Știri
Știri din categoria Mărfuri
Cotațiile petrolului au scăzut semnificativ luni dimineața, după ce Donald Trump a semnalat o posibilă dezescaladare a tensiunilor cu Iranul, informează Biziday. Petrolul european (Brent) a pierdut peste 4% în deschiderea de luni, ajungând la 66 de dolari pe baril, după ce săptămâna trecută urcase la peste 71 de dolari. Traderii urmăresc cu atenție negocierile dintre SUA și Iran, iar declarația lui Trump de sâmbătă, conform căreia „Iranul s-a angajat în discuții serioase cu SUA”, a fost interpretată ca un semn de dezescaladare.
Pe lângă petrol, aurul și argintul au suferit corecții masive, anulând bula speculativă formată în ultimele două săptămâni. Aurul a scăzut de la un vârf de 5.400 de dolari pe uncie, atins miercuri, la 4.500 de dolari, un nivel anterior Forumului de la Davos. Argintul a înregistrat o cădere de 35%. Doar luni dimineața, aurul a scăzut cu 7%, iar argintul cu 13%.
Conform unui raport publicat de Financial Times, marile companii petroliere din Europa se pregătesc să reducă răscumpărările de acțiuni, semnalând o trecere la austeritate în contextul prețurilor mai mici la petrol. Cotațiile petrolului au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut și se preconizează că vor continua să scadă în prima jumătate a anului 2026, din cauza creșterii ofertei de țiței care creează un surplus.
Recomandate
Aurul a coborât la un minim al ultimelor trei săptămâni , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor că presiunile inflaționiste ar putea menține dobânzile ridicate, înaintea unei serii de decizii ale băncilor centrale, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a scăzut cu 1,4%, la 4.614,71 dolari/uncie (aprox. 21.300 lei), cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au coborât tot cu 1,4%, la 4.629,20 dolari/uncie (aprox. 21.400 lei). Petrolul peste 110 dolari/baril reaprinde riscul de inflație Declinul aurului a venit după ce petrolul Brent a urcat peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în contextul în care discuțiile SUA–Iran au stagnat, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas în mare parte închisă, afectând fluxurile de energie. Un oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, este nemulțumit de cea mai recentă propunere iraniană privind încheierea războiului de două luni, ceea ce a redus speranțele unei detensionări rapide. Analistul Julius Baer, Carsten Menke, a legat mișcarea din metale prețioase de scumpirea petrolului și de implicațiile acesteia asupra politicii monetare: „Scăderea de astăzi a prețurilor aurului (și argintului) reflectă o creștere a prețurilor petrolului din cauza lipsei de progres în negocierile dintre SUA și Iran.” În evaluarea sa, piața aurului pare mai preocupată de riscul unei politici monetare mai restrictive, alimentat de efectele războiului asupra inflației, decât de riscul încetinirii creșterii globale. Băncile centrale și dolarul pun presiune pe metalele prețioase Reuters notează că prețurile ridicate ale țițeiului amplifică presiunile inflaționiste și cresc probabilitatea unor dobânzi mai mari. Deși aurul este considerat, tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate îi reduc atractivitatea, deoarece nu oferă randament. În paralel, investitorii urmăresc deciziile de politică monetară din această săptămână: Banca Japoniei a menținut dobânzile, însă trei din cei nouă membri ai consiliului au propus majorarea costurilor de împrumut, semnalând îngrijorări privind inflația; Rezerva Federală a SUA este așteptată să păstreze dobânzile neschimbate la finalul ședinței de miercuri; sunt în atenție și deciziile Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și Băncii Canadei. Între timp, dolarul s-a apreciat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la un maxim al ultimelor trei săptămâni, ceea ce a pus presiune suplimentară pe metalele prețioase cotate în dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Pe lângă aur, au scăzut și alte metale: argintul spot: -3%, la 73,20 dolari/uncie (aprox. 340 lei); platina: -1,7%, la 1.949,84 dolari/uncie (aprox. 9.000 lei); paladiul: -2,2%, la 1.444,72 dolari/uncie (aprox. 6.700 lei). [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul unui dolar mai slab , într-o mișcare alimentată și de scăderea petrolului, care a redus temerile privind inflația și menținerea dobânzilor ridicate, potrivit Reuters . La ora 04:15 GMT (07:15, ora României), aurul spot era în creștere cu 2%, la 4.647,09 dolari pe uncie (aprox. 21.600 lei), iar contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, urcau cu 2%, la 4.658 dolari pe uncie (aprox. 21.650 lei). De ce contează: combinația dolar–petrol schimbă rapid apetitul pentru aur Un dolar american mai slab face metalele cotate în dolari mai ieftine pentru cumpărătorii care folosesc alte monede, ceea ce susține cererea și prețul. În paralel, ieftinirea petrolului a temperat îngrijorările legate de inflație și, implicit, de scenariul „dobânzi mai mari pentru mai mult timp” în SUA — un context care, de regulă, apasă pe aur, deoarece dobânzile ridicate fac activele purtătoare de randament mai atractive. Context geopolitic: semnale de detensionare SUA–Iran Reuters notează că prețul aurului a fost susținut și de speranțe privind un posibil acord de pace între SUA și Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus că va pune „pe pauză” pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz , invocând progrese către un acord cu Iranul. Kelvin Wong, analist de piață la OANDA , a explicat că retragerea petrolului reflectă reducerea „primei de risc geopolitic”, după confirmarea de către SUA că încetarea focului dintre Iran rămâne în vigoare, în pofida unei ciocniri la începutul săptămânii. Tot el a avertizat că orice semne de re-escaladare ar putea declanșa marcări de profit pe aur, pe măsură ce speculatorii pe termen scurt își reduc pozițiile. Ce urmează: atenția se mută la datele din piața muncii din SUA Investitorii așteaptă publicarea datelor privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) din SUA, mai târziu în această săptămână, care ar urma să testeze dacă economia rămâne suficient de rezilientă pentru ca Rezerva Federală să își mențină politica monetară neschimbată. Pe restul complexului de metale prețioase, argintul spot a crescut cu 3,4% la 75,62 dolari pe uncie (aprox. 350 lei), platina a urcat cu 2,4% la 1.999,95 dolari (aprox. 9.300 lei), iar paladiul a avansat cu 2,6% la 1.524,59 dolari pe uncie (aprox. 7.100 lei). [...]
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran , un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters . Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei). De ce contează: petrol mai ieftin, presiune mai mică pe inflație și dobânzi Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni. Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios. Ce urmăresc investitorii: titlurile din Orientul Mijlociu și semnalele despre dobânzi Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur. Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record. În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent. Alte metale prețioase Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei). [...]
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
Banca Mondială avertizează că șocul petrolier din Golf poate împinge în sus prețurile la energie, îngrășăminte și alimente în 2026 , cu efecte în lanț asupra inflației și dobânzilor, potrivit unei analize sintetizate de Biziday , pe baza raportului „Commodity Markets Outlook”. În scenariul considerat „optimist” de instituție – în care conflictul se încheie, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai – livrările de petrol nu ar reveni la nivelurile de dinainte de război decât treptat, spre finalul lui 2026. Banca Mondială descrie situația drept „cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol” înregistrat vreodată. Ce arată scenariul de bază: energie mai scumpă, presiune pe toate mărfurile Raportul indică faptul că, deși cotațiile s-au temperat față de vârful inițial, petrolul Brent era la mijlocul lunii aprilie cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului. Pentru 2026, Banca Mondială estimează: un preț mediu al petrolului de 86 de dolari/baril (aprox. 395 lei ), în scenariul în care cele mai acute perturbări se încheie în mai; o creștere medie a prețurilor la energie de 24% în 2026; o creștere a prețurilor generale ale mărfurilor de 16% în 2026, pe fondul energiei și îngrășămintelor, dar și al unor prețuri record la mai multe metale. Îngrășămintele, canalul prin care șocul se transmite către prețurile alimentelor Banca Mondială anticipează o creștere medie de 31% a prețurilor la îngrășăminte în 2026, determinată de un avans de 60% la uree. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar coborî la cel mai redus nivel din 2022 până în prezent, cu efecte atât asupra veniturilor fermierilor, cât și asupra randamentelor viitoarelor culturi. În cazul în care conflictul se prelungește, presiunile asupra aprovizionării cu alimente ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit estimărilor din raport. Riscul macro: inflație mai mare și dobânzi în creștere, problemă pentru statele îndatorate Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie efectul în valuri: scumpirea energiei, apoi a alimentelor, urmată de o inflație generalizată mai ridicată, care poate duce la creșterea dobânzilor și la scumpirea finanțării datoriei publice. Într-un scenariu mai sever, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată mai mult timp, Banca Mondială estimează că petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei ) în 2026; Biziday notează că la data de 29 aprilie prețul era de 112 dolari . În același scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8% , față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist. În plus, economistul-șef adjunct Ayhan Kose avertizează că multe guverne vin după o succesiune de șocuri (pandemie, războiul din Ucraina), care a redus spațiul fiscal, motiv pentru care recomandarea este evitarea unor subvenții ample și nețintite, în favoarea unui sprijin temporar, direcționat către gospodăriile vulnerabile. [...]
Prețul fisticului a urcat la maximele ultimilor ani , pe fondul războiului din Iran, exact într-un moment în care cererea explodează pentru produse pe bază de fistic, inclusiv „ciocolata Dubai”, potrivit Agerpres . Șocul combină o piață deja tensionată cu blocaje logistice în Orientul Mijlociu, ceea ce se traduce în costuri mai mari și livrări întârziate. Iranul, unul dintre cei mai mari producători mondiali, are exporturile complicate de conflict, iar comercianții spun că mutarea recoltei devine tot mai dificilă, pe măsură ce războiul perturbă logistica regională. Un angrosist cu sediul la Londra descrie incertitudinea de preț ca pe un pariu, în condițiile în care furnizorii și cumpărătorii nu mai au repere stabile. De ce contează: cerere în creștere, ofertă sub presiune Potrivit Departamentului american al Agriculturii, în ultimii ani Iranul a asigurat aproximativ o cincime din producția mondială de fistic și circa 25–30% din exporturile globale. În paralel, cererea a fost alimentată de popularitatea „ciocolatei Dubai”, fenomen care a împins în sus consumul de produse cu aromă de fistic. Pe partea de ofertă, problemele nu au început odată cu războiul: recoltele din 2025 în SUA, Turcia și Iran au fost sub așteptări, iar în Iran producția a fost afectată de secetă. La acestea s-au adăugat sancțiunile și tulburările interne, plus întreruperi ale comunicațiilor care au îngreunat coordonarea vânzărilor chiar înainte de escaladarea conflictului. Prețuri și logistică: rute mai scumpe, timpi mai mari Conform datelor Expana citate în material, prețul fisticului a urcat în martie la aproximativ 4,57 dolari pe livră (aprox. 10,1 dolari/kg, adică aproximativ 46 lei/kg), cel mai ridicat nivel din 2018. Războiul a agravat blocajele: companiile maritime au anulat sau redirecționat curse, ceea ce a întârziat transporturile și a crescut costurile. Un reprezentant al Asociației Fisticului din Iran spune că principala rută de export, prin portul Bandar Abbas (Strâmtoarea Ormuz), a fost perturbată grav, deși exporturile au continuat pe rute terestre, cu întârzieri și costuri suplimentare. Pentru India, o rută alternativă menționată este prin portul Mersin (Turcia) și Canalul Suez, iar pentru China există opțiunea feroviară, descrisă însă ca fiind costisitoare și complicată. Efect în lanț: substituirea e dificilă, iar piața spot reacționează Cumpărătorii caută furnizori alternativi, în special din SUA, care reprezintă aproximativ 40% din producția globală, însă exportatorii americani ar fi vândut deja cea mai mare parte a stocului disponibil. În plus, comercianții atrag atenția că fisticul iranian are un conținut mai ridicat de ulei decât alte origini, ceea ce influențează gustul și utilizarea în produse de patiserie, limitând substituirea. Pe unele piețe spot din Orientul Mijlociu și India sunt raportate creșteri bruște de preț, iar un analist Expana avertizează că, dacă fisticul iranian rămâne inaccesibil o perioadă mai lungă, scumpirile ar putea continua. Contextul sezonier amplifică presiunea: apropierea verii aduce, tradițional, vânzări mai mari, inclusiv pe segmentul de înghețată. [...]
