Știri
Știri din categoria Diverse
Arestarea rapidă a unui suspect după atacul asupra locuinței lui Sam Altman ridică miza de securitate pentru OpenAI, într-un moment în care compania se află sub presiune publică, potrivit news.ro. Poliția din San Francisco a reținut o persoană suspectată că a aruncat un cocktail Molotov către domiciliul CEO-ului OpenAI și că a proferat amenințări în fața sediului startup-ului de inteligență artificială.
Incidentul nu s-a soldat cu răniți, iar OpenAI spune că sprijină ancheta autorităților. Compania a indicat că reacția poliției a fost rapidă și că autoritățile locale au oferit sprijin pentru siguranța angajaților.
Potrivit unei postări a departamentului de poliție din San Francisco pe X, un bărbat neidentificat ar fi aruncat un dispozitiv incendiar către o reședință din cartierul North Beach, după care ar fi continuat cu amenințări legate de incendierea unei clădiri. Suspectul ar fi fost reținut imediat, iar poliția a precizat că a stabilit „motive întemeiate” pentru arestarea unui tânăr de 20 de ani în timpul investigației. Postarea nu a menționat numele lui Altman sau al OpenAI și nu a oferit detalii suplimentare despre atac sau amenințări.
Atacul și amenințările amplifică riscul operațional pentru o companie aflată în centrul atenției globale, unde securitatea conducerii și a sediilor poate deveni o preocupare imediată, cu efecte asupra continuității activității și a costurilor de protecție.
În același timp, OpenAI s-a confruntat recent cu reacții negative după decizia de a încheia un acord cu guvernul SUA pentru a permite utilizarea tehnologiei sale în operațiuni militare secrete, pe fondul unui conflict între rivalul Anthropic și Washington, mai notează materialul. În plus, un sondaj NBC News citat în articol arată că inteligența artificială este mai puțin populară decât Serviciul de Imigrare și Vamă al SUA, un indicator al climatului public tensionat în jurul tehnologiei.
Ancheta este în desfășurare, iar informațiile publice despre motiv sau despre legătura directă cu Altman și OpenAI rămân limitate, în lipsa unor detalii suplimentare comunicate de poliție. OpenAI a transmis că asistă agențiile de aplicare a legii în investigație.
Recomandate
Kremlinul condiționează un summit Putin–Trump–Zelenski de acorduri deja negociate , ceea ce mută orice discuție la nivel înalt din zona de „negociere” în cea de „ratificare” și ridică pragul diplomatic pentru un posibil proces de pace, potrivit Libertatea . Poziția a fost formulată de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președinției ruse, care a spus că o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar pentru semnarea unor înțelegeri stabilite în prealabil, nu pentru discuții preliminare. Kremlinul descrie procesul drept „extrem de complex”, cu „o mulțime de detalii”, și susține că liderii nu ar trebui să se întâlnească „pentru a negocia de la zero”. „Aceste acorduri nu reprezintă deloc o tranzacție primitivă, ci un proces de soluționare foarte complex, care constă dintr-o mulțime de detalii.” În același timp, Peskov a plasat responsabilitatea blocajului diplomatic pe Ucraina, acuzând administrația de la Kiev că nu ar dori să se implice într-un proces „real și concret” de soluționare a conflictului. Contextul: discuții între servicii secrete și informații despre o propunere de summit Precizările Kremlinului vin după ce portalul Axios a relatat, citând surse, că directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit Rusia–SUA–Ucraina în timpul unei vizite la Moscova din 25 august. Peskov a minimalizat componenta politică a vizitei, afirmând că aceasta a vizat contactele dintre servicii, însă Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), a confirmat că a avut discuții „aprofundate” cu omologul american. De ce contează: prag mai ridicat pentru o întâlnire la vârf Prin condiționarea unui summit de acorduri deja încheiate, Moscova transmite că nu vede o reuniune la nivel de șefi de stat ca instrument de deblocare a negocierilor, ci ca etapă finală. În practică, asta înseamnă că orice întâlnire între cei trei lideri ar depinde de progrese prealabile substanțiale la nivel tehnic și diplomatic, într-un moment în care părțile se acuză reciproc de lipsă de disponibilitate pentru negocieri. [...]
Kremlinul condiționează un summit Trump–Putin–Zelenski de un „document final” pregătit în avans , ceea ce mută presiunea pe negocierile tehnice și prelungește incertitudinea pentru piețe și companii, într-un război care continuă să afecteze energia, transporturile și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski „nu ar avea sens” fără pregătirea prealabilă a unui document final. În această logică, summitul ar fi doar pentru a formaliza acorduri deja conturate, nu pentru negocieri de la zero, relatează RBK Ukraine. De ce contează condiția Moscovei Mesajul transmite că Rusia nu vede o reuniune la nivel înalt ca instrument de deblocare, ci ca etapă de închidere a unui proces. Peskov a susținut că ajungerea la decizii comune va cere „eforturi serioase” din partea tuturor părților și că nu poate fi vorba despre o înțelegere simplă, invocând dezacorduri „complexe și adânc înrădăcinate”. Negocierile, descrise drept „complet blocate” În același context, Peskov a reiterat că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina este „complet blocat”, după ultima rundă mediată de Statele Unite, care a avut loc în februarie. „Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi.” Moscova a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că așteaptă noi propuneri din partea secretarului de stat american Marco Rubio, după ce ambele părți au recunoscut că acordul de la summitul ruso-american de la Anchorage, de acum un an, nu mai este valabil. Cerințele Rusiei și semnalul privind continuarea războiului Peskov a spus că Ucraina „este perfect conștientă” de cerințele Rusiei, făcând aluzie la solicitarea ca Kievul să își retragă trupele din întreaga regiune Donbas . El a adăugat că, în lipsa unei discuții „prin mijloace pașnice”, Rusia își menține „o dinamică pozitivă pe linia frontului”, iar „operațiunea (militară specială) continuă”. Totodată, Peskov a afirmat că Vladimir Putin nu intenționează să discute cu Donald Trump. Reacția Kievului Kievul a criticat poziția Moscovei. Sergiy Kislytsya, prim-adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că Putin nu ar fi cu adevărat interesat de negocieri de pace și că mizează pe teroarea împotriva civililor, sperând că ucrainenii nu vor supraviețui iernii. [...]
Guvernul Islandei exclude reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 , după ce referendumul a respins propunerea, iar premierul Kristrun Frostadottir a încadrat rezultatul drept „o victorie pentru democrație”, nu „un eșec”, potrivit Digi24 . Decizia fixează un orizont politic și de reglementare: cel puțin în actuala legislatură, Islanda nu va intra într-un proces formal de negociere cu Bruxelles. Într-o conferință de presă organizată a doua zi după referendum, lidera social-democrată a spus că executivul pe care îl conduce „nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, deși ea însăși a fost favorabilă votului „da”. Ce au decis alegătorii și de ce contează Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un vot cu prezență ridicată la urne. După numărarea tuturor buletinelor, 52,8% s-au pronunțat împotrivă, iar 47,2% au susținut opțiunea „da”, potrivit postului public RUV și altor mass-media islandeze, citate în material. Miza internă a fost legată și de temeri privind suveranitatea apelor de pescuit ale țării, un subiect sensibil într-o economie în care pescuitul are o greutate majoră. Ce urmează Guvernul își prezentase proiectul de aderare ca pe un moment „acum sau niciodată”, însă rezultatul referendumului închide, practic, fereastra de negociere pentru următorii ani. Din declarațiile premierului reiese că tema nu va fi repusă pe agenda executivului înainte de finalul actualei legislaturi, în 2028. [...]
Ministerul Apărării pregătește o campanie de informare publică în 42 de centre militare județene, cu înscriere prin aplicație, pentru a reduce riscurile și dezinformarea potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță , din studioul postului. Miruță spune că inițiativa vizează atât informarea despre incidentele cu drone și resturile acestora, cât și combaterea dezinformării din mediul online, prin întâlniri organizate în centrele militare din fiecare județ. Participarea ar urma să fie deschisă publicului, iar Ministerul lucrează la o aplicație prin care cei interesați să se poată înscrie la sesiuni programate „într-o anumită zi, la o anumită oră”. Componenta operațională: întâlniri în 42 de locații și înscriere digitală Ministrul afirmă că materialele prezentate vor fi pregătite astfel încât interacțiunea să fie una „captivantă”, iar specialiști ai Armatei Române – inclusiv din psihologie și comunicare – să discute direct cu oamenii și să răspundă întrebărilor. Planul menționat de Miruță include prezentări în „42 de locații”, urmând să fie stabilită frecvența acestor evenimente. Context: avertisment privind resturile de drone În același context, Miruță a transmis un apel către cetățenii care găsesc resturi de drone să nu le atingă și să anunțe autoritățile, pe motiv că unele pot conține explozibil și pot provoca tragedii. El a invocat o creștere a numărului de astfel de cazuri și a oferit un exemplu dintr-un interval recent de trei zile, când Armata Română ar fi avut 18 intervenții de recuperare și scanare pentru a stabili dacă există explozibil. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar de lansare pentru aplicație sau pentru începerea efectivă a întâlnirilor în centrele militare județene. Miruță afirmă că proiectul este în lucru și că autoritățile vor vedea „cum va funcționa” după implementare. [...]
PSD își fixează luni mandatul de negociere pentru noul Guvern , o decizie care poate influența rapid calendarul formării Executivului și, implicit, percepția de risc a României înaintea unei revizuiri de rating. Potrivit Digi24 , social-democrații se reunesc la Sinaia pentru a stabili poziția cu care vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni . Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se întâlnesc luni, 31 august, la Sinaia. Ședința CPN este programată la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Pe lângă mandatul pentru negocierile privind viitorul Guvern, PSD urmează să discute și prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Miza imediată: formarea Executivului și semnalul către piețe În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv. Șeful statului a explicat că o nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar transmite un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating, în condițiile în care agenția S&P urmează să revizuiască ratingul de țară. Potrivit informațiilor Digi24, președintele ar urma să anunțe noul premier în prima săptămână din septembrie, iar viitorul Executiv ar urma să fie format din miniștri politici, dar cu un premier independent. Agenda PSD: legea salarizării bugetarilor și restanțele din vară Pe ordinea de zi a reuniunilor de la Sinaia se află și proiecte rămase nefinalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor. În paralel, social-democrații vor discuta pachetul de priorități pentru sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern se suprapun peste reluarea activității parlamentare. [...]
Vicepreședintele CNSAS cere menținerea anchetelor pe Revoluție și Mineriadă, invocând „modelul german” și respingând ideea că trecerea timpului ar face imposibilă aflarea responsabilităților, potrivit Știrile Pro TV . Mădălin Hodor , vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) , a reacționat după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că dosarele Revoluției și Mineriadei mai pot fi soluționate după 36 de ani. Hodor susține că statul român ar putea urma exemplul Germaniei, unde procedurile judiciare pentru crimele naziste au rămas deschise până la „ultimul caz posibil”, pentru a transmite un mesaj juridic și moral. Ce presupune „modelul german” invocat de CNSAS În argumentația sa, Hodor indică evoluția practicii judiciare din Germania: înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică, în timp ce după 2011 instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare poate fi suficientă pentru încadrarea ca „complicitate la crimă”, deoarece persoana a contribuit la funcționarea sistemului. Ca exemple, sunt menționate condamnări pronunțate la vârste foarte înaintate, între care Oskar Gröning (condamnat în 2015 la 94 de ani), Irmgard Furchner (condamnată în 2022 la 97 de ani) și Josef Schütz (condamnat în 2022 la 101 ani), informații atribuite de publicație agenției News.ro. Miza: presiune publică pentru continuarea dosarelor istorice Poziția CNSAS intră în contradicție cu scepticismul exprimat de președinte privind capacitatea parchetelor de a mai aduce „noi date” după trecerea a 36 de ani. În finalul intervenției, Hodor formulează întrebarea care sintetizează disputa despre utilitatea și legitimitatea continuării anchetelor: „Domnul președinte ND spunea că au trecut 36 de ani și este sceptic că Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. (...) Dar avem modelul german. Și întrebarea. De când adevărul are termen de prescripție?” Contextul declarațiilor lui Nicușor Dan În același material este redată și reacția președintelui, în contextul unor afirmații atribuite jurnaliștilor de la Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a spus că Pahonțu „nu e în această situație” și a adăugat că, din punct de vedere moral, „orice persoană care a reprimat” nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar s-a declarat circumspect că dosarele vor mai fi elucidate, având în vedere timpul scurs. [...]
