Știri
Știri din categoria Statistici
Rezervele internaționale ale României au crescut în ianuarie 2026, ajungând la 80 miliarde euro – potrivit BNR, la 31 ianuarie 2026, totalul rezervelor internaționale (valute plus aur) s-a situat la 80,033 miliarde euro, în creștere de la 77,017 miliarde euro înregistrate la finalul lunii decembrie 2025.
În structură, rezervele valutare au urcat la 65,812 miliarde euro, față de 64,800 miliarde euro cu o lună înainte. Evoluția a fost determinată de intrări de 4,796 miliarde euro, provenind din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, Comisiei Europene, dar și din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit. Pe de altă parte, ieșirile s-au ridicat la 3,784 miliarde euro, fiind asociate în principal cu plăți aferente datoriei publice în valută și alte obligații financiare ale statului.
Rezerva de aur a rămas constantă ca volum – 103,6 tone –, însă valoarea sa a fost influențată de prețul internațional al aurului, situându-se la 14,221 miliarde euro.
Pentru luna februarie 2026, Ministerul Finanțelor estimează plăți scadente în contul datoriei publice externe de aproximativ 1,259 miliarde euro, sumă care va afecta nivelul viitor al rezervelor.
Următorul raport lunar privind rezervele internaționale va fi publicat pe 2 martie 2026, conform calendarului de diseminare al BNR.
Recomandate
Rezervele valutare ale României au scăzut în februarie 2026 la 65,023 miliarde euro , de la 65,812 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, potrivit Băncii Naționale a României . Evoluția reflectă un volum mai mare al ieșirilor de valută comparativ cu intrările din cursul lunii. În februarie, la BNR s-au înregistrat intrări de 3,574 miliarde euro , provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor. În același interval, ieșirile au totalizat 4,363 miliarde euro , generate de ajustarea rezervelor minime obligatorii, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută – aproximativ 1,259 miliarde euro – precum și plăți din contul Comisiei Europene. Rezerva de aur a României s-a menținut la 103,6 tone. Pe fondul evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a ajuns la 14,616 miliarde euro. În ansamblu, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au fost de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 , în scădere față de 80,033 miliarde euro la 31 ianuarie 2026. Pentru luna martie 2026, plățile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, sunt estimate la aproximativ 638 milioane euro. Seriile cronologice privind rezervele internaționale sunt disponibile în baza de date interactivă a BNR , iar următorul comunicat este programat pentru 1 aprilie 2026, conform calendarului de diseminare publicat de instituție. [...]
Creditul neguvernamental a crescut cu 6,6% în ianuarie 2026 față de anul trecut , însă depozitele rezidenților au scăzut față de luna precedentă, potrivit Băncii Naționale a României . Datele publicate de BNR arată că, în structură, creditul în lei – care reprezintă 68% din totalul creditului neguvernamental – s-a redus în ianuarie cu 0,6% față de decembrie 2025. În schimb, creditul în valută, exprimat în lei și cu o pondere de 32%, a crescut cu 0,5% de la o lună la alta. Comparativ cu ianuarie 2025, dinamica anuală rămâne pozitivă: creditul neguvernamental total: +6,6%; componenta în lei: +3,8%; componenta în valută (exprimată în lei): +13,2%. Pe partea de economisire, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut cu 1,8% în ianuarie față de luna anterioară, dar sunt cu 6,3% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. În detaliu: depozitele în lei (68,2% din total) au scăzut cu 2,3% față de decembrie 2025 și au crescut cu 3,7% în ritm anual; depozitele în valută, exprimate în lei (31,8% din total), au scăzut cu 0,6% față de luna precedentă, dar au avansat cu 12,3% comparativ cu ianuarie 2025. Evoluțiile indică o temperare lunară atât a creditării în lei, cât și a economisirii, pe fondul unei creșteri anuale susținute, în special pe segmentul în valută. [...]
Numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu 33.713 în 2025 , iar cea mai mare reducere nominală apare la Ministerul Educației, cu 14.133 de posturi mai puține față de ianuarie 2025, potrivit Ministerul Finanțelor și transmise de Agerpres. La finalul anului trecut (decembrie 2025), în instituțiile și autoritățile publice erau ocupate 1.278.795 de posturi , cu 1.767 mai puține decât în luna precedentă. Din total, 63,6% erau în administrația publică centrală: 814.331 de posturi , în scădere cu 27.933 față de ianuarie 2025. Unde s-au văzut cele mai mari modificări Conform datelor sintetizate în articol, ministerele cu cele mai multe posturi ocupate și evoluțiile față de ianuarie 2025 arată astfel: Instituție Posturi ocupate în dec. 2025 Diferență față de ian. 2025 Ministerul Educației 293.919 -14.133 Ministerul Afacerilor Interne 124.671 -260 Ministerul Apărării Naționale 74.813 -6.276 Ministerul Finanțelor 23.804 -993 Ministerul Sănătății 18.289 +49 Cum arată structura pe tipuri de finanțare În administrația centrală, dintre cele 814.331 posturi ocupate, 599.572 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.691 față de ianuarie 2025. Pe alte categorii de finanțare, cifrele menționate sunt: instituții finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale: 8.762 posturi (-417); instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj: 42.785 (-1.082); instituții finanțate integral din venituri proprii: 163.212 (-3.743). Ce s-a întâmplat în administrația locală În administrația publică locală, în decembrie 2025 lucrau 464.464 persoane, cu 5.780 mai puține decât în ianuarie 2025. Dintre acestea: 283.808 în instituții finanțate integral din bugetele locale (-3.910); 180.656 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-1.870). [...]
BNR arată că România are cel mai scăzut grad de incluziune financiară din UE, la 71% , potrivit Ziarul Financiar , care citează date din Raportul asupra stabilității financiare. Media Uniunii Europene este de 94%, iar în Bulgaria, Ungaria și Polonia peste 80% dintre adulți au conturi bancare. Datele BNR indică faptul că aproximativ 70% dintre românii de peste 15 ani au un cont bancar sau la o instituție financiară similară. Diferența față de media UE sugerează o parte importantă a populației rămasă în afara circuitului financiar formal, cu efecte directe asupra economisirii, accesului la credit și utilizării plăților electronice. Un indicator strâns legat de incluziunea financiară este intermedierea financiară, adică ponderea creditelor și a activelor bancare în economie. România este și aici pe ultimul loc în UE, cu credite de circa 25-27% din PIB și active bancare de aproximativ 50% din PIB, conform BNR. Cauzele țin în primul rând de factori socio-economici. Veniturile mai mici și munca în zona informală reduc utilitatea percepută a unui cont bancar și capacitatea de a menține relații stabile cu o bancă (încasări recurente, economii, eligibilitate pentru credit). În plus, o parte a populației rămâne orientată către numerar, inclusiv din motive de control al cheltuielilor sau de evitare a costurilor asociate serviciilor bancare. Un alt determinant este diferența urban–rural și accesul inegal la infrastructură și servicii. În zonele cu densitate redusă, prezența fizică a băncilor și a rețelelor de acceptare a plăților poate fi mai slabă, ceea ce face mai puțin atractivă deschiderea și utilizarea unui cont. În practică, când utilizarea contului nu aduce beneficii imediate (plăți, încasări, servicii), contul rămâne fie nefolosit, fie nici nu este deschis. Educația financiară și încrederea în instituții sunt, de asemenea, factori relevanți. În lipsa unor cunoștințe minime despre produse (cont curent, card, comisioane, siguranța depozitelor), decizia de a intra în sistemul bancar este amânată, iar episoadele de instabilitate economică din trecut pot alimenta preferința pentru numerar și reticența față de contracte financiare. Componenta politică și de politici publice contează prin modul în care statul își plătește obligațiile și colectează veniturile. Când plățile sociale, salariile și taxele nu sunt împinse consecvent spre canale bancare, stimulentul de a avea cont scade. La fel, dacă digitalizarea serviciilor publice avansează lent, populația are mai puține motive să folosească instrumente financiare moderne în relația cu administrația. Efectele unei incluziuni financiare scăzute se văd în costuri mai mari pentru populație și economie: plăți mai lente și mai scumpe, acces mai dificil la creditare și o capacitate redusă de a amortiza șocuri (prin economisire sau asigurare). Pentru companii, o bază mai mică de clienți bancarizați limitează extinderea plăților electronice și poate frâna formalizarea unor activități. La nivel macroeconomic, legătura dintre incluziune și intermediere este importantă: o populație mai puțin bancarizată înseamnă depozite mai puține și o cerere mai mică pentru produse de creditare, ceea ce poate contribui la menținerea ponderilor reduse ale creditului și activelor bancare în PIB. BNR notează explicit că situația incluziunii „se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii”. În termeni de indicatori-cheie, pentru determinanții incluziunii financiare, datele citate de BNR conturează două repere majore: ponderea populației cu cont (71% în România față de 94% media UE) și nivelul intermedierii financiare (credite 25-27% din PIB, active bancare circa 50% din PIB). Diferențele față de UE și față de țările din regiune sugerează că, dincolo de evoluția economică, contează și politicile care cresc utilitatea contului în viața de zi cu zi și reduc barierele de acces, în special pentru grupurile cu venituri mici și pentru zonele slab deservite. [...]
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]
