Știri
Știri din categoria Statistici
În 2024, 9,2% din populația UE nu și-a putut încălzi adecvat locuința, potrivit Eurostat, în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 2023. Indicatorul măsoară ponderea persoanelor care declară că nu pot menține o temperatură suficientă în locuință, un semnal direct al vulnerabilității energetice și al presiunii costurilor asupra bugetelor gospodăriilor.
Cele mai afectate țări sunt în sud-estul și sudul Uniunii: Bulgaria și Grecia au cele mai mari ponderi, ambele cu 19,0% din populație în această situație. Urmează Lituania (18,0%) și Spania (17,5%). Diferențele între state arată că problema nu este distribuită uniform și că, dincolo de evoluția medie la nivelul UE, există economii unde riscul de a nu putea asigura încălzirea adecvată rămâne ridicat.
La polul opus, cele mai mici ponderi sunt raportate de Finlanda (2,7%), Polonia și Slovenia (ambele 3,3%), respectiv Estonia și Luxemburg (ambele 3,6%).
Pentru România, procentul populației care nu își poate încălzi corespunzător locuința este de 10,8%, conform acelorași date Eurostat. Această valoare plasează România peste media Uniunii Europene și confirmă persistența vulnerabilității energetice în rândul unei părți semnificative a populației.
Într-un context regional în care statele din sud-estul Europei înregistrează cele mai ridicate niveluri de dificultate, situația din România subliniază nevoia unor politici publice bine direcționate, care să sprijine gospodăriile cu venituri reduse și să accelereze investițiile în eficiența energetică a fondului locativ.
Disparitățile mari între statele membre — de la 2,7% în Finlanda la 19% în Bulgaria sau Grecia — indică faptul că fenomenul nu este uniform și necesită intervenții adaptate fiecărui context național.
Recomandate
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță , un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015. România, mult peste media UE Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în: România: 61,4% Grecia: 46,6% Ungaria: 39,1% Bulgaria: 39,1% Unde indicatorul este cel mai scăzut La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Luxemburg: 10,6% Suedia: 12,4% Țările de Jos: 12,8% Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „ deprivare materială ” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE. [...]
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, un semnal direct despre participarea redusă la muncă și ieșirile timpurii din piața muncii , potrivit HotNews , care citează date Eurostat publicate joi. În România, viața profesională durează în medie 32,7 ani , cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Contrastul este puternic cu țările din nord-vestul UE, unde durata medie a vieții active depășește frecvent 40 de ani. România, singura țară din UE cu scădere între 2015 și 2024 Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate statele UE, cu excepția României , notează Biroul de Statistică al UE. Cele mai mari creșteri au fost raportate în: Malta: +5,2 ani Ungaria: +4,8 ani Estonia: +4,4 ani Irlanda: +4,4 ani La polul opus, Spania, Suedia, Letonia și Austria au avut evoluții relativ stabile, cu creșteri de cel mult 2 ani. Unde se vede decalajul: media UE și țările cu peste 40 de ani de muncă În 2025, durata vieții active în UE a fost, în medie, 37,5 ani (față de 37,2 ani în 2024). Eurostat arată că în șapte țări durata medie este de 40 de ani sau mai mult : Olanda (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). La capătul clasamentului sunt România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) , potrivit Eurostat . Cauzele invocate: participarea femeilor, pensionări timpurii, muncă nedeclarată Materialul indică mai mulți factori care explică poziția României (și a Italiei) în coada clasamentului: participare scăzută a femeilor pe piața muncii, asociată cu ieșiri mai timpurii din activitate din motive de îngrijire a copiilor și obligații familiale; pensionări timpurii și pensii speciale , care pot reduce numărul mediu de ani lucrați; șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii; muncă informală („la negru”) , care nu apare în statisticile oficiale; factori demografici și de sănătate , inclusiv speranță de viață mai scăzută și ieșiri din activitate din motive medicale; disparități mari între bărbați și femei în numărul de ani lucrați. Diferențe pe gen: România, printre cele mai slabe rezultate la femei În 2025, în UE se așteaptă ca bărbații să lucreze în medie 39,5 ani , iar femeile 35,4 ani . Pentru România, Eurostat indică o durată a vieții active așteptată de 36,0 ani la bărbați și 29,1 ani la femei , ceea ce plasează România între cele mai scăzute valori din UE la componenta feminină (alături de Italia și Grecia). În practică, aceste cifre contează pentru economie prin efectul asupra forței de muncă disponibile , a contribuțiilor la buget și a presiunii pe sistemul de pensii , într-un context european în care multe state își prelungesc, treptat, durata de viață profesională. [...]
Revizuirea rapidă a datelor seismice după cutremurul de joi după-amiază din județul Buzău arată cât de dinamică este raportarea inițială și cum se stabilizează parametrii folosiți în evaluările de risc, potrivit HotNews . Seismologii au actualizat magnitudinea la 3,4 , de la 3,3 inițial, și au revizuit și adâncimea la care s-a produs seismul, conform informațiilor transmise de Agerpres, pe baza datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Cutremurul a avut loc la ora 13:22 , la o adâncime de 128,7 km , în zona seismică Vrancea , în apropierea mai multor orașe, între care Buzău și Ploiești. INCDFP indică următoarele repere de distanță: 48 km sud de Buzău, 55 km nord-est de Ploiești, 62 km sud-est de Brașov, 66 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km sud de Focșani și 86 km nord-est de Târgoviște. Context statistic: activitate seismică în august și în 2026 De la începutul lunii august, în România s-au produs cinci cutremure , cu magnitudini cuprinse între 2,4 și 3,4 , conform datelor citate. Cel mai important seism din acest an a fost de 4,5 , produs pe 26 februarie , în județul Vrancea. [...]
Scumpirea din energie împinge în sus costurile din industrie : prețurile producției industriale au crescut cu aproape 13% în iunie 2026 față de iunie 2025, iar industria energetică a raportat cele mai mari majorări, de 24,47%, potrivit datelor citate de Economica . Pe marile grupe industriale, energia a fost principalul motor al creșterilor de preț, cu un avans de 24,47% (iunie 2026 vs iunie 2025). În restul grupelor, scumpirile au fost mai temperate, dar tot consistente, ceea ce indică presiuni de cost pe lanțul de producție. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri Comparativ cu iunie 2025, evoluțiile pe marile grupe industriale au fost: industria energetică: +24,47% industria bunurilor intermediare: +10,17% industria bunurilor de capital: +6,38% industria bunurilor de uz curent: +5,27% industria bunurilor de folosință îndelungată: +2,87% Diferențe pe sectoare: energie și utilități, peste restul industriei Indicele prețurilor producției industriale pe secțiuni și diviziuni arată, potrivit aceleiași surse, creșteri de: +23,32% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat +14,20% în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare +9,09% în industria prelucrătoare +8,25% în industria extractivă Dinamica lunară: +0,8% față de mai Față de luna precedentă, în iunie 2026 prețurile producției industriale (cumulate pe piața internă și externă) au crescut cu 0,8% , semn că presiunile de preț au continuat și pe termen scurt, nu doar în comparația anuală. [...]
Prognoza ANM indică o lună cu temperaturi peste normal și ploi puține , cu un risc crescut de stres termic și presiune pe consumul de apă și energie, mai ales în vestul țării, potrivit HotNews . Estimările pe patru săptămâni arată abateri pozitive de temperatură la nivel național și un regim pluviometric (cantitatea de precipitații) deficitar în prima parte a intervalului. Cum arată „anomaliile” pe următoarele patru săptămâni Prognoza este prezentată ca medii săptămânale ale abaterilor de temperatură și precipitații față de perioada de referință 2006–2025, cu actualizare la 3 august 2026. ANM precizează că acest tip de produs nu surprinde fenomenele extreme de scurtă durată. Pe săptămâni, tabloul este următorul: 3–10 august 2026: temperaturi medii peste normal în toată țara, cu abatere mai accentuată în vest; precipitații deficitare la nivel național, mai ales în regiunile intracarpatice. 10–17 august 2026: temperaturi peste normal în sud-vest, vest, nord-vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații deficitare în vest și nord-vest, iar în celelalte regiuni în jurul normalului. 17–24 august 2026: temperaturi peste normal în vest, sud-vest, nord și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în jurul normalului la nivel național. 24–31 august 2026: temperaturi ușor peste normal în vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în limite normale în toată țara. Avertizarea de caniculă: ITU peste pragul critic și nopți tropicale În paralel cu estimările pe patru săptămâni, ANM a emis o avertizare de mai multe zile cu temperaturi ridicate, iar valul de căldură intens din vest, sud-vest, centru și nord urmează să se extindă în sud și est. În avertizarea valabilă până pe 6 august, ANM indică: „Temperaturile maxime se vor încadra între 27…30 de grade pe litoral și în jurul a 40 de grade în Câmpia de Vest. Nopțile vor fi tropicale (cu minime de 20…25 de grade) [...] iar din noaptea de marți spre miercuri (4 / 5 august) în cea mai mare parte a țării”. Meteorologii mai notează că indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități, asociat cu disconfort termic accentuat. De ce contează: presiune pe resurse în special în vest Elementul dominant din prognoză este combinația dintre temperaturi peste normal și deficit de precipitații la începutul intervalului, cu un impact potențial mai puternic în vest (unde abaterea termică este indicată ca fiind mai accentuată). În practică, acest tip de configurație meteo tinde să amplifice consumul de apă și energie și să crească riscul de secetă, însă materialul ANM citat nu cuantifică efectele economice. Pentru detalii despre avertizările de caniculă, HotNews trimite și la materialul: HotNews . [...]
