Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aurul se îndreaptă spre un câștig săptămânal de 2,3%, pe fondul unei combinații de factori macro – temperarea temerilor legate de inflație și dobânzi, plus atenția piețelor la perspectivele unui acord SUA–Iran, potrivit Reuters.
Vineri dimineață, aurul spot urca cu 0,7%, la 4.719,85 dolari pe uncie, iar contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) creșteau cu 0,4%, la 4.728,30 dolari. Metalul prețios a avansat cu 2,3% de la începutul săptămânii.
Piețele urmăresc evoluțiile dintre SUA și Iran, după ce cele două părți au făcut schimb de focuri joi, în cel mai serios test de până acum al armistițiului aflat în vigoare de o lună. Iranul a spus că situația a revenit la normal, iar SUA au transmis că nu doresc escaladarea.
Kyle Rodda, analist senior la Capital.com, a spus că mesajele administrației Trump potrivit cărora armistițiul „se menține” și că există „optimism” privind un acord susțin, pentru moment, piața aurului.
Reuters notează că aurul a scăzut cu peste 10% de când a început războiul, la final de februarie, sub presiunea creșterii prețului petrolului. Un petrol mai scump poate alimenta inflația și, implicit, probabilitatea unor dobânzi mai ridicate. Deși aurul este văzut ca protecție la inflație, dobânzile mari tind să apese asupra activelor care nu oferă randament (cum este aurul).
Rodda avertizează că, în următoarele 24 de ore, volatilitatea poate crește, în funcție de „următorul titlu” legat de apropierea sau nu a unui acord SUA–Iran.
Investitorii așteaptă vineri raportul lunar privind ocuparea forței de muncă din SUA, relevant pentru direcția politicii monetare a Rezervei Federale. Potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, numărul de locuri de muncă nou create (nonfarm payrolls) ar fi crescut cu 62.000 în aprilie, după un avans de 178.000 în martie.
Recomandate
Aurul a urcat cu 2% pe fondul unui dolar mai slab , într-o mișcare alimentată și de scăderea petrolului, care a redus temerile privind inflația și menținerea dobânzilor ridicate, potrivit Reuters . La ora 04:15 GMT (07:15, ora României), aurul spot era în creștere cu 2%, la 4.647,09 dolari pe uncie (aprox. 21.600 lei), iar contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, urcau cu 2%, la 4.658 dolari pe uncie (aprox. 21.650 lei). De ce contează: combinația dolar–petrol schimbă rapid apetitul pentru aur Un dolar american mai slab face metalele cotate în dolari mai ieftine pentru cumpărătorii care folosesc alte monede, ceea ce susține cererea și prețul. În paralel, ieftinirea petrolului a temperat îngrijorările legate de inflație și, implicit, de scenariul „dobânzi mai mari pentru mai mult timp” în SUA — un context care, de regulă, apasă pe aur, deoarece dobânzile ridicate fac activele purtătoare de randament mai atractive. Context geopolitic: semnale de detensionare SUA–Iran Reuters notează că prețul aurului a fost susținut și de speranțe privind un posibil acord de pace între SUA și Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus că va pune „pe pauză” pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz , invocând progrese către un acord cu Iranul. Kelvin Wong, analist de piață la OANDA , a explicat că retragerea petrolului reflectă reducerea „primei de risc geopolitic”, după confirmarea de către SUA că încetarea focului dintre Iran rămâne în vigoare, în pofida unei ciocniri la începutul săptămânii. Tot el a avertizat că orice semne de re-escaladare ar putea declanșa marcări de profit pe aur, pe măsură ce speculatorii pe termen scurt își reduc pozițiile. Ce urmează: atenția se mută la datele din piața muncii din SUA Investitorii așteaptă publicarea datelor privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) din SUA, mai târziu în această săptămână, care ar urma să testeze dacă economia rămâne suficient de rezilientă pentru ca Rezerva Federală să își mențină politica monetară neschimbată. Pe restul complexului de metale prețioase, argintul spot a crescut cu 3,4% la 75,62 dolari pe uncie (aprox. 350 lei), platina a urcat cu 2,4% la 1.999,95 dolari (aprox. 9.300 lei), iar paladiul a avansat cu 2,6% la 1.524,59 dolari pe uncie (aprox. 7.100 lei). [...]
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran , un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters . Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei). De ce contează: petrol mai ieftin, presiune mai mică pe inflație și dobânzi Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni. Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios. Ce urmăresc investitorii: titlurile din Orientul Mijlociu și semnalele despre dobânzi Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur. Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record. În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent. Alte metale prețioase Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei). [...]
Aurul a scăzut marți, sub presiunea unui dolar ușor mai puternic și a incertitudinii legate de posibile negocieri de pace SUA–Iran , un context care poate readuce volatilitatea în piață dacă discuțiile nu se concretizează, potrivit Reuters . La ora 04:18 GMT, aurul spot era în scădere cu 0,5%, la 4.795,51 dolari (aprox. 22.060 lei) uncia, continuând declinul după ce luni atinsese cel mai redus nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, coborau cu 0,3%, la 4.814 dolari (aprox. 22.140 lei) uncia. Un factor imediat a fost aprecierea marginală a dolarului, care face mărfurile denominate în moneda americană mai scumpe pentru cumpărătorii ce operează în alte valute, reducând astfel cererea la nivel de preț. Geopolitica și legătura cu petrolul: de aici poate veni volatilitatea Piața urmărește dacă SUA și Iranul vor participa la discuții de pace în Pakistan, după tensiunile reaprinse în weekend. Reuters notează că Iranul ia în calcul participarea, potrivit unui oficial iranian de rang înalt, în contextul unor demersuri ale Islamabad ului pentru a pune capăt blocadei americane asupra porturilor Iranului, un obstacol important pentru reintrarea Teheranului în eforturile de pace, pe măsură ce se apropie finalul unui armistițiu de două săptămâni . Kyle Rodda, analist senior la Capital.com, a spus că investitorii așteaptă „următorul titlu” despre dacă discuțiile vor avea loc la Islamabad și, în cazul în care au loc, dacă armistițiul va fi prelungit sau se va ajunge la un acord de pace. În evaluarea sa, dacă aceste evoluții se confirmă, aurul ar putea fi „bine susținut” deoarece petrolul ar scădea; în caz contrar, volatilitatea ar putea reveni. În paralel, petrolul a scăzut pe fondul așteptărilor că discuțiile de pace ar putea avea loc în această săptămână și ar permite creșterea fluxurilor de ofertă dintr-o regiune-cheie producătoare din Orientul Mijlociu. Context: inflație, dobânzi și evoluția recentă a aurului Reuters amintește că prețurile mai mari ale țițeiului pot alimenta inflația prin costuri mai ridicate de transport și producție. Deși aurul este considerat o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate cresc atractivitatea activelor purtătoare de randament, ceea ce apasă asupra metalului prețios. Aurul a scăzut cu aproximativ 8% de la loviturile lansate de SUA și Israel asupra Iranului la finalul lunii februarie, potrivit datelor citate. Alte metale prețioase Mișcările au fost mai ample și pe restul complexului: argint spot: -1,2%, la 78,93 dolari (aprox. 363 lei) uncia; platină: -0,7%, la 2.074,06 dolari (aprox. 9.540 lei) uncia; paladiu: +0,2%, la 1.553,97 dolari (aprox. 7.150 lei) uncia. [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor trei săptămâni , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor că presiunile inflaționiste ar putea menține dobânzile ridicate, înaintea unei serii de decizii ale băncilor centrale, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a scăzut cu 1,4%, la 4.614,71 dolari/uncie (aprox. 21.300 lei), cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au coborât tot cu 1,4%, la 4.629,20 dolari/uncie (aprox. 21.400 lei). Petrolul peste 110 dolari/baril reaprinde riscul de inflație Declinul aurului a venit după ce petrolul Brent a urcat peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în contextul în care discuțiile SUA–Iran au stagnat, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas în mare parte închisă, afectând fluxurile de energie. Un oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, este nemulțumit de cea mai recentă propunere iraniană privind încheierea războiului de două luni, ceea ce a redus speranțele unei detensionări rapide. Analistul Julius Baer, Carsten Menke, a legat mișcarea din metale prețioase de scumpirea petrolului și de implicațiile acesteia asupra politicii monetare: „Scăderea de astăzi a prețurilor aurului (și argintului) reflectă o creștere a prețurilor petrolului din cauza lipsei de progres în negocierile dintre SUA și Iran.” În evaluarea sa, piața aurului pare mai preocupată de riscul unei politici monetare mai restrictive, alimentat de efectele războiului asupra inflației, decât de riscul încetinirii creșterii globale. Băncile centrale și dolarul pun presiune pe metalele prețioase Reuters notează că prețurile ridicate ale țițeiului amplifică presiunile inflaționiste și cresc probabilitatea unor dobânzi mai mari. Deși aurul este considerat, tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate îi reduc atractivitatea, deoarece nu oferă randament. În paralel, investitorii urmăresc deciziile de politică monetară din această săptămână: Banca Japoniei a menținut dobânzile, însă trei din cei nouă membri ai consiliului au propus majorarea costurilor de împrumut, semnalând îngrijorări privind inflația; Rezerva Federală a SUA este așteptată să păstreze dobânzile neschimbate la finalul ședinței de miercuri; sunt în atenție și deciziile Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și Băncii Canadei. Între timp, dolarul s-a apreciat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la un maxim al ultimelor trei săptămâni, ceea ce a pus presiune suplimentară pe metalele prețioase cotate în dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Pe lângă aur, au scăzut și alte metale: argintul spot: -3%, la 73,20 dolari/uncie (aprox. 340 lei); platina: -1,7%, la 1.949,84 dolari/uncie (aprox. 9.000 lei); paladiul: -2,2%, la 1.444,72 dolari/uncie (aprox. 6.700 lei). [...]
Prețul fisticului a urcat la maximele ultimilor ani , pe fondul războiului din Iran, exact într-un moment în care cererea explodează pentru produse pe bază de fistic, inclusiv „ciocolata Dubai”, potrivit Agerpres . Șocul combină o piață deja tensionată cu blocaje logistice în Orientul Mijlociu, ceea ce se traduce în costuri mai mari și livrări întârziate. Iranul, unul dintre cei mai mari producători mondiali, are exporturile complicate de conflict, iar comercianții spun că mutarea recoltei devine tot mai dificilă, pe măsură ce războiul perturbă logistica regională. Un angrosist cu sediul la Londra descrie incertitudinea de preț ca pe un pariu, în condițiile în care furnizorii și cumpărătorii nu mai au repere stabile. De ce contează: cerere în creștere, ofertă sub presiune Potrivit Departamentului american al Agriculturii, în ultimii ani Iranul a asigurat aproximativ o cincime din producția mondială de fistic și circa 25–30% din exporturile globale. În paralel, cererea a fost alimentată de popularitatea „ciocolatei Dubai”, fenomen care a împins în sus consumul de produse cu aromă de fistic. Pe partea de ofertă, problemele nu au început odată cu războiul: recoltele din 2025 în SUA, Turcia și Iran au fost sub așteptări, iar în Iran producția a fost afectată de secetă. La acestea s-au adăugat sancțiunile și tulburările interne, plus întreruperi ale comunicațiilor care au îngreunat coordonarea vânzărilor chiar înainte de escaladarea conflictului. Prețuri și logistică: rute mai scumpe, timpi mai mari Conform datelor Expana citate în material, prețul fisticului a urcat în martie la aproximativ 4,57 dolari pe livră (aprox. 10,1 dolari/kg, adică aproximativ 46 lei/kg), cel mai ridicat nivel din 2018. Războiul a agravat blocajele: companiile maritime au anulat sau redirecționat curse, ceea ce a întârziat transporturile și a crescut costurile. Un reprezentant al Asociației Fisticului din Iran spune că principala rută de export, prin portul Bandar Abbas (Strâmtoarea Ormuz), a fost perturbată grav, deși exporturile au continuat pe rute terestre, cu întârzieri și costuri suplimentare. Pentru India, o rută alternativă menționată este prin portul Mersin (Turcia) și Canalul Suez, iar pentru China există opțiunea feroviară, descrisă însă ca fiind costisitoare și complicată. Efect în lanț: substituirea e dificilă, iar piața spot reacționează Cumpărătorii caută furnizori alternativi, în special din SUA, care reprezintă aproximativ 40% din producția globală, însă exportatorii americani ar fi vândut deja cea mai mare parte a stocului disponibil. În plus, comercianții atrag atenția că fisticul iranian are un conținut mai ridicat de ulei decât alte origini, ceea ce influențează gustul și utilizarea în produse de patiserie, limitând substituirea. Pe unele piețe spot din Orientul Mijlociu și India sunt raportate creșteri bruște de preț, iar un analist Expana avertizează că, dacă fisticul iranian rămâne inaccesibil o perioadă mai lungă, scumpirile ar putea continua. Contextul sezonier amplifică presiunea: apropierea verii aduce, tradițional, vânzări mai mari, inclusiv pe segmentul de înghețată. [...]
