Știri
Știri

Informația despre „Canada vrea să se alăture programului comun” nu poate fi verificată din conținutul disponibil în postarea de pe Facebook , deoarece textul extras nu include știrea propriu-zisă, ci doar un mesaj tehnic („Acest browser nu este acceptat…”) și trimiterea „Află mai multe în primul comentariu”. În aceste condiții, nu rezultă din sursa furnizată: cine a făcut declarația sau demersul (oficial canadian, guvern, minister etc.); ce program este vizat, în ce formă ar urma Canada să se alăture și în ce calendar; ce implicații ar avea pentru industrie, buget sau cooperarea militară. Ce urmează: pentru a redacta corect știrea, este necesar textul din „primul comentariu” sau articolul Mediafax la care face trimitere postarea (linkul/fragmentul cu informația efectivă). [...]

Estonia cere ca UE să întărească reglementarea platformelor mari, nu să interzică minorilor rețelele sociale , argumentând că interdicțiile sunt ușor de ocolit și mută responsabilitatea de la companii către copii, potrivit POLITICO . Ministrul estonian al Educației, Kristina Kallas, spune că interzicerea accesului minorilor la rețele sociale „nu va rezolva de fapt problemele”, pentru că adolescenții „vor găsi foarte repede modalități de a ocoli” restricțiile și de a continua să folosească platformele. În schimb, ea susține că răspunsul ar trebui să fie unul de reglementare, care să vizeze direct marile companii din social media. Miza: cine poartă răspunderea pentru riscurile din social media Kallas a criticat ideea că soluția ar fi ca minorii să devină „responsabili” pentru efectele nocive asociate platformelor și să se autoregleze. În viziunea ei, responsabilitatea trebuie împărțită între guverne și corporații, iar UE ar trebui să își folosească puterea de reglementare asupra „marilor corporații americane”. „Europa pretinde că este slabă când vine vorba de marile corporații americane și internaționale”, a spus Kallas, numind această slăbiciune o „prefăcătorie”. Context european: val de inițiative pentru limitarea accesului minorilor În timp ce Estonia se poziționează public împotriva interdicțiilor, alte state europene — inclusiv Franța, Danemarca și Grecia — avansează măsuri pentru a ține adolescenții departe de rețelele sociale, invocând efecte asupra sănătății mintale. Un sondaj POLITICO European Pulse realizat în șase țări mari din UE a indicat că trei din patru respondenți susțin interdicțiile. Ce urmează: presiune pe aplicarea regulilor și pe obligațiile platformelor Articolul indică și un reper extern: Australia, prima țară care a introdus o interdicție pentru conturile de social media sub 15 ani, a semnalat „lacune semnificative” în modul în care platformele aplică măsurile. Pentru UE, mesajul Estoniei împinge dezbaterea spre eficiența aplicării și spre întărirea obligațiilor companiilor, nu spre restricții care pot fi eludate ușor. [...]