Știri
Știri din categoria Diverse
Informația despre „Canada vrea să se alăture programului comun” nu poate fi verificată din conținutul disponibil în postarea de pe Facebook, deoarece textul extras nu include știrea propriu-zisă, ci doar un mesaj tehnic („Acest browser nu este acceptat…”) și trimiterea „Află mai multe în primul comentariu”.
În aceste condiții, nu rezultă din sursa furnizată:
Ce urmează: pentru a redacta corect știrea, este necesar textul din „primul comentariu” sau articolul Mediafax la care face trimitere postarea (linkul/fragmentul cu informația efectivă).
Recomandate
Noua „bancă NATO” pentru finanțarea apărării a strâns doar 5 miliarde de euro din ținta de 100 de miliarde , iar ezitarea marilor economii pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a obține finanțare ieftină pe piețe, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters via News.ro. Inițiativa, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) , este susținută de Canada și alte opt state, inclusiv România, și încearcă să atragă marile economii înaintea semnării acordului de constituire din această toamnă. Până în august, DSRB a obținut angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, mult sub obiectivul de 100 de miliarde de euro pe care intenționează să le mobilizeze. Miza este una de cost al finanțării: fără participarea unor state mari, proiectul riscă să nu atingă un rating de credit AAA (cel mai bun nivel), esențial pentru a se împrumuta la dobânzi foarte mici și, la rândul său, să ofere credite avantajoase. De ce contează absența statelor mari Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum inițiativei. Potrivit persoanelor implicate în discuții, potențialii membri au ridicat mai multe probleme, inclusiv: nivelul contribuțiilor financiare cerute; guvernanța viitoarei instituții; riscul de suprapunere cu mecanisme de finanțare deja existente. În discuții, țărilor mari li s-ar fi solicitat contribuții inițiale de aproximativ 1 miliard de euro. O altă întrebare este dacă DSRB va putea oferi, în practică, finanțări mai ieftine decât cele pe care guvernele cu ratinguri ridicate le obțin deja direct de pe piețe. Ce ar finanța banca și cine o susține acum Banca ar urma să aibă sediul în Canada și intenționează să acorde împrumuturi guvernelor și companiilor pentru proiecte de apărare, dar și să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici din industrie. Planul prevede: aproximativ 20 de miliarde de euro capital vărsat de state; încă 80 de miliarde de euro care să poată fi mobilizate la nevoie. În prezent, proiectul este susținut de Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Suprapuneri cu alte programe și încercarea de a atrage Marea Britanie Inițiativa se suprapune parțial cu programul SAFE al Uniunii Europene , în valoare de 150 de miliarde de euro, și cu Multilateral Defence Mechanism, dezvoltat de Marea Britanie împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia pentru achiziții comune. Fondatorul DSRB, Rob Murray, susține însă că banca ar fi o instituție permanentă și ar putea funcționa alături de aceste programe. Canada încearcă să atragă în special Marea Britanie. Premierul britanic Andy Burnham a discutat proiectul cu premierul canadian Mark Carney, iar ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, l-a descris drept un mecanism „foarte interesant și inovator”. Germania, la rândul său, continuă să analizeze proiectul, după ce a participat la discuții ca observator, iar Japonia nu a luat încă o decizie. Separat, aproximativ 12 bănci, inclusiv JPMorgan și Deutsche Bank, au furnizat circa 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) în finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB. Canada este pregătită să lanseze instituția și cu actualul grup de state, însă atragerea unor guverne cu o capacitate financiară mai mare rămâne esențială pentru ambiția de a mobiliza sumele vizate și de a reduce costul finanțării. [...]
Japonia își extinde cooperarea militară cu India , printr-o desfășurare de avioane de vânătoare în vestul Indiei, într-un semnal operațional care vizează echilibrul de securitate din Indo-Pacific pe fondul creșterii puterii militare a Chinei, potrivit Digi24 . Tokyo intenționează să trimită, pentru prima dată, avioane de vânătoare în India luna viitoare, în cadrul unui exercițiu comun cu Forțele Aeriene Indiene. Decizia este interpretată de experți ca parte a efortului Japoniei de a-și consolida cooperarea de securitate cu state „cu viziuni similare” din regiune, pe fondul majorării cheltuielilor de apărare, notează South China Morning Post. Ce presupune desfășurarea: exercițiul „Veer Guardian 26” Forțele Aeriene de Apărare ale Japoniei au anunțat că exercițiul comun „Veer Guardian 26” va avea loc între 9 și 21 septembrie, în Rajasthan, în vestul Indiei. În cadrul antrenamentului, Japonia va detașa: trei avioane de vânătoare F-2; aproximativ 110 membri ai personalului din cadrul celei de-a opta escadrile aeriene, staționată la baza aeriană Tsuiki din prefectura Fukuoka (sud-vestul Japoniei). Context regional: presiunea militară crește și în jurul Taiwanului În același tablou de securitate din regiune, Taiwanul își consolidează apărarea în arhipelagul Penghu , considerat esențial pentru respingerea unei eventuale invazii chineze, într-un reportaj Reuters citat de Digi24. Trupele se antrenează pentru debarcări și atacuri asupra insulelor, iar autoritățile pregătesc și populația civilă pentru scenarii de război, inclusiv blocadă, lipsa proviziilor și întreruperea infrastructurii esențiale. Penghu este format din aproximativ 90 de insule și insulițe și se află la circa 50 de kilometri de coasta de sud-vest a Taiwanului. Oficiali taiwanezi și experți militari apreciază că Beijingul ar trebui să neutralizeze sau să cucerească arhipelagul pentru a-și proteja navele și avioanele care s-ar îndrepta spre Taiwan. „Acest lucru obligă PLA să atace Penghu înainte de a putea ataca Taiwanul”, a declarat Su Tzu-yun, de la Institutul pentru Cercetări în Domeniul Apărării și Securității Naționale din Taiwan. Pregătiri civile în Penghu: accent pe „reziliență” Autoritățile taiwaneze încearcă să crească reziliența celor aproximativ 110.000 de locuitori ai arhipelagului. Potrivit materialului, aproximativ 1.200 de persoane din Penghu au fost deja certificate într-un program guvernamental de „reziliență a apărării la nivelul întregii societăți”, iar până la sfârșitul anului aproximativ 200.000 de persoane din întregul Taiwan ar urma să fi absolvit cursurile de pregătire. „Insulele Penghu ar fi cu siguranță printre primele ținte atacate”, a spus Chen Chen-chung, șeful comunei Huxi, care conduce și un grup de apărare civilă format din aproximativ 100 de persoane. În scenariul unui conflict, membrii grupului ar putea avea misiuni precum distribuirea rațiilor, construirea de fortificații și combaterea propagandei inamice. [...]
UDMR își condiționează sprijinul pentru viitorul premier de decizia președintelui și blochează, deocamdată, negocierile cu PSD , potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că formațiunea nu renunță la înțelegerea cu PNL și USR privind susținerea lui Siegfried Mureșan ca propunere comună de prim-ministru, până când președintele Nicușor Dan face o nominalizare. Liderul UDMR neagă că le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan că deputații UDMR vor vota „oricine” ar fi candidatul desemnat de șeful statului. În declarații pentru Maszol.ro , el afirmă că „restul sunt doar speculații” și insistă că, fără o decizie a președintelui, nu există bază pentru discuții cu PSD. Miza: formarea rapidă a unui guvern „cu drepturi depline” Kelemen Hunor susține că România are nevoie „cât mai curând” de un guvern cu puteri depline și respinge ideea alegerilor anticipate. În același timp, el argumentează că UDMR nu poate susține public un candidat comun (Mureșan) și, simultan, să negocieze sprijin pentru un alt nume, înainte ca președintele să facă desemnarea. Critica internă: reproșul că Mureșan „a dispărut” după desemnare Deși își menține sprijinul pentru candidatul comun, liderul UDMR îi reproșează lui Siegfried Mureșan că, după ce a fost desemnat, „a dispărut” pe parcursul verii și nu ar fi încercat să consolideze avantajul parlamentar al PNL–USR–UDMR în raport cu PSD. „După desemnarea lui Mureșan, acesta a dat o lovitură președintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic de el, iar acest lucru este inacceptabil.” Ce urmează: negocieri doar după nominalizarea de la Cotroceni Kelemen Hunor afirmă că, dacă Mureșan va fi desemnat să formeze guvernul, va trebui să negocieze inclusiv cu grupurile parlamentare mici, în cazul în care PSD refuză sprijinul. În oglindă, dacă va fi desemnat Sorin Grindeanu, și acesta ar urma să caute susținere în afara propriului partid. UDMR transmite, totodată, că nu dorește să stea „la aceeași masă” cu AUR și că, până la momentul declarațiilor, nu primise nicio invitație la consultări din partea președintelui Nicușor Dan. [...]
Retragerea lui Lionel Messi din naționala Argentinei închide un capitol major pentru „brandul” fotbalului internațional , cu efect direct asupra audiențelor, interesului comercial și puterii de atracție a competițiilor în care prezența lui a funcționat ca magnet. Potrivit Digi24 , Messi a anunțat că se retrage din echipa națională a Argentinei după 207 meciuri internaționale. Fotbalistul, care a debutat la națională în 2005, își încheie astfel cariera internațională după un palmares care include Cupa Mondială câștigată în 2022 și două titluri de Copa América; în plus, a fost finalist în 2014 și „în această vară”, notează The Guardian. Decizia, explicată în termeni personali și sportivi În mesajul său, Messi descrie retragerea ca pe o hotărâre dificilă, pe care o leagă atât de trecerea timpului, cât și de nevoia de a lăsa loc unei noi generații. „A fost o decizie dureroasă – și încă mă doare în adâncul sufletului –, dar înțeleg că a sosit momentul.” „Timpul se scurge, capitolele se încheie, iar acesta este unul care mă doare profund. (…) Am dat tot ce am avut; nu mai am nimic de oferit și, în plus, vin niște tineri jucători extraordinari care merită să fie aici.” Contextul anunțului: momentul redactării și un eveniment personal Messi, în vârstă de 39 de ani, a spus că a redactat anunțul retragerii pe 21 iulie, la două zile după finala Cupei Mondiale. Totodată, decesul tatălui său, Jorge, „survenit luna trecută”, l-a convins că acela era momentul potrivit pentru a confirma finalul carierei la națională, potrivit informațiilor preluate în articol. Într-o declarație publicată după moartea tatălui său, Messi a vorbit despre îndoielile legate de continuare și despre limitele fizice resimțite după finala pierdută de Argentina cu Spania. „Picioarele mele nu mai puteau continua. De data aceasta am încercat să mă forțez dincolo de limitele mele fizice, dar nu am reușit.” [...]
Huawei își apasă marja de profit pentru a finanța un pariu masiv pe tehnologie , direcționând peste un sfert din veniturile semestriale către cercetare și dezvoltare, în condițiile în care profitul net a scăzut cu 36%, potrivit Mobilissimo . În prima jumătate din 2026, cheltuielile de cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns la 121,4 miliarde de yuani (18,05 miliarde dolari), cu 25% peste nivelul de anul trecut, conform datelor publicate de South China Morning Post pe baza documentelor depuse la Shanghai Clearing House. În același interval, profitul net a coborât la 23,8 miliarde de yuani (3,54 miliarde dolari), în scădere cu 36%. Vânzări în creștere, dar bani mai puțini rămași în companie În pofida comprimării profitului, veniturile Huawei au crescut cu 9,55%, de la 427 miliarde la 467,8 miliarde de yuani (69,54 miliarde dolari). Creșterea este pusă pe seama revenirii smartphone-urilor și a cererii pentru procesoare dedicate inteligenței artificiale. Mesajul implicit al cifrelor: compania prioritizează expansiunea și dezvoltarea tehnologică, chiar dacă asta reduce câștigul pe termen scurt. Presiune pe numerar: cash-flow operațional pe minus Costul strategiei se vede și în fluxul operațional de numerar, care a trecut de la un plus de 31,2 miliarde de yuani (4,64 miliarde dolari) în prima jumătate din 2025 la minus 39,9 miliarde de yuani (5,93 miliarde dolari) în 2026. Pe lângă investițiile în dezvoltare, articolul notează și scumpirea componentelor, în special a memoriei. Smartphone-urile și AI-ul, pilonii revenirii Pe segmentul de telefoane, Huawei ar fi ajuns în trimestrul al doilea la 22,6% din piața chineză, cu livrări în creștere cu 19,4% față de anul precedent. În paralel, compania investește și în procesoare Ascend și infrastructură AI, într-un context în care sancțiunile americane ar fi accelerat eforturile de reducere a dependenței de tehnologiile externe. Următorul test menționat este lansarea noii generații Kirin 2026 , așteptată pe modelele de vârf Mate din această toamnă. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza blocajului politic care a împiedicat adoptarea unor reforme cerute de Comisia Europeană, potrivit Libertatea , care citează o analiză Financial Times. Miza este una economică directă: fondurile sunt condiționate de legi privind salarizarea în sectorul public și reforma companiilor de stat cu pierderi. Financial Times notează că Bruxelles-ul a stabilit 31 august drept termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de banii de redresare post-pandemie, disponibili doar până la finalul acestui an. În același timp, publicația britanică indică drept cauză a blocajului opoziția social-democraților față de proiectele de lege și ieșirea PSD din coaliția de guvernare în luna mai, urmată de incapacitatea partidelor de a conveni asupra unui nou prim-ministru. Europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidat PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, este citat spunând că reforma legii salarizării ar corecta inegalități, ar limita privilegii acordate pe criterii politice și ar debloca tranșa de 770 de milioane de euro. În aceeași logică, Mureșan afirmă că situația a întărit poziția liberalilor de a nu mai face coaliție cu PSD, după demiterea premierului Ilie Bolojan în luna mai, cu sprijinul AUR. Companiile de stat, în centrul riscului de finanțare Financial Times leagă disputa politică și de reforme care ar afecta „rețelele de clientelism” din administrația publică și din companiile de stat, unde posturile, numirile în consilii de administrație și subvențiile ar funcționa ca monedă de schimb politică. Publicația britanică dă și exemplul CFR, despre care scrie că a anunțat în iulie pierderi estimate la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru acest an, iar datoriile ar fi depășit 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) la finalul lui 2025. În plus, Financial Times menționează probleme vechi de întreținere și modernizare, cu servicii feroviare care ar fi ajuns mai lente decât în urmă cu un secol. Presiune suplimentară: ratingul suveran, aproape de „junk” Financial Times mai arată că agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluțiile din România, în contextul în care ratingul datoriei suverane este la doar o treaptă peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în jargonul piețelor). În plan intern, Libertatea amintește că România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. [...]
