Știri
Știri

Motorina standard a urcat la 9,57 lei/l, împingând costul unui plin spre 500 de lei , în timp ce benzina a rămas relativ stabilă, potrivit Antena 3 . Mișcarea, chiar dacă este descrisă ca „ușoară”, contează direct în bugetele de transport și în costurile companiilor care operează flote diesel. În medie la nivel național, sâmbătă, 16 mai, motorina standard a ajuns la 9,57 lei/l , după o scumpire în ultimele două zile. Benzina standard este la 9,16 lei/l , iar șoferii care folosesc GPL plătesc 4,39 lei/l . La carburanții premium, benzina premium este indicată la 9,78 lei/l , iar motorina premium la 10,37 lei/l . Ce înseamnă pentru costul unui plin Antena 3 notează că, la un rezervor de 50 de litri, un plin de motorină standard ajunge la aproximativ 500 de lei , mai exact 478 lei pentru 50 de litri, la prețul mediu menționat. Context: petrolul urcă pe fondul tensiunilor geopolitice În același material este menționat și un nou impuls de creștere pe piața petrolului, după declarații ale președintelui SUA, Donald Trump , privind răspunsul Iranului la propunerile Statelor Unite pentru încheierea războiului, descris drept „total inacceptabil”. În tranzacțiile asiatice, Brent (reper internațional) a urcat cu 4,1% , până la 105,50 dolari/baril , iar țițeiul tranzacționat în SUA a crescut cu 4,4% , până la 99,80 dolari/baril , conform BBC (citat de Antena 3). [...]

Criticile Euractiv la adresa lui Nicușor Dan ridică un semn de întrebare asupra direcției externe a României , într-un moment în care țara are deja o criză politică deschisă după căderea guvernului, potrivit Mediafax . Publicația bruxelleză Euractiv susține că președintele ar fi trecut de la profilul pro-european, cu care era asociat în UE, la o postură „din ce în ce mai naționalistă”, apropiată de curentul MAGA. În analiza citată, Euractiv afirmă că Nicușor Dan ar „exploata – și chiar orchestra – criza politică a României”, în timp ce foști aliați îl acuză că se apropie de forțe populiste pe care, anterior, era așteptat să le contracareze. Publicația descrie această schimbare drept o inversare față de anul trecut, când Dan era perceput în UE drept candidatul preferat pentru a limita influența rusă și ascensiunea naționalismului de dreapta. Ce reproșuri apar în analiza Euractiv Euractiv îl citează pe Cristian Ghinea (senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan), prezentat ca una dintre vocile critice: „Dan este un adevărat conservator și eurosceptic” Tot Ghinea susține, potrivit Euractiv, că președintele „curtează MAGA” în detrimentul viitoarei relații a României cu SUA și că a fost ales „pe un trend pro-UE”, dar ar practica o „politică bizară de conciliere”, tratând electoratul pro-european „de la sine-înțeles”. Publicația amintește și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, motivată de faptul că Roberta Metsola ar fi trebuit să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a dus la căderea guvernului României. Cum își justifică Nicușor Dan pozițiile Conform Euractiv, președintele și-a explicat criticile la adresa UE prin ideea că Bruxelles-ul s-ar baza prea mult pe „sloganuri” și ar fi acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare. În același timp, el ar fi insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”. Euractiv mai notează că acuzația de apropiere de MAGA ar fi susținută de elemente de politică externă, inclusiv participarea lui Nicușor Dan la o reuniune din februarie a „Consiliului pentru Pace” al lui Trump, în contextul tensiunilor Washington–Bruxelles. Tot potrivit unor surse citate de Euractiv, Dan „ar fi evitat atacurile directe” la adresa AUR din cauza legăturilor acestui partid cu cercuri trumpiste de la Washington. Contextul politic invocat: sprijinul PPE și alegerile anulate din 2024 Analiza reține că Nicușor Dan ar fi ajuns la Cotroceni cu sprijin puternic din partea Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion (AUR). Euractiv plasează victoria și în contextul anulării alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de turul al doilea, de către Curtea Constituțională , și susține că profilul președintelui, considerat atunci „mesianic”, ar părea „mult mai ambiguu” în prezent. Din informațiile disponibile în materialul citat, nu sunt prezentate reacții suplimentare ale instituțiilor europene sau ale altor actori oficiali, dincolo de pozițiile și interpretările atribuite Euractiv și surselor sale. [...]