Știri
Știri din categoria Statistici
Rezervele internaționale ale României au crescut în ianuarie 2026, ajungând la 80 miliarde euro – potrivit BNR, la 31 ianuarie 2026, totalul rezervelor internaționale (valute plus aur) s-a situat la 80,033 miliarde euro, în creștere de la 77,017 miliarde euro înregistrate la finalul lunii decembrie 2025.
În structură, rezervele valutare au urcat la 65,812 miliarde euro, față de 64,800 miliarde euro cu o lună înainte. Evoluția a fost determinată de intrări de 4,796 miliarde euro, provenind din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, Comisiei Europene, dar și din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit. Pe de altă parte, ieșirile s-au ridicat la 3,784 miliarde euro, fiind asociate în principal cu plăți aferente datoriei publice în valută și alte obligații financiare ale statului.
Rezerva de aur a rămas constantă ca volum – 103,6 tone –, însă valoarea sa a fost influențată de prețul internațional al aurului, situându-se la 14,221 miliarde euro.
Pentru luna februarie 2026, Ministerul Finanțelor estimează plăți scadente în contul datoriei publice externe de aproximativ 1,259 miliarde euro, sumă care va afecta nivelul viitor al rezervelor.
Următorul raport lunar privind rezervele internaționale va fi publicat pe 2 martie 2026, conform calendarului de diseminare al BNR.
Recomandate
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
BNR începe prima cercetare statistică națională despre finanțele gospodăriilor , un demers care poate influența modul în care sunt calibrate deciziile de politică monetară și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României va derula, în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS) , o cercetare privind finanțarea și consumul gospodăriilor populației, în cadrul unui program coordonat la nivel european de Banca Centrală Europeană (BCE). Colectarea datelor începe în aprilie și vizează aproximativ 12.300 de gospodării din 1.309 localități, din toate județele țării, conform unui comunicat al BNR. De ce contează: date pentru politica monetară și stabilitatea financiară Studiul urmărește să ofere o imagine detaliată asupra situației financiare a populației, inclusiv din perspectiva veniturilor, consumului, economisirii și nivelului de îndatorare. Aceste informații sunt folosite, potrivit băncii centrale, la fundamentarea deciziilor de politică monetară și la evaluarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Cercetarea se înscrie într-un demers european realizat o dată la trei ani, începând din 2010, iar din acest an România se alătură statelor membre ale Uniunii Europene participante. Cum se face colectarea și ce garanții sunt menționate Implementarea în teren va fi realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), ai cărui operatori vor vizita gospodăriile selectate pentru a facilita completarea chestionarelor. BNR precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial. „Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” [...]
România rămâne între statele UE cu cea mai mare expunere la sărăcie , cu 27,4% din populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială în 2025, ceea ce o plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat prezentate de Financial Times . Clasamentul este condus de Bulgaria (29%), urmată de Grecia (27,5%). Indicatorul folosit de Eurostat agregă mai multe forme de vulnerabilitate: persoane aflate la limita sărăciei, persoane care se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe și persoane din gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii (adică puține ore lucrate raportat la potențialul de muncă al gospodăriei). România, în topul vulnerabilității sociale din UE În timp ce Bulgaria este pe primul loc în UE la acest indicator, România apare imediat după Grecia, cu o pondere apropiată. Datele citate arată că media Uniunii Europene este de 20,9% (92,7 milioane de persoane) pentru anul 2025, sub nivelurile raportate în cele trei țări din fruntea clasamentului. La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială sunt în: Republica Cehă (11,5%) Polonia (15%) Slovenia (15,5%) Context european: scădere ușoară a numărului de persoane afectate La nivelul UE, Eurostat indică o reducere de aproximativ 600.000 de persoane față de 2024 în rândul celor aflați în risc de sărăcie, privațiuni materiale și sociale severe sau intensitate foarte scăzută a muncii. Totodată, studiul menționează diferențe pe gen și vârstă: femeile sunt mai des expuse riscului de sărăcie decât bărbații, iar cea mai ridicată pondere a persoanelor sărace este în grupa 18–24 de ani (26,3%), în timp ce cea mai mică este în grupa 50–64 de ani. [...]
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]
România rămâne în topul UE la vulnerabilitate socială , cu 27,4% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, un nivel care o plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Grecia, potrivit datelor Eurostat citate de G4Media . Indicatorul contează direct pentru presiunea pe bugetele publice și pentru piața muncii, inclusiv prin nevoia de programe sociale și de integrare. La nivelul întregii Uniuni Europene, 92,7 milioane de persoane (20,9% din populația UE) erau expuse acestui risc, în scădere cu 600.000 față de 2024, când erau 93,3 milioane (21%). Datele au fost publicate joi de Eurostat, iar informația este transmisă de Agerpres . Unde se află România în clasamentul UE În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în: Bulgaria: 29% Grecia: 27,5% România: 27,4% La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Cehia: 11,5% Polonia: 15% Slovenia: 15,5% Cine este mai expus la nivel european Eurostat indică diferențe relevante pe criterii demografice: femeile au avut un risc mai mare decât bărbații: 21,9% față de 19,8%; grupa 18–24 de ani a avut cel mai ridicat risc: 26,3%; persoanele de 65 de ani sau peste au avut cel mai redus risc: 18,8%. Gospodăriile cu copii: România, aproape de vârful UE În UE, 22,1% dintre persoanele care trăiau în gospodării cu copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,8% în gospodăriile fără copii dependenți. Pentru gospodăriile cu copii dependenți, rata a variat de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia. [...]
Consumul de bere din România a coborât în 2025 la un minim al ultimelor două decenii, iar industria avertizează că scăderea se vede deja în contribuțiile la buget și în ocupare , potrivit Mediafax , care citează datele Asociației Berarii României . Volumul consumat anul trecut a fost de 14,4 milioane hectolitri, cu 4% sub nivelul din 2024 (aprox. 15 milioane hectolitri) și mult sub recordul de 20,2 milioane hectolitri din 2008. Reprezentanții industriei spun că datele din 2025 confirmă un trend, nu o fluctuație: piața ar fi scăzut cu aproximativ 15% în ultimii patru ani. Acciza, inflația și schimbarea comportamentului de consum Asociația pune scăderea pe seama inflației și a erodării puterii de cumpărare, dar indică drept factor specific sectorului creșterea accizei la bere. Potrivit cifrelor prezentate, din 2022 până în prezent acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creștere de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deși în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal cu o majorare de 9,5% pentru perioada 2025–2026. În paralel, industria semnalează o mutare a consumului către acasă: 90% din consum ar fi fost în gospodării și doar 10% în oraș ( HoReCa ), unde prețurile sunt mai ridicate. Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României, leagă această schimbare de presiunea financiară și fiscală, care ar reduce ieșirile la socializare și consumul în localuri. Efecte economice: producție, importuri, buget și locuri de muncă Reprezentanții industriei susțin că reducerea volumelor are consecințe în lanț: încasări mai mici la buget și presiune pe producători și angajați. În 2025, contribuțiile directe ale membrilor asociației la bugetul de stat sunt indicate la 325 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei). Totodată, asociația afirmă că piața a generat: un excedent de producție de aproximativ 30%; o creștere a importurilor cu 35%; o scădere a numărului total de locuri de muncă generate de sector de la 60.000 în 2024 la 57.800 în 2025. Industria subliniază și ponderea producției locale: cererea de bere ar fi acoperită în proporție de 95,5% din producție internă. Ce cere industria În acest context, Asociația Berarii României solicită legiuitorilor o menținere a nivelului accizei pentru o perioadă mai lungă, argumentând că majorările repetate au fost urmate de contracția pieței, în timp ce perioadele de stabilitate fiscală ar fi ajutat la revenire. [...]
