Știri
Știri

Cotațiile petrolului au scăzut semnificativ luni dimineața , după ce Donald Trump a semnalat o posibilă dezescaladare a tensiunilor cu Iranul, informează Biziday . Petrolul european (Brent) a pierdut peste 4% în deschiderea de luni, ajungând la 66 de dolari pe baril, după ce săptămâna trecută urcase la peste 71 de dolari. Traderii urmăresc cu atenție negocierile dintre SUA și Iran , iar declarația lui Trump de sâmbătă, conform căreia „Iranul s-a angajat în discuții serioase cu SUA”, a fost interpretată ca un semn de dezescaladare. Pe lângă petrol , aurul și argintul au suferit corecții masive, anulând bula speculativă formată în ultimele două săptămâni. Aurul a scăzut de la un vârf de 5.400 de dolari pe uncie, atins miercuri, la 4.500 de dolari, un nivel anterior Forumului de la Davos. Argintul a înregistrat o cădere de 35%. Doar luni dimineața, aurul a scăzut cu 7%, iar argintul cu 13%. Conform unui raport publicat de Financial Times , marile companii petroliere din Europa se pregătesc să reducă răscumpărările de acțiuni, semnalând o trecere la austeritate în contextul prețurilor mai mici la petrol. Cotațiile petrolului au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut și se preconizează că vor continua să scadă în prima jumătate a anului 2026, din cauza creșterii ofertei de țiței care creează un surplus. [...]

Autoritățile germane au destructurat o rețea de firme-paravan care a ajutat 24 de companii rusești din industria de armament să ocolească sancțiunile internaționale , informează Biziday . Timp de patru ani, această rețea a facilitat mii de transporturi de bunuri în valoare de 30 de milioane de euro către Rusia , în ciuda restricțiilor impuse de Uniunea Europeană. Potrivit anchetatorilor, rețeaua a fost activă din februarie 2022, imediat după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, și a organizat aproximativ 16.000 de livrări către companii rusești din sectorul militar. Aceste companii erau deja pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene. Operațiunea era orchestrată printr-o firmă de comerț din Lübeck, controlată de un suspect cu cetățenie germană și rusă, pe nume Nikita S. Pentru a masca destinația reală a bunurilor, suspecții utilizau firme-paravan și destinatari fictivi, atât din interiorul Uniunii Europene , cât și din afara acesteia. Procurorii afirmă că rețeaua ar fi beneficiat de sprijinul unor structuri ale statului rus, care ar fi coordonat activitățile de achiziție. În urma investigațiilor, au fost identificate cel puțin 24 de companii rusești din domeniul apărării ca utilizatori finali ai bunurilor exportate ilegal. Primele cinci persoane, având cetățenie germană, rusă și ucraineană, au fost reținute de ofițerii vamali în Lübeck și Herzogtum Lauenburg, iar percheziții au avut loc și în Frankfurt și Nürnberg. Alți cinci suspecți sunt căutați în continuare. Ambasada Rusiei la Berlin nu a oferit comentarii cu privire la aceste acuzații. [...]