Știri
Știri

Norvegia va reporni în 2028 producția din trei zăcăminte de gaze închise de decenii , într-o mișcare menită să susțină livrările către Europa, pe fondul cererii ridicate pentru alternative la gazul din Rusia și Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Guvernul de centru-stânga de la Oslo a anunțat că zăcămintele Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma, din Marea Nordului, vor relua producția în 2028, la circa patru decenii după ultimele extracții, conform Financial Times, citat de Mediafax. Ce se schimbă pentru piața europeană a gazelor Decizia are ca obiectiv acoperirea cererii din Germania și Marea Britanie, doi dintre cei mai mari clienți ai Norvegiei. În contextul în care Norvegia a devenit principal furnizor de gaze pentru multe state europene, repornirea unor zăcăminte vechi indică o strategie de menținere a unor volume ridicate pe termen mai lung. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland , a legat explicit măsura de securitatea energetică europeană , pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu. „Producția norvegiană de petrol și gaze reprezintă o contribuție importantă la securitatea energetică a Europei. Dezvoltarea unor noi zăcăminte de gaze ajută Norvegia să mențină livrări ridicate pe termen lung. Acest aspect a căpătat o importanță sporită în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu.” Cost politic intern: proteste și tensiuni în coaliția de guvernare Anunțul a generat proteste puternice din partea ecologiștilor și a unor partide de stânga care susțin guvernul, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Materialul nu oferă detalii despre amploarea protestelor sau despre calendarul deciziilor administrative necesare până la reluarea efectivă a producției. În paralel, Oslo încearcă să se poziționeze tot mai mult ca „furnizor democratic” preferat de petrol și gaze, inclusiv pentru a obține concesii de la Bruxelles în alte domenii, mai notează sursa. [...]

Suedia își separă spionajul extern de structurile militare și lansează un nou serviciu din 2027 , într-o mișcare care urmărește să alinieze mai bine arhitectura națională de informații la cerințele NATO , pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Guvernul suedez a anunțat că merge mai departe cu planul de a înființa o nouă agenție de spionaj orientată spre „amenințările externe”, ca parte a unei politici mai ample determinate de războiul Rusiei în Ucraina, relatează Euronews. Noua structură se va numi Serviciul de informații externe al Suediei (UND) și ar urma să înceapă activitatea în ianuarie 2027, conform declarațiilor făcute de ministrul de externe Maria Malmer Stenergard. Ministrul a argumentat că, în contextul conflictului din Ucraina, „avantajul informațional” și capacitatea de adaptare rapidă a sistemelor tehnice devin la fel de importante ca armamentul avansat, adăugând că noul serviciu va fi comparabil cu MI6 din Regatul Unit. Ce se schimbă în arhitectura de securitate a Suediei Suedia are deja: Serviciul de Informații și Securitate Militară (MUST), responsabil de amenințările externe; Serviciul suedez de securitate (SAPO), cu rol civil, axat pe amenințările interne. Potrivit ministrului de externe, UND va prelua o parte dintre atribuțiile MUST și va coopera strâns cu Forțele Armate ale Suediei, SAPO și Institutul Național de Radio al Apărării (FRA), instituția responsabilă de informațiile din semnale (interceptări și analiză de comunicații). Miza: alinierea la NATO și „noi așteptări” pentru un aliat recent În 2022, Suedia a cerut aderarea la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, renunțând la două secole de nealiniere militară. Țara a devenit membră a Alianței în 2024, iar Stenergard a spus că acest statut aduce „noi așteptări”. „Pe măsură ce ne dezvoltăm structura de informații, vom fi mai bine aliniați la structurile existente în cadrul NATO și între aliații noștri.” Noua agenție va avea ca sarcină identificarea „amenințărilor externe la adresa Suediei”, iar activitatea sa va include colectarea, prelucrarea și analiza informațiilor. Ce urmează pe partea de reglementare Guvernul trimite un proiect de lege către Consiliul Legislativ, organism care examinează proiectele de acte normative, și intenționează să îl transmită Parlamentului în luna iunie. Dacă procesul legislativ decurge conform planului prezentat, UND ar urma să devină operațional în ianuarie 2027. [...]