Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski avertizează că un scenariu de ocupare totală a Donbasului ar implica pentru Rusia pierderi umane de ordinul sutelor de mii, ceea ce ridică miza militară și politică a oricărei încercări de „înghețare” a frontului. Într-un interviu citat de mediafax.ro, președintele ucrainean spune că Vladimir Putin ar trebui să „sacrifice” între 300.000 și 1 milion de oameni pentru a controla complet regiunea, iar Ucraina nu își va retrage trupele din zonă.
Zelenski afirmă că armata rusă are deja dificultăți pe front, inclusiv lipsa militarilor bine pregătiți. În acest context, el susține că Moscova caută o ieșire care să poată fi prezentată drept „victorie”, inclusiv prin presiuni diplomatice și dialog cu Statele Unite, pentru a obține retragerea Ucrainei din Donbas.
„Pentru a ocupa complet Donbasul, ar trebui să sacrifice între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de câți ani ar planifica operațiunea.”
Președintele ucrainean mai spune că Rusia ar încerca să forțeze retragerea Ucrainei din Donbas deoarece „acest lucru va diviza națiunea”. În evaluarea sa, subminarea unității interne ar putea deschide calea pentru o ofensivă rapidă („blitzkrieg”) asupra întregii Ucraine.
Totodată, Zelenski avertizează că, și în absența unui astfel de scenariu, orice pauză ar putea fi folosită de Rusia pentru a recruta și instrui personal, pentru a-și extinde baza militar-industrială și pentru a cere ridicarea sancțiunilor. În această logică, el spune că un armistițiu de tipul „rămânem unde rămânem” nu ar fi doar în interesul Ucrainei, ci și al partenerilor săi.
Separat, într-un interviu acordat postului de radio Rai, Zelenski a declarat că retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk nu poate fi considerată un compromis, deoarece ar permite Rusiei să ocupe ulterior Harkov și Dnipro.
Recomandate
Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]
Kirilo Budanov susține că negocierile mediate de SUA avansează spre un acord de pace , într-un semnal care, dacă se confirmă, ar reduce riscul geopolitic din regiune și ar putea schimba rapid așteptările economice legate de război, potrivit G4Media.ro . Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia spune că vede progrese și că o soluționare ar putea fi obținută „într-un timp relativ scurt”. Budanov, consilier-cheie al președintelui Volodimir Zelenski și fost șef al serviciului de informații militare al Ucrainei (2020–ianuarie 2026), a făcut declarațiile într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie, în contextul discuțiilor mediate de SUA între Kiev și Moscova. De ce contează: costul războiului devine argument de negociere În evaluarea lui Budanov, Rusia ar avea un motiv „clar” să ajungă la un acord, invocând presiunea financiară a conflictului. El afirmă că, spre deosebire de Ucraina, Rusia „cheltuie propriii bani” și că este vorba despre „sume enorme, care se ridică deja la trilioane”, fără a detalia moneda sau metodologia estimării. Totodată, Budanov susține că ambele părți au plecat în negocieri cu poziții „maximaliste”, dar se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Ce spune despre calendar și stadiul discuțiilor Budanov afirmă că există o înțelegere generală că războiul trebuie să se încheie și leagă acest lucru de faptul că părțile negociază. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază.” „Nu cred că va mai dura mult.” În același timp, el admite că, până acum, negocierile au produs puține rezultate vizibile în spațiul public. Miza cea mai dificilă: teritoriul Potrivit lui Budanov, subiectul teritoriului rămâne cel mai sensibil punct al negocierilor. El a refuzat să descrie cum ar putea arăta un compromis și a spus că „nu a fost luată încă nicio decizie finală”, dar că „limitele a ceea ce este acceptabil” ar fi devenit mai bine conturate, pe care le califică drept „un progres enorm”. În lipsa unor detalii despre parametrii unui posibil acord, declarațiile rămân un semnal politic și de negociere, nu o confirmare a unui rezultat iminent. [...]
Campania lui Viktor Orbán mută presiunea politică pe Ucraina și poate complica dosarele UE/NATO : cu puțin peste 24 de ore înainte de deschiderea urnelor, mesajele electorale din Ungaria au ajuns să semene cu un „referendum” împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit mediafax.ro . Miza depășește retorica de campanie: tema aderării Ucrainei la UE și NATO rămâne un subiect care poate bloca sau întârzia decizii europene ani la rând. În materialele de campanie, Zelenski apare pe mii de panouri ca „marionetă a Bruxelles-ului”, apoi ca aliat al liderului opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza conduce în unele sondaje în fața Fidesz. Mesajul este împachetat într-o formulă deja testată în trecut împotriva lui George Soros, sub sloganul „Nu-l lăsați pe Zelenski să râdă la urmă”. Cum este construită ținta politică și ce instrumente sunt folosite În presa controlată de guvern, Ucraina este descrisă constant drept un stat corupt, devastat de război și asociat cu trafic de persoane, droguri și alte forme de criminalitate. Spre deosebire de campaniile anterioare ale Fidesz, care au vizat actori interni sau teme ideologice (Soros, „ideologia de gen”, Bruxelles-ul, migrația), ofensiva actuală are ca țintă, pentru prima dată, un stat suveran străin. Escaladarea se vede și în conținutul distribuit de politicieni Fidesz și membri ai guvernului: sursa menționează videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, cu imagini de război (soldați ungari răniți, sicrie, scene de execuție), folosite pentru a amplifica mesajul de frică legat de implicarea Ungariei în conflict. De ce contează pentru UE: aderarea Ucrainei rămâne un subiect „de lungă durată” Tema este utilă electoral și pe termen lung, în logica Fidesz, deoarece parcursul Ucrainei către UE sau NATO poate rămâne mult timp în dezbaterea publică. Sprijinul pentru Ucraina și perspectiva aderării sunt prezentate ca profund polarizante în societatea ungară, iar un sondaj menționat de sursă (VOKS2025), bazat în principal pe voturi din zona proguvernamentală, a respins covârșitor posibilitatea aderării Ucrainei la UE. Chiar și opoziția, prin partidul Tisza, are o poziție rezervată: în programul oficial, formațiunea susține că statele candidate trebuie să îndeplinească aceleași condiții, pe care Ucraina „nu le întrunește în prezent”. Manifestul partidului mai spune că Tisza nu ar sprijini o aderare accelerată și că, atunci când subiectul va deveni concret, în Ungaria ar urma să fie organizat un referendum cu caracter obligatoriu. Context: virajul de discurs și precedentul din 2022 Analiza descrie o schimbare majoră a retoricii guvernului ungar în ultimii 16 ani, către un discurs mai favorabil Kremlinului și mai ostil Kievului, accelerat după invazia pe scară largă din februarie 2022. Atunci, mesajul oficial promovat a fost că Ungaria „este de partea păcii” într-un conflict între două state străine, iar opoziția a fost etichetată drept „pro-război”, cu acuzația că ar trimite trupe ungare în Ucraina dacă ar ajunge la putere. Strategia a fost eficientă electoral în 2022, când Orbán a obținut din nou o majoritate de două treimi în Parlament, iar în discursul de victorie l-a menționat pe Zelenski printre adversari. În 2024, în perspectiva alegerilor europarlamentare și locale, retorica s-a întărit, iar în 2025 a intrat într-o etapă descrisă ca și mai agresivă, în care Ucraina a fost acuzată inclusiv pentru dificultăți economice și inflația provocată de război, dar și pentru presupuse încercări de influențare a politicii interne ungare. În acest cadru, campania din 2026 mută din nou centrul de greutate pe Ucraina, ceea ce poate menține presiunea politică internă asupra oricărei decizii europene care implică sprijinul pentru Kiev sau pași concreți în procesul de aderare. [...]
Ucraina își asigură petrol și motorină din Golf pentru a acoperi penuria de combustibil în schimbul expertizei sale în apărarea anti-dronă, potrivit HotNews.ro . Miza este una operațională: Kievul încearcă să stabilizeze alimentarea armatei după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii de stocare și distribuție a carburanților. În martie, Ucraina a încheiat pacturi de apărare cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, însă detaliile nu au fost făcute publice atunci. Contextul a fost escaladarea atacurilor cu drone iraniene în regiune, iar statele din Golf ar fi cerut sprijinul Ucrainei pentru a contracara dronele Shahed, similare celor folosite și împotriva Kievului în războiul cu Rusia. Zelenski a spus că acordurile sunt pe zece ani și că, în schimbul „împărtășirii experienței” în luptă, Ucraina va primi rachete de interceptare, asistență financiară și livrări de petrol și motorină. O parte din țiței ar urma să fie trimis către rafinării din Europa pentru procesare, iar în alte cazuri ar fi vorba despre produse finite, precum motorina. De ce contează: combustibilul a devenit un punct vulnerabil pentru armata ucraineană Kievul se confruntă cu o „penurie masivă” de combustibil, pe fondul atacurilor persistente ale Rusiei asupra depozitelor și al riscului de a păstra cantități mari într-o țară aflată sub atac. În paralel, prețurile gazului în Ucraina au crescut puternic, iar guvernul a recunoscut că se bazează pe furnizori străini pentru aproximativ 85% din stocurile de combustibil. În acest context, accesul la motorină are o importanță directă pentru capacitatea de luptă, fiind folosită pentru alimentarea echipamentelor grele, inclusiv tancuri și vehicule blindate, iar raționalizarea consumului a devenit o practică în rândul militarilor. Ce urmează: extinderea modelului către alte state din Golf Zelenski a afirmat că Ucraina a asigurat suficient combustibil pentru anul viitor și că sunt în negocieri acorduri similare cu Oman, Kuweit și Bahrain. Detaliile comerciale și logistice ale livrărilor nu sunt prezentate în material. [...]
Emisarul lui Vladimir Putin a ajuns la Washington pentru discuții despre Ucraina , potrivit stirileprotv.ro , pe fondul semnalelor Moscovei că vrea reluarea contactelor cu administrația Trump și că se simte „lăsată pe dinafară” în agenda americană. Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus, se află în Statele Unite și se întâlnește cu membri ai administrației președintelui american Donald Trump pentru a discuta un posibil acord de pace în Ucraina și cooperarea economică dintre SUA și Rusia, au declarat pentru Reuters surse la curent cu vizita, notează publicația. Deplasarea are loc înainte ca SUA să decidă dacă prelungesc o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, care expiră pe 11 aprilie; subiectul ar putea fi, de asemenea, pe agendă, conform informațiilor prezentate în articol. În paralel, Kremlinul transmite că se așteaptă ca Washingtonul să revină la discuțiile de pace în format trilateral (Rusia–Ucraina–SUA), după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu, ceea ce ar elibera timp pentru dosarul ucrainean. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp şi mai multe oportunităţi pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Pe scurt, miza vizitei și a mesajelor publice de la Moscova se leagă de: reluarea canalelor de negociere cu Washingtonul pe tema războiului din Ucraina; posibile discuții despre cooperarea economică SUA–Rusia; decizia iminentă a SUA privind prelungirea derogării de la sancțiunile care vizează petrolul rusesc (termen: 11 aprilie); repoziționarea priorităților americane după evoluțiile din Orientul Mijlociu, despre care Kremlinul sugerează că au „consumat” atenția administrației Trump. Articolul este atribuit Agerpres, iar informațiile despre vizită sunt prezentate ca provenind din surse citate de Reuters, fără a fi indicate public detalii despre un calendar al negocierilor sau despre eventuale rezultate imediate. [...]
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
