Știri
Știri din categoria Externe
Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a poziționat drept cel mai vocal lider european împotriva atacurilor SUA asupra Iranului, criticând deschis operațiunea și provocând o confruntare diplomatică directă cu președintele american Donald Trump, potrivit unei analize publicate de Politico. Reacția Madridului a fost una dintre cele mai ferme din Uniunea Europeană, într-un moment în care majoritatea liderilor europeni au evitat o condamnare directă a Washingtonului.
Pedro Sánchez a descris ofensiva militară drept „o intervenție nejustificată și periculoasă” și o încălcare a dreptului internațional, acuzând Statele Unite și Israelul că au acționat unilateral, fără consultarea comunității internaționale. Poziția sa amintește de opoziția exprimată de fostul președinte francez Jacques Chirac în 2003, când Parisul s-a opus invaziei americane în Irak invocând principiile dreptului internațional și ale multilateralismului.
Tensiunile au escaladat rapid după ce guvernul spaniol a decis să limiteze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Spaniei pentru operațiuni împotriva Iranului. Instalațiile de la Morón de la Frontera și Rota, operate împreună cu Statele Unite, nu pot fi folosite pentru atacuri militare, ci doar pentru operațiuni cu caracter umanitar. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a subliniat că forțele americane trebuie să acționeze „în cadrul dreptului internațional”.
Decizia Madridului a avut efecte imediate. Potrivit datelor platformei FlightRadar24, mai multe aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare Boeing KC-135, au părăsit bazele spaniole în weekend și au fost relocate către baza Ramstein din Germania.
Răspunsul lui Donald Trump a fost dur. Președintele american a criticat guvernul spaniol, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos”, și a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu a patra economie a Uniunii Europene. Trump a sugerat chiar posibilitatea unui embargo economic, afirmând că Washingtonul ar putea „opri orice afacere legată de Spania”.
În interiorul Uniunii Europene, Spania a încercat să convingă statele membre să condamne explicit atacul asupra Iranului și să invoce încălcarea Cartei ONU. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a pledat pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor diplomatice.
Pe plan intern, poziția dură a lui Sánchez apare într-un context politic dificil. Guvernul socialist se confruntă cu scandaluri de corupție și cu rezultate slabe în unele alegeri regionale. Analiștii consideră însă că disputa internațională îi oferă premierului ocazia de a se prezenta drept un apărător al multilateralismului și al dreptului internațional înaintea alegerilor naționale care trebuie organizate până în iulie 2027.
În același timp, guvernul spaniol insistă că opoziția față de intervenția militară nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian, pe care Sánchez l-a descris drept „detestabil”. Mesajul Madridului rămâne însă clar: orice război trebuie autorizat de Consiliul de Securitate al ONU și susținut de mecanismele dreptului internațional.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA nu se vor lăsa intimidate de blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și mărfuri, pe fondul unei escaladări care a început după ce Teheranul a reinstituit restricțiile la trecere, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat, sâmbătă, la Casa Albă, că Iranul „nu ne poate șantaja”, susținând că Teheranul „se comportă astfel de ani de zile”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile dintre cele două părți continuă și că administrația americană ar urma să aibă „niște informații până la sfârșitul zilei”. De ce contează: riscul operațional pentru transportul maritim Episodul subliniază fragilitatea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , după ce o decizie de redeschidere anunțată vineri a fost inversată în mai puțin de 24 de ore. Potrivit informațiilor citate, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și Donald Trump anunțaseră vineri redeschiderea strâmtorii pentru petroliere și nave comerciale, însă comandamentul forțelor armate iraniene a revenit ulterior asupra acestei decizii. Motivul invocat de partea iraniană a fost menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Ce se întâmplă pe teren După reinstituirea blocadei de către Iran, „23 de nave și-au schimbat cursul sau s-au întors din drum” la indicațiile Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), potrivit unei postări pe X citate în material. Blocada navală a SUA vizează navele care au ca punct de plecare sau de destinație un port iranian. În acest stadiu, Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre durata estimată a restricțiilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate, dincolo de faptul că negocierile sunt în desfășurare. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea pe fluxurile comerciale , însă SUA menține blocada navală asupra Iranului până la încheierea completă a conflictului, potrivit News . Declarațiile vin după ce Donald Trump a salutat faptul că strâmtoarea „este deschisă şi/sau se deschide rapid” și a susținut că liderul chinez Xi Jinping este „foarte mulţumit” de această evoluție. Într-o serie de postări pe platforma Truth Social, Trump a legat subiectul și de relația cu Beijingul, afirmând că viitoarea sa întâlnire cu Xi Jinping în China „va fi una specială şi, posibil, istorică... Se vor realiza multe lucruri!”. Ce spune Iranul și care este condiția invocată de SUA Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi , a anunțat că transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz este „complet deschis pentru perioada rămasă de încetare a focului”. Trump a salutat mișcarea, dar a precizat că blocada navală a SUA asupra Iranului rămâne în vigoare până la încheierea completă a conflictului. Afirmație neconfirmată: „Iranul a acceptat” să nu mai închidă strâmtoarea Trump a mai declarat că Iranul ar fi acceptat să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz, însă, potrivit informațiilor transmise, acest lucru nu a fost verificat. [...]
Donald Trump amenință cu reluarea bombardamentelor dacă nu există un acord SUA–Iran până miercuri , potrivit Al Jazeera , într-o escaladare de discurs care ridică miza negocierilor și menține presiunea asupra fluxurilor comerciale ale Iranului prin continuarea blocadei porturilor. Președintele SUA a declarat că Statele Unite „vor trebui să înceapă din nou să arunce bombe” în cazul în care nu se ajunge la un acord până miercuri. În același timp, Trump a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene va continua dacă nu este convenit un acord pe termen lung. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat de Al Jazeera la 18 aprilie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul negocierilor, formatul acordului sau pașii următori dincolo de termenul menționat. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit în SUA, ceea ce complică negocierile și menține riscul pe ruta Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarații ale conducerii parlamentului iranian și ale Ministerului de Externe de la Teheran. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că a făcut „șapte afirmații într-o oră”, pe care le-a catalogat drept false, inclusiv în legătură cu statutul Strâmtorii Hormuz și cu uraniul îmbogățit al Iranului. Ghalibaf a susținut că astfel de declarații nu ajută nici în planul războiului informațional, nici în negocieri. Uraniul îmbogățit: Teheranul spune că „nu este o opțiune” să fie scos din țară Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat iraniană că Iranul nu își va transfera uraniul îmbogățit „nicăieri”, contrazicând afirmații anterioare ale lui Trump potrivit cărora Teheranul ar fi acceptat acest lucru. Trump a spus anterior pentru Reuters că „praful nuclear” al Iranului va fi recuperat „foarte curând” și a descris un scenariu în care SUA ar urma să „excaveze cu utilaje mari” și să transporte materialul în Statele Unite. Hormuz: „deschis” doar în condițiile impuse de Iran, pe fondul blocadei Ghalibaf a contestat și afirmația lui Trump că Strâmtoarea Hormuz ar fi „complet deschisă și pregătită pentru afaceri și tranzit”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că o blocadă americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare „până când tranzacția” cu Iranul va fi „100% completă”. În replică, Ghalibaf a spus că, atât timp cât blocada continuă, strâmtoarea „nu va rămâne deschisă” și că tranzitul se va face pe „ruta desemnată” și cu „autorizare iraniană”. El a adăugat că regulile vor fi stabilite „pe teren, nu pe rețelele sociale”. Ce urmează: diferențe „semnificative” și negocieri încă neînchise Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că există în continuare diferențe importante între Iran și SUA pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului și că menținerea Strâmtorii Hormuz deschise este condiționată de respectarea de către SUA a termenilor încetării focului. Același oficial a spus că „nu s-a ajuns la niciun acord” asupra detaliilor dosarului nuclear și că sunt necesare negocieri serioase. Teheranul ar spera la un acord preliminar „în zilele următoare”, cu Pakistanul în rol de mediator, și ia în calcul prelungirea încetării focului pentru a crea spațiu de discuții privind ridicarea sancțiunilor și obținerea de compensații pentru pagubele de război. În schimb, Iranul ar urma să ofere „asigurări” privind caracterul pașnic al programului său nuclear, potrivit oficialului citat. [...]
Incertitudinea privind prelungirea armistițiului cu Iranul menține riscul pe ruta Ormuz , un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, în condițiile în care Donald Trump a vorbit despre „vești destul de bune”, dar fără detalii și cu avertismentul că încetarea focului ar putea să nu fie extinsă dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, potrivit Agerpres . Cu câteva ore înaintea declarațiilor lui Trump, Iranul redeschisese temporar Strâmtoarea Ormuz , după un acord separat de armistițiu între Israel și Liban, mediat de SUA. Totuși, mesajele ulterioare ale părților au alimentat incertitudinea privind revenirea rapidă la normal a transportului maritim prin strâmtoare. Trump a spus, la bordul Air Force One, că „lucrurile merg foarte bine” și că se negociază în weekend, insistând că „principalul lucru” este ca Iranul să nu aibă armă nucleară. În același timp, președintele american a indicat că ar putea pune capăt armistițiului dacă nu există un acord pe termen lung înainte de expirarea acestuia, miercuri, și a adăugat că blocada americană a porturilor iraniene va continua. De ce contează: Ormuz rămâne un risc operațional pentru piața petrolului Războiul cu Iranul, început pe 28 februarie printr-un atac americano-israelian, a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului, pe fondul închiderii de facto a strâmtorii, pe unde tranzita aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, conform informațiilor citate în material. Sâmbătă, un convoi de petroliere traversa Strâmtoarea Ormuz, prima mișcare majoră de nave pe această rută de la declanșarea războiului, potrivit datelor MarineTraffic menționate de Reuters. Iranul a transmis că toate navele comerciale care traversează strâmtoarea trebuie să se coordoneze cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice , o schimbare față de perioada de dinaintea războiului. Ministerul Apărării iranian a mai precizat, într-un comunicat citat de televiziunea de stat, că navele militare și cele legate de „forțele ostile” – SUA și Israel – nu au voie să treacă. Negocierile: calendar neclar și divergențe pe dosarul nuclear Nu este clar dacă în acest weekend vor avea loc convorbiri directe. Trump a declarat pentru Reuters că sunt probabile mai multe discuții directe SUA–Iran, însă unii diplomați au apreciat că acest lucru este puțin probabil, invocând logistica pregătirii unei întâlniri la Islamabad, unde ar urma să aibă loc discuțiile. Sâmbătă dimineața nu existau semne de pregătiri pentru negocieri în capitala pakistaneză, după ce discuțiile de weekendul trecut – cele mai importante între SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979 – s-au încheiat fără acord. CNN, citând surse iraniene anonime, a relatat că o nouă rundă de discuții ar urma să aibă loc luni în Pakistan, iar delegațiile ar fi așteptate să sosească în acest weekend. Separat, o sursă pakistaneză familiarizată cu medierea a spus că o întâlnire ar putea produce un memorandum inițial de înțelegere, urmat de un acord de pace cuprinzător în 60 de zile. Pe fond, rămâne neclar cum vor aborda părțile programul nuclear iranian. Trump a spus pentru Reuters că SUA vor elimina stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, în timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat la televiziunea de stat că materialul nu va fi transferat nicăieri. În discuțiile de weekendul trecut, SUA ar fi propus o suspendare de 20 de ani a oricărei activități nucleare iraniene, iar Iranul ar fi sugerat o oprire de trei până la cinci ani, potrivit unor persoane familiarizate cu propunerile. În paralel, președintele parlamentului iranian și negociatorul senior Mohammad Baqer Qalibaf a avertizat pe rețelele sociale că Strâmtoarea Ormuz „nu va rămâne deschisă” dacă blocada americană continuă. Surse iraniene au mai spus pentru Reuters că „au mai rămas decalaje de rezolvat” înainte de un acord preliminar, iar clericul Ahmad Khatami a afirmat, la rugăciunile de vineri, că „poporul nostru nu negociază în timp ce este umilit”. [...]
Aproape 10.800 de atacuri revendicate de IDF asupra Iranului ridică miza operațională a conflictului și amplifică presiunea asupra unui armistițiu condiționat , potrivit news.ro , care citează noile cifre publicate de Forțele de Apărare Israeliene . IDF susține că a efectuat „aproximativ 10.800” de atacuri asupra Iranului. În același timp, agenția „Human Rights Activists News Agency” (Hrana), cu sediul în SUA, a raportat un bilanț de 1.701 civili iranieni morți până la 7 aprilie, data la care președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu condiționat de două săptămâni cu Iranul. Extinderea operațiunilor: cifre și fronturi multiple Pe lângă Iran, IDF afirmă că este responsabilă pentru: peste 14.900 de lovituri de artilerie în Liban; 2.500 de lovituri aeriene în Liban; lovirea a aproximativ 165 de clădiri cu mai multe etaje. Costul uman și presiunea asupra infrastructurii civile în Liban Autoritățile sanitare libaneze afirmă că 2.100 de persoane au fost ucise în cele șase săptămâni de conflict din Liban. Totodată, peste un milion de oameni ar fi fost strămutați, adică aproximativ una din cinci persoane din populația țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismul și condițiile armistițiului menționat, rămâne neclar cum se vor reflecta aceste cifre în evoluția negocierilor și în ritmul operațiunilor militare în perioada următoare. [...]
