Știri
Știri din categoria Apărare
România analizează propunerea Franței privind extinderea descurajării nucleare europene, iar decizia va fi discutată mai întâi la nivelul președintelui țării și al instituțiilor responsabile de securitate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tanczos Barna citate de Digi24. Oficialul a subliniat că subiectul trebuie analizat rapid, în contextul schimbărilor de securitate din regiune.
Vicepremierul a explicat că inițiativa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează creșterea numărului de focoase nucleare și consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, nu a ajuns încă formal pe agenda guvernului român. Potrivit procedurilor instituționale, discuțiile vor începe la nivelul președintelui României, apoi vor implica ministrul de Externe și premierul.
Tanczos Barna a precizat că România trebuie să trateze cu atenție această inițiativă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice recente.
El a subliniat câteva elemente importante:
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat că România se numără printre statele europene invitate să participe la discuțiile lansate de Franța privind o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare.
Ea a subliniat însă că:
Președintele Emmanuel Macron a propus intensificarea rolului Franței în securitatea europeană, inclusiv prin extinderea conceptului de „descurajare nucleară” către partenerii europeni interesați. Inițiativa apare într-un moment de tensiuni geopolitice majore și de reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa.
Pentru România, participarea la aceste discuții ar putea avea implicații importante în strategia de apărare și în relațiile cu aliații din NATO și Uniunea Europeană.
Recomandate
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
Beretta cere reluarea pe baze competitive a achizițiilor finanțate din SAFE, avertizând că lipsa unei proceduri transparente poate pune sub semnul întrebării folosirea împrumuturilor europene de 16,7 miliarde euro (aprox. 83,1 miliarde lei) alocate României , potrivit Stirile Pro TV . Compania italiană spune că Ministerul Apărării ar trebui să deruleze un proces de selecție „transparent, competitiv și riguros din punct de vedere tehnic” înainte de orice decizie de achiziție sau angajare a fondurilor SAFE. Într-un comunicat, Fabbrica d’Armi Pietro Beretta S.p.A. susține că, deși cadrul SAFE este în vigoare și România a adoptat OUG nr. 62/2025 pentru implementare, „nicio procedură competitivă formală nu a fost inițiată”, iar compania nu ar mai fi primit comunicări după intrarea în vigoare a ordonanței. Miza: eligibilitatea și condițiile de utilizare a banilor SAFE Beretta argumentează că alocarea de fonduri UE către un program care „replică dependențele tehnologice externe” ar contrazice scopul SAFE și ar menține vulnerabilități precum dependențe de autorizări de export, riscuri în lanțul de aprovizionare și control din partea unor terțe țări asupra unor platforme critice. În același timp, compania invocă obligații prevăzute de OUG 62/2025 și de Regulamentul UE SAFE (UE) 2025/1106 privind derularea achizițiilor prin proceduri transparente, competitive și fundamentate tehnic. În lipsa specificațiilor finale, Beretta afirmă că propunerea sa nu poate fi considerată completă, iar evaluarea ei „în forma actuală” sau continuarea către o decizie fără posibilitatea depunerii unei oferte complete ar fi incompatibilă cu principiile de transparență, proporționalitate și tratament egal. Ce solicită Beretta autorităților române Compania cere, formal, ca autoritățile: să furnizeze „specificațiile complete” stabilite prin OUG 62/2025; să permită tuturor producătorilor europeni interesați să depună propuneri tehnice și industriale complete înainte de orice evaluare. Beretta mai susține că sistemele pe care le-ar oferi sunt eligibile conform SAFE și omologate NATO (STANAG – standarde de interoperabilitate), iar producția și lanțul de aprovizionare ar fi stabilite integral în UE. În comunicat este menționată și cerința din regulament potrivit căreia cel mult 35% din costurile componentelor pot proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Ce include propunerea: producție locală și transfer de tehnologie În document, Beretta descrie o ofertă axată pe „capacitate suverană” pe termen lung, care ar include: producție locală imediată în România pentru configurațiile solicitate, inclusiv puști de asalt de 5,56 mm, lansatoare de grenade de 40 mm și pistoale de 9 mm; localizare progresivă pentru mitraliere ușoare de 5,56 mm, mitraliere de uz general de 7,62 mm și sisteme de lunetă de 7,62 mm; transfer integral de tehnologie, documentație și programe de formare, pentru a evita dependența de licențe străine sau regimuri de autorizare a exportului; parteneriate industriale cu producători români și programe de perfecționare a forței de muncă. Context: competiția cu SIG Sauer și disputa privind „autonomia” urmărită de SAFE Beretta face trimitere la candidatura anunțată la mijlocul lunii aprilie 2026 de SIG Sauer, companie „cu sediul și controlul în Statele Unite”, care ar fi prezentat o propunere cu o filială și producție locală parțială. Italienii spun că nu contestă capacitățile tehnice ale SIG Sauer, dar cer ca autoritățile române și Comisia Europeană să evalueze dacă o astfel de propunere îndeplinește obiectivele strategice și juridice ale SAFE. România a obținut, potrivit comunicatului citat, o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE (aprox. 83,1 miliarde lei). Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, iar OUG 62/2025 a fost adoptată la 20 noiembrie 2025 pentru a stabili cadrul național de implementare. [...]
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil , inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News . Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale. Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de angajament Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice. Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu. Următorul pas: rezultate „mai concrete” și diversificarea eforturilor Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări. În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare. [...]
România obține acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace , ceea ce poate scurta achizițiile de sisteme anti-dronă și accelera răspunsul operațional pe Flancul Estic , potrivit Agerpres . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, au semnat luni o scrisoare de intenție pentru cooperare în domeniul dronelor și al sistemelor de contracarare a acestora. România devine astfel a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la această platformă, descrisă de ministru drept un instrument care oferă acces rapid la „peste 1.600 de soluții anti-dronă” și care „scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție”. „România devine a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace - un instrument modern care ne oferă acces rapid la peste 1.600 de soluții anti-dronă și scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție.” Ce înseamnă platforma pentru achiziții și operare Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată că Counter-UAS Marketplace este o inițiativă americană sub forma unui instrument digital care permite identificarea și achiziția rapidă de soluții anti-dronă adaptate cerințelor operaționale. Platforma oferă un catalog „în continuă actualizare”, cu peste 1.600 de echipamente și sisteme, iar efectul urmărit este reducerea duratei procedurilor tradiționale de contractare din domeniul apărării. În termeni practici, mesajul central al MApN este că accesul la un catalog standardizat și actualizat poate reduce timpii administrativi și poate accelera selecția de soluții, într-un domeniu în care amenințările evoluează rapid. Context: cooperarea cu SUA și bugetul de apărare Potrivit MApN, vizita delegației americane a inclus și o întrevedere cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a evidențiat importanța cooperării cu SUA pentru securitatea regională și consolidarea Flancului Estic. Ministrul Apărării a menționat, totodată, că bugetul pentru apărare a fost majorat „chiar și într-un context economic dificil” și a insistat asupra rolului parteneriatului cu SUA ca „garanție reală de securitate”. [...]
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
România își reconfigurează apărarea antiaeriană în zonele cu risc de cădere a dronelor , prin repoziționarea unor mijloace existente și introducerea unor capabilități noi, în contextul în care astfel de incidente pot continua, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că o parte dintre capabilitățile de luptă antiaeriană din zonele unde există riscul prăbușirii dronelor rusești a fost „reconfigurată” și că au fost adăugate capabilități noi. În același timp, el a descris efortul ca pe construirea unui „zid” de protecție adaptat evoluției tehnologice a dronelor. „Suntem în curs de a face un zid şi pentru aceste drone de la un capăt la celălalt. Acum avem bucăţi în acel zid în funcţie de riscul pe care îl apreciem.” Ce se schimbă, operațional, în teren Miruță a indicat două direcții de lucru în zonele considerate expuse: repoziționarea unei părți din capabilitățile antiaeriene deja existente; introducerea unor capabilități noi , despre care a precizat că sunt „două tipuri” care „înainte nu erau acolo și acum o să fie”. Ministrul a mai spus că există și capabilități care „acopereau” zona într-o anumită configurație, iar modul în care acestea interacționează este „schimbat” în aceste zile. Limitările recunoscute de MApN și riscul de repetare a incidentelor Întrebat ce ar face România dacă o dronă rusească ar ajunge să omoare un cetățean, ministrul a calificat situația drept „o problemă majoră” care „trebuie condamnată” și „prevenită” în măsura în care există suficiente capabilități „în orice scenariu”. El a adăugat că, în contextul „noii realități” a luptei cu drone, Armata Română are metode de protecție pentru unele scenarii, iar pentru altele – considerate cu probabilitate foarte mică – încearcă să acopere treptat „bucata” rămasă neadresată. Totodată, Miruță a spus că este posibil ca în perioada următoare să mai existe situații în care drone rusești să încalce spațiul aerian al României și să se prăbușească pe teritoriul țării. Context: incidente recente la Galați și Tulcea Articolul amintește că o dronă rusească cu încărcătură explozibilă a căzut, în noaptea de vineri spre sâmbătă, peste o casă din Galați, iar bucăți de drone cu încărcătură explozibilă au fost descoperite și în județul Tulcea. [...]
