă scrisorii. [...]
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Canada intră în arhitectura de finanțare a UE pentru Ucraina cu 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), o mișcare care deschide un canal operațional pentru achiziții militare din industria canadiană pe bani europeni , potrivit Kyiv Post . Angajamentul este prima contribuție a Ottawa la facilitatea de împrumut a Uniunii Europene, în valoare totală de 90 miliarde de euro, construită pe utilizarea activelor suverane rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de premierul canadian Mark Carney vineri, 30 octombrie, în cadrul unui briefing comun la summitul UE–Canada, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și de președintele Consiliului European, António Costa. Conform materialului, informația a fost relatată de agenția APA. De ce contează: bani europeni, contracte canadiene, livrări pentru Ucraina Mecanismul descris în articol urmărește să furnizeze Ucrainei finanțare „non-bugetară” pentru nevoi militare și reconstrucție, folosind drept sursă active rusești înghețate. În acest cadru, intrarea Canadei nu este doar un gest financiar, ci și una cu efect operațional: Kyiv Post notează că integrarea Canadei în arhitectura împrumutului creează un canal prin care Ucraina poate cumpăra echipamente militare direct de la producători canadieni, utilizând facilități financiare europene. În documentele de context ale summitului, guvernul canadian arată că schema extinde cooperarea transatlantică în industria de apărare și conectează cererea Ucrainei cu producția canadiană, inclusiv în: vehicule blindate, echipamente de senzori, sisteme de drone. Context: UE accelerează tranșa rămasă și caută cofinanțare din afara Uniunii În aceeași zi, Comisia Europeană a anunțat avansarea tranșei rămase de 45 miliarde de euro din cadrul facilității mai largi de 90 miliarde de euro, cu obiectivul de a asigura finanțare multianuală „predictibilă” pentru Kyiv până în 2027, potrivit articolului. Kyiv Post mai arată că europenii fac lobby către parteneri din afara UE pentru a acoperi deficitul bugetar proiectat al Ucrainei pentru 2027, estimat la 70 miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei). În acest context, Bruxelles încearcă să evite ca povara să cadă aproape exclusiv pe contribuabilii europeni, în condițiile în care UE și statele membre ar furniza aproximativ 80% din asistența externă internațională care intră în Ucraina. Von der Leyen a avertizat, potrivit materialului, că partenerii internaționali trebuie să accelereze contribuțiile pentru a preveni instabilitatea fiscală în Ucraina, pe fondul incertitudinilor legate de autorizările pe termen lung pentru apărare în Washington. Ce urmează Facilitatea de împrumut de 90 miliarde de euro acoperă aproximativ două treimi din necesarul macrofinanciar al Ucrainei pentru 2026–2027, iar oficialii europeni mizau pe încă 45 miliarde de euro din partea unor aliați democratici din afara UE (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) pentru a închide complet ecartul de finanțare. Articolul notează însă că plățile multilaterale au fost afectate de întârzieri procedurale, ceea ce pune presiune pe calendarul contribuțiilor. [...]
Canada și UE au fixat un termen până în iunie 2027 pentru a stabili condițiile unei „calități de membru asociat” , un aranjament nou care ar putea aduce plăți din partea Ottawa și o integrare mai strânsă în politici europene cu efect direct asupra comerțului și achizițiilor publice, potrivit Politico . Decizia vine după un summit de două zile la Montreal, unde premierul canadian Mark Carney a acceptat propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după săptămâni de ezitare, pe fondul unei reacții ostile din partea președintelui SUA, Donald Trump, și al unor rezerve exprimate de Germania. „Astăzi, ne îndreptăm către calitatea de membru asociat pentru Canada”, a declarat Carney, descriind-o drept „cel mai profund parteneriat posibil, mai puțin decât aderarea”. Ce înseamnă termenul-limită și de ce contează economic Până în iunie 2027, Bruxelles și Ottawa vor să definească „substanța, scara și domeniul” acestui nou tip de relație. Politico notează că alianța vine „cu un calendar de plăți”, însă Carney a evitat să spună cât ar urma să coste pentru contribuabilii canadieni, afirmând că guvernul nu privește aranjamentul ca pe o „plată” în sine. Oficiali canadieni au mai spus, după conferința de presă, că nu ar fi necesară legislație pentru a „legitima” statutul de membru asociat al Canadei. Puncte sensibile rămase deschise: comerț și reguli industriale În pofida mesajelor optimiste, summitul nu a închis câteva dispute comerciale vechi: Legea UE anti-defrișări : Carney a spus că s-a ajuns la un acord privind excepții („carveouts”), dar ulterior oficiali canadieni au nuanțat afirmația, indicând că subiectul rămâne parte a negocierilor comerciale în curs. „Made in Europe” și achizițiile publice : o altă miză este dacă Canada ar putea beneficia de tratament similar producției europene în cadrul viitorului „Industrial Accelerator Act”, inițiativă care urmărește să direcționeze cheltuielile publice către bunuri produse local în sectoare precum energia verde și industria auto. Von der Leyen a spus că propunerea Comisiei ar include automat țările cu acorduri de liber schimb, deci și Canada, dar a subliniat că textul intră în procesul de co-legiferare și poate fi modificat de statele membre și Parlamentul European. Ce urmează: mai multă coordonare politică și întâlniri la nivel înalt Pe componenta operațională, miniștri canadieni au fost invitați la mai multe reuniuni cu omologii europeni, ca parte a unui plan de „aliniere politică” mai profundă. Politico mai relatează că Mark Carney este așteptat la Dublin peste două săptămâni, după ce a acceptat invitația lui António Costa de a participa la o reuniune informală a Consiliului European. [...]
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
