Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google pregătește „Gemini Spark”, un agent de inteligență artificială pentru telefoane, care ar putea automatiza sarcini direct pe dispozitiv, potrivit Android Headlines, înaintea conferinței I/O 2026. Miza operațională este trecerea de la un asistent care răspunde la întrebări la unul care execută acțiuni în numele utilizatorului, cu impact direct asupra modului în care sunt folosite aplicațiile pe Android.
Informațiile apar ca „scurgere” (leak), ceea ce înseamnă că detaliile pot suferi modificări până la o eventuală prezentare oficială și nu există, în acest stadiu, o confirmare publică din partea Google.
Din perspectiva utilizatorului, un „agent” AI este un sistem care nu doar generează text, ci poate planifica și duce la capăt pași multipli pentru o sarcină (de exemplu, să caute informații, să compare opțiuni și să finalizeze o acțiune), în funcție de permisiunile primite.
Potrivit publicației, „Gemini Spark” ar fi gândit pentru telefoane, ceea ce sugerează o integrare mai strânsă cu Android și cu aplicațiile uzuale. Dacă direcția se confirmă, schimbarea ar putea muta o parte din interacțiunile curente (căutare, organizare, completare de formulare, rezervări) către fluxuri automatizate, inițiate prin comenzi naturale.
Un astfel de agent ar putea deveni un nou „strat” de interfață între utilizator și aplicații: în loc să navighezi manual prin mai multe ecrane, ai delega execuția către AI. Pentru dezvoltatori și companii, asta poate însemna presiune pentru:
În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă Google va prezenta „Gemini Spark” la I/O 2026 și în ce formă: funcție separată, parte din Gemini sau integrată în Android. Până atunci, informațiile trebuie tratate ca preliminare, iar detaliile despre capabilități și disponibilitate pot fi diferite la lansare.
Recomandate

Google testează un agent „mereu activ” în Gemini, capabil să execute sarcini în alte aplicații fără intervenție umană , potrivit Android Authority . Funcționalitatea, denumită „Spark” în scurgerile apărute, ar muta Gemini din zona de asistent conversațional în cea de automatizare practică, cu impact direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează fluxurile de lucru în Google Workspace și, posibil, dincolo de acesta. Ce ar face Spark, din ce se vede în scurgeri Conform capturilor și descrierilor publicate de utilizatori care ar fi activat Spark în Gemini, opțiunea de pornire apare în meniul secundar (overflow), accesibil din butonul „hamburger” din colțul stânga-sus al aplicației Gemini pe Android. Ecranul de întâmpinare indică faptul că agentul poate declanșa acțiuni în alte aplicații, cu exemple precum: curățarea mesajelor inutile din Gmail; organizarea de notițe înaintea unor întâlniri importante; crearea unui rezumat personalizat de știri. Miza operațională este că Spark nu s-ar limita la răspunsuri, ci ar executa efectiv pași în aplicații, pe baza unei cereri formulate de utilizator. „Skill-uri” și fluxuri în mai mulți pași: automatizare repetabilă O altă componentă menționată este posibilitatea de a crea „skill-uri” (abilități) pentru sarcini recurente: un set de instrucțiuni reutilizabil, cu o variabilă completată din prompt. Publicația compară această abordare cu funcționalități similare oferite de Claude prin „Projects”. Separat, Spark ar putea rula „workflows” (fluxuri de lucru) în mai mulți pași și ar indexa informații din mai multe aplicații simultan. În capturile văzute până acum apar doar aplicații din Google Workspace, însă materialul notează că ar putea exista și suport pentru aplicații terțe. Un detaliu cu implicații de control și risc: utilizatorii ar putea avea opțiunea de a lăsa Spark să funcționeze fără ca un om să-i verifice rezultatele înainte de execuție, potrivit informațiilor din scurgeri. Control în Chrome și acces la fișiere, dar nu „control total” al computerului Testing Catalog susține că Spark ar putea controla browserul Chrome „ca un agent” și ar putea folosi fișiere stocate pe computer sau pe alte dispozitive. Totuși, în forma descrisă acum, nu ar putea controla întregul computer, „ca OpenClaw și Claude Cowork”, potrivit aceleiași surse citate în articol. Materialul mai menționează și posibilitatea ca Spark să se bazeze pe un model de inteligență artificială separat pentru funcționare. Ce urmează Android Authority indică faptul că Google ar putea face un anunț la I/O 2026 . În acest stadiu, informațiile provin din scurgeri și capturi din testare, astfel că numele final, disponibilitatea și lista completă de capabilități pot suferi modificări până la o confirmare oficială. [...]

Apple s-a alăturat Google în contestarea măsurilor UE care ar forța Android să se deschidă mai mult către servicii rivale de inteligență artificială , avertizând că propunerile Comisiei Europene pot crea riscuri de „confidențialitate, securitate și siguranță”, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană a propus luna trecută un set de măsuri pentru a ajuta Google să se conformeze Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care impune obligații platformelor digitale considerate „gatekeeperi” (controlori de acces). Printre propuneri se află modificări care ar oferi serviciilor AI concurente acces mai bun la anumite capabilități din Android, astfel încât acestea să poată interacționa cu aplicațiile instalate pentru sarcini precum trimiterea de e-mailuri, comandarea de mâncare sau partajarea de fotografii. Ce contestă Apple și de ce contează Apple a transmis Comisiei Europene un punct de vedere critic față de aceste măsuri, susținând că, dacă vor fi confirmate, ar genera „riscuri profunde” pentru confidențialitatea utilizatorilor, securitate și siguranță, dar și pentru „integritatea și performanța” dispozitivelor, conform Reuters , citată de publicație. În argumentația citată, Apple leagă riscurile de specificul sistemelor AI, pe care le descrie ca fiind într-o evoluție rapidă, cu „capabilități, comportamente și vectori de amenințare” încă imprevizibili. „Măsurile propuse ridică preocupări urgente și serioase. Dacă vor fi confirmate, ar crea riscuri profunde pentru confidențialitatea, securitatea și siguranța utilizatorilor, precum și pentru integritatea și performanța dispozitivului”, a transmis Apple în documentul depus. „Aceste riscuri sunt deosebit de acute în contextul sistemelor AI aflate într-o evoluție rapidă, ale căror capabilități, comportamente și vectori de amenințare rămân imprevizibili”, a mai spus compania. Apple ar fi susținut, de asemenea, că Executivul european încearcă să reproiecteze Android pe baza a „mai puțin de trei luni de muncă”, înlocuind decizii luate de inginerii Google de-a lungul anilor de dezvoltare a sistemului de operare, potrivit aceleiași relatări. Context: ce a propus Comisia și care este calendarul Propunerile Comisiei urmăresc, potrivit comisarului european pentru concurență Teresa Ribera, să ofere „mai multă alegere” utilizatorilor Android în privința serviciilor AI pe care le folosesc și le integrează în telefon. Google a criticat inițiativa ca fiind o „intervenție nejustificată” care ar submina „protecții critice de confidențialitate și securitate” pentru utilizatorii europeni, conform unei relatări anterioare Reuters . Comisia Europeană a acordat terților termen până la 13 mai pentru a trimite feedback, iar decizia finală este așteptată în iulie, când instituția ar urma să stabilească dacă planul Google este conform cu DMA. Pentru context despre regulament, publicația are și un ghid dedicat: DMA . [...]

Google își înăsprește regulile anti-spam pentru a sancționa manipularea răspunsurilor generate de AI în Search , o schimbare cu impact direct asupra site-urilor și brandurilor care încearcă să „optimizeze” apariția în AI Overview sau AI Mode, potrivit The Verge . Actualizarea introduce explicit în politica de spam ideea că încercările de a „manipula” modelul de inteligență artificială folosit în rezultatele de căutare intră în aceeași categorie cu tehnicile clasice de înșelare a utilizatorilor sau de forțare a sistemelor de căutare să promoveze conținut. „În contextul Google Search, spam se referă la tehnici folosite pentru a înșela utilizatorii sau a manipula sistemele noastre de Search pentru a afișa conținut proeminent, cum ar fi încercarea de a manipula sistemele de Search pentru a clasa conținutul sus sau încercarea de a manipula răspunsurile de inteligență artificială generativă în Google Search.” Ce se schimbă operațional pentru site-uri și publisheri Miza este că Google tratează acum ca încălcare de tip spam strategiile care urmăresc să influențeze răspunsurile AI din căutare, nu doar poziționarea „clasică” în listările de rezultate. Concret, publicația notează că unii utilizatori au încercat să influențeze răspunsurile AI prin tactici precum: listări „best-of” părtinitoare (listicle-uri construite pentru a împinge anumite recomandări); „otrăvirea recomandărilor” („recommendation poisoning”), adică introducerea de instrucțiuni pentru modele de tip LLM (modele lingvistice mari) ca să „țină minte” un site drept sursă autoritară. În exemplul citat, un jurnalist BBC a folosit astfel de trucuri pentru a apărea în rezultatele AI ale Google drept „cel mai bun jurnalist tech mâncător de hot-dog”. Ce riscă cei care încearcă să „optimizeze” pentru AI Potrivit materialului, Google spune că site-urile prinse încercând să manipuleze răspunsurile AI pot primi penalizări, inclusiv: coborârea în clasamentele din rezultatele de căutare; eliminarea completă din rezultatele Google. În paralel, The Verge menționează apariția unei industrii de „GEO” („generative engine optimization” – optimizare pentru motoare generative), care promite brandurilor că vor fi menționate și citate mai des de instrumente de căutare bazate pe AI. Actualizarea politicii ridică însă riscul ca astfel de tactici să fie încadrate direct la spam, cu consecințe comerciale și de trafic pentru site-urile vizate. [...]
Google își limitează „Gemini Intelligence” la Pixel și Samsung la lansare , o decizie care poate încetini adoptarea noilor funcții de inteligență artificială pe Android și care pune presiune pe credibilitatea promisiunilor, într-un moment ales cu mai puțin de o lună înainte de WWDC, unde Apple urmează să detalieze ce mai face cu Apple Intelligence , potrivit AppleInsider . Google a prezentat suita „Gemini Intelligence” pe 12 mai 2026, într-un eveniment transmis online, cu lansare etapizată „în această vară”. Momentul vine înainte de WWDC 2026 (8 iunie), când Apple este așteptată să anunțe următorii pași pentru Apple Intelligence și, în special, pentru o versiune mai „personală” a lui Siri, promisă inițial pentru iOS 18, dar încă nelansată. Ce include „Gemini Intelligence” și unde vrea să schimbe utilizarea telefonului În material, „Gemini Intelligence” este descrisă ca un pachet de cinci funcții distincte, prezentate în demonstrații pe telefoane Pixel, cu accent pe utilizare „personală” și automatizări. Exemplele menționate includ: căutare și navigare pe web mai asistate: Chrome ar urma să rezume și să compare conținut din mai multe surse, iar o funcție de „auto-browse” ar putea face programări și sarcini similare; completarea formularelor: „Personal Intelligence” ar completa câmpuri în formulare, similar cu un „autofill” (completare automată) alimentat de AI; „Rambler” în Gboard: utilizatorul dictează un mesaj, iar sistemul elimină interjecții, repetiții și divagații, transformând vorbirea în text concis; „Create My Widget”: generarea de widgeturi personalizate în funcție de ce vrea utilizatorul să vadă (de exemplu, doar viteza vântului și dacă plouă, nu prognoza completă); automatizare între aplicații: Gemini ar putea executa sarcini „multi-app”, precum rezervarea unei clase sau organizarea unei călătorii; un alt exemplu este transformarea unei liste de cumpărături dintr-o aplicație de notițe într-un coș de cumpărături. Limitarea de la lansare: doar cele mai noi Pixel și Samsung Galaxy Un punct operațional important este disponibilitatea inițială. Google, spre deosebire de Apple, nu controlează un singur model de telefon, ci trebuie să țină cont de „zeci” de dispozitive și formate. Consecința, potrivit articolului, este că la lansare funcțiile vor fi limitate la cele mai noi dispozitive Pixel și Samsung Galaxy, iar pentru alte branduri (exemplul dat: Motorola) „nu există garanții”. Google mai spune că, după debutul pe telefoane, funcțiile ar urma să ajungă și pe ceasuri, mașini, laptopuri și chiar ochelari, însă fără detalii clare despre ce funcții, pe ce dispozitive și în ce ordine. Testul de credibilitate: promisiuni care arată bine în demo, dar rezistă? AppleInsider pune anunțul Google în contextul unui istoric de funcții „personale” sau proactive care au fost retrase ori transformate: Google Now (lansat în 2012, închis după câțiva ani și înlocuit), Google Duplex (prezentat în 2018, cu probleme de fiabilitate și îngrijorări legale și de confidențialitate; varianta web a fost oprită în 2022, iar tehnologia a fost integrată ulterior în alte funcții Gemini). În același timp, sunt menționate și exemple care au rămas în piață, precum „Hold for Me” și „Call Screen” pe Pixel. În paralel, Apple se confruntă cu propriul deficit de încredere: funcțiile personalizate Apple Intelligence anunțate la WWDC 2024 nu au ajuns încă la utilizatori, iar întârzierea unor capabilități Siri a dus inclusiv la procese și la o înțelegere într-un proces colectiv. Ce urmează: WWDC și o comparație inevitabilă pe automatizări Pe 8 iunie, Apple va prezenta noul software pentru iPhone la WWDC 2026, iar așteptările includ o Siri mai „personală”, capabilă să lucreze „cu și între aplicații”, înțelegând contextul și ce este pe ecran — o direcție apropiată de automatizările între aplicații pe care Google le-a pus în prim-plan la „Gemini Intelligence”. Miza imediată pentru ambele companii, în lectura AppleInsider, este aceeași: dacă aceste funcții vor trece dincolo de demonstrații și vor deveni instrumente folosite constant, nu doar noutăți pe care utilizatorii le testează o dată și apoi le uită. [...]

Adoptarea inteligenței artificiale ar putea deveni un diferențiator de productivitate între companiile europene , iar ritmul de implementare va conta la fel de mult ca investițiile, a avertizat Mario Draghi la Timișoara, potrivit G4Media . Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a spus că primele studii indică deja un efect pozitiv al AI asupra productivității, însă întrebarea-cheie rămâne cât de repede va ajunge tehnologia să fie folosită pe scară largă în economie. Draghi, invitat special la conferința Tech Talks organizată de Universitatea Politehnica Timișoara , a discutat cu jurnalistul CNN Richard Quest despre modul în care Europa poate rămâne relevantă într-un context accelerat de inteligența artificială, dar și despre crizele recente și capacitatea instituțiilor de a reacționa. Ce arată datele invocate de Draghi despre AI și productivitate Fostul premier italian a indicat câteva cifre care sugerează că adoptarea AI a început să se vadă în performanța companiilor: 36% dintre companiile europene adoptă deja AI , procent pe care Draghi l-a descris drept „surprinzător” de mare; în SUA, procentul depășește 50% ; productivitatea companiilor care folosesc AI crește cu aproximativ 4% , potrivit datelor citate de el; un studiu OECD arată că 50% din creșterea productivității până în 2030 se va datora adoptării inteligenței artificiale. „Inteligența artificială va ajuta la creșterea productivității. Primele studii arată că acest lucru se întâmplă deja atât în Europa, cât și în SUA. Întrebarea cea mai importantă este cât timp va dura până când AI-ul va fi adoptat de toate companiile.” De ce leagă Draghi AI de reforme mai rapide în Europa În intervenția sa, Draghi a conectat direct presiunea tehnologică de nevoia de reforme accelerate la nivel european. Întrebat despre progresele de după publicarea „Raportului Draghi” (realizat pentru Comisia Europeană), el a spus că există pași înainte, dar că „lumea se mișcă acum mult mai repede”, iar schimbările din comerțul internațional, relația cu SUA și dezvoltarea AI cer un ritm mai alert. „Concluzia raportului este clară: trebuie să acționăm acum, altfel riscăm să rămânem în urmă.” Un punct distinct a fost critica la adresa procesului decizional european, descris ca lent și încărcat de etape, cu trimitere la nevoia de reducere a birocrației și de clarificare a responsabilității pentru implementarea deciziilor. Context: criza energetică, inflația și reacția băncilor centrale Draghi a vorbit și despre criza energetică și inflație, comparând situația actuală cu anii ’70, dar subliniind că Europa este astăzi mai pregătită (inclusiv prin existența monedei euro și prin lecțiile învățate în politica monetară). Totuși, el a criticat reacția „extrem de lentă” a băncilor centrale la inflația din 2022–2023 și a pus în context perioada post-pandemie, marcată de cheltuieli mari și lichiditate ridicată în economie, la care s-au adăugat costurile războiului și creșterea deficitelor, inclusiv în Europa. În același dialog, Draghi a remarcat și diferența structurală dintre SUA și Europa, menționând că Statele Unite sunt exportator de energie. Ce urmează, în logica mesajului lui Draghi Mesajul central a fost că avantajul economic al AI nu va veni automat: contează viteza de adoptare în companii și capacitatea Europei de a lua și implementa decizii mai rapid. În lipsa accelerării reformelor, riscul, în formularea lui Draghi, este ca Europa să rămână în urmă într-o competiție în care tehnologia comprimă termenele de reacție. [...]

IKEA testează pantofi cu role cu AI pentru a crește viteza de pregătire a comenzilor , într-un experiment care țintește direct eficiența operațională din depozit, potrivit Profit . Testul are loc în Helsingborg, Suedia, unde retailerul a început să folosească așa-numitele „ Moonwalkers ” – dispozitive purtate peste pantofii obișnuiți, care folosesc inteligență artificială pentru a se adapta la ritmul de mers al utilizatorului. Scopul declarat este accelerarea ridicării comenzilor. Primele măsurători citate indică un câștig semnificativ de viteză: angajații ar fi mers „până la două ori mai repede”, iar productivitatea medie ar fi crescut cu 16%. Ce arată testul, dincolo de componenta „gadget” Din perspectiva operațională, experimentul sugerează o direcție de optimizare cu impact imediat în activitățile de tip „ order picking ” (ridicarea produselor pentru comenzi), unde timpul de deplasare al angajaților este o componentă majoră a productivității. În material se arată că inițiativa a pornit de la un angajat care a văzut o reclamă pentru astfel de pantofi și și-a comandat singur o pereche pentru testare, după care procesul a fost preluat în cadrul companiei. Publicația redă și reacția internă și din partea clienților, printr-o declarație atribuită companiei: „Colegii noștri au răspuns foarte pozitiv – la fel și clienții noștri. Oamenii văd ceva nou, ceva care funcționează, și care stârnește curiozitate.” Ce rămâne de urmărit Profit nu menționează, în fragmentul disponibil, costurile, durata testului sau dacă IKEA intenționează să extindă utilizarea acestor dispozitive și în alte locații. În lipsa acestor detalii, impactul economic complet (investiție vs. câștig de productivitate) nu poate fi evaluat din informațiile publicate până acum. [...]