Știri
Știri din categoria Mărfuri

Scumpirea cafelei mută consumul spre acasă, iar vânzările de boabe și aparate „din boabe în ceașcă” accelerează, punând presiune pe segmentele tradiționale (măcinată, capsule) și, indirect, pe unele lanțuri de cafenele, potrivit Profit.
În Europa de Vest, vânzările de cafea boabe au crescut cu peste 30% în ultimul an, pe fondul unei schimbări de comportament pe măsură ce cafeaua devine mai scumpă. În SUA, tranziția este mai lentă, notează BiziDay, dar direcția rămâne aceeași.
Lavazza, citată de Financial Times, susține că „cafeaua boabe este noul standard”, pe fondul interesului consumatorilor de a reproduce acasă experiența din cafenea, chiar dacă asta înseamnă „puțin mai puțin, dar mai bine”.
Pe partea de vânzări, datele prezentate indică o diferență tot mai mare între formate:
În piețe mari din UE, creșterile sunt consistente: +35% în Franța, +33% în Italia și +31,2% în Germania. Germania, cea mai mare piață de consum de cafea din Europa, a ajuns în punctul în care încasările din cafea boabe le-au depășit pe cele din cafeaua prăjită și măcinată tradițională.
În SUA, vânzările de boabe au urcat cu 3,2% în ultimul an, în timp ce vânzările de cafea măcinată au scăzut cu 3,9%. Contextul este unul de volatilitate pe piața cafelei: vremea nefavorabilă și recoltele slabe au împins prețurile la arabica și robusta, iar Lavazza anticipează că prețurile vor continua să crească, chiar dacă ritmul s-a mai temperat în ultimul an.
Schimbarea de consum se vede și în afara retailului: locațiile drive-through mai ieftine și magazinele de proximitate cu aparate de cafea raportează creșteri ale vizitelor, unele de două cifre, potrivit lui RJ Hottovy (Placer.ai). În același timp, Starbucks și Tim Hortons au înregistrat scăderi ale vizitelor per magazin din ianuarie până în noiembrie, față de anul precedent.
Datele și declarațiile din material indică o mutare a cheltuielii dinspre consumul „pe loc” către consumul „acasă”, alimentată de presiunea prețurilor. Un sondaj Citigroup pe 1.900 de consumatori internaționali arată că 37% au început să facă mai multă cafea acasă din cauza scumpirilor, iar dintre cei care nu făceau deja acest lucru, aproximativ două treimi se așteaptă să-și schimbe obiceiurile în următoarele 12 luni.
În paralel, trendul capătă și o componentă culturală, inclusiv în rândul Generației Z, cu popularizarea pe TikTok a soluțiilor „de cafenea, cu buget redus” pentru prepararea acasă.
Recomandate

Controlul Chinei asupra exporturilor de ytriu a devenit un risc operațional pentru industrii-cheie , după ce livrările către SUA au fost oprite sau reluate „cu picătura”, provocând penurii și întreruperi de producție în lanțuri de aprovizionare sensibile, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Ytriul, un metal asociat pământurilor rare, a ajuns pe agenda discuțiilor geopolitice inclusiv în contextul întâlnirii planificate la Washington între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, mai târziu în cursul acestei luni. Miza este una pragmatică: SUA au nevoie de ytriu, iar China este principalul furnizor global, în condițiile în care Beijingul controlează atât extracția, cât și separarea, fără a publica date detaliate despre producție. De ce contează pentru economie: blocaje în aerospațial, energie și semiconductori Penuria de ytriu a produs perturbări în sectorul aerospațial, energetic și al semiconductorilor, scoțând la iveală dependența unor procese industriale moderne de materiale aparent „obscure”. În material se arată că rolul critic al ytriului vine în special din utilizarea sa în straturi de izolare termică, care protejează motoarele avioanelor cu reacție de temperaturile extreme. Dimensiunea pieței rămâne greu de cuantificat: chiar și Serviciul de prospectare geologică al SUA (USGS) nu știe cu certitudine cât ytriu se extrage la nivel global, estimând producția minieră mondială de anul trecut între 10.000 și 15.000 de tone metrice. Cum a fost folosit ytriul ca instrument de presiune comercială China a impus controale la export pentru ytriu (împreună cu alte șase pământuri rare) în aprilie anul trecut, iar livrările externe „aproape s-au oprit complet”. Pentru SUA, fluxul a fost întrerupt până în octombrie, când a fost reluat înaintea unei întâlniri Xi–Trump în Busan (Coreea de Sud). Deși Beijingul a acceptat să amâne cu un an restricții mai stricte pentru pământuri rare și magneți, a păstrat controalele inițiale asupra ytriului. Regimul de control descris în analiză obligă exportatorii să demonstreze că metalul va fi folosit exclusiv în scopuri civile, ceea ce transformă ytriul într-un instrument selectiv, utilizabil împotriva unor parteneri comerciali sau companii. Evoluția livrărilor către SUA, așa cum este prezentată în articol: după reluarea din octombrie, exporturile s-au oprit din nou; până în februarie, penuria a dus la opriri de producție în lanțul american al materialelor izolante termice; în martie, China a trimis o cantitate „excepțional de mare” de 60 de tone de oxid de ytriu, după ceea ce pare să fi fost o intervenție directă a Casei Albe pentru o companie americană care avea probleme în obținerea unei licențe; după un alt summit în mai, exporturile au fost din nou oprite până în iulie, când au fost expediate 29 de tone. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a criticat ritmul lent al exporturilor, iar analiza Reuters citată de HotNews concluzionează că Beijingul livrează „suficient cât să evite o confruntare totală, dar nu suficient” pentru a elimina presiunea din lanțurile de aprovizionare. „Sunt momente în care trebuie să intervenim și să ne susținem ferm punctul de vedere”, a recunoscut el. Japonia, exemplul unui „embargo neoficial” care începe să se vadă în raportările companiilor În paralel, Japonia ar fi primit foarte puțin ytriu din noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a iritat Beijingul prin declarații legate de apărarea Taiwanului. Livrările altor metale critice (galiu, terbiu, disprosiu) ar fi fost și ele întrerupte, într-un scenariu comparat cu episodul din 2010, când China a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia pe fondul unui conflict diplomatic. Deși Japonia și-a diversificat aprovizionarea și și-a construit rezerve, rămâne puternic dependentă de China. Materialul notează că efectele încep să apară în documentele depuse la Bursa de Valori din Tokyo : în mai și iunie, peste două treimi din aproape 200 de documente în care erau menționate pământurile rare indicau un impact negativ al restricțiilor la export sau riscul unui astfel de impact. Ce urmează: presiune și pe relația China–UE O întrebare deschisă este cum va folosi Beijingul exporturile de ytriu în relația cu Uniunea Europeană, în funcție de cât de agresiv va aborda Europa deficitul comercial în creștere cu China. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a cerut Chinei un angajament pentru rezolvarea problemei până în octombrie, avertizând că altfel va crește presiunea politică pentru „alte soluții”. În același timp, el vrea negocieri privind controalele Chinei asupra exporturilor de minerale critice, iar ytriul este indicat ca subiect probabil pe agendă. Concluzia analizei este că ytriul a intrat în „centrul politicii globale” și va rămâne acolo atât timp cât China controlează aprovizionarea către restul lumii, cu efecte directe asupra continuității producției în industrii strategice. [...]

Cotația BNR pentru aur a coborât sub 641 lei/gram , semnalând o corecție ușoară care, cumulată pe câteva ședințe, mută reperul de evaluare pentru economii și investiții în lei. Potrivit Adevărul , marți, 8 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 640,2108 lei pentru un gram de aur fin. Cotația este în scădere cu 0,3413 lei față de ziua precedentă, când gramul de aur era cotat la 640,5521 lei. Față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară, reculul este mai vizibil: pe 4 septembrie, BNR evalua gramul de aur la 649,5183 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 9,3075 lei. Evoluția recentă: scădere în trei ședințe consecutive În ultimele ședințe menționate, cotația BNR a avut o traiectorie descendentă: 4 septembrie: 649,5183 lei/gram 7 septembrie: 640,5521 lei/gram 8 septembrie: 640,2108 lei/gram Unde se află aurul față de extremele din 2026 Pentru context, BNR indică și reperele anului: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie 2026) minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie 2026) De ce contează pentru investitori și pentru cei care economisesc Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Nivelul poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar . În același timp, acest reper nu este un preț unic de tranzacționare : prețul efectiv de cumpărare sau vânzare pentru persoane fizice poate diferi, în funcție de comerciant, forma aurului (lingouri, monede etc.) și condițiile operațiunii. [...]

Cuprul a urcat la un nou record pe LME, semnalând presiuni în lanț pe costuri industriale , pe fondul temerilor legate de ofertă și al riscului de tarife vamale în SUA, potrivit G4Media . Luni, cotațiile futures ale cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) au crescut cu până la 0,8%, până la 14.533 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), depășind precedentul record de 14.527,50 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), stabilit în ianuarie, înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Informația este transmisă de Bloomberg , citată de Agerpres. De ce contează: un metal „barometru” pentru industrie, la maxime istorice Avansul vine după mai multe săptămâni de creștere continuă și se sprijină, în principal, pe îngrijorări că producția nu ține pasul cu o cerere în creștere. În ultimul an, prețul cuprului a urcat cu 17%, susținut de o neconcordanță pe termen lung între cerere și ofertă. În context, publicația notează că „parcul mondial de mine mari de cupru”, afectat de îmbătrânire, se luptă să țină pasul cu utilizarea cuprului în: centrele de date, energia regenerabilă, rețelele electrice. Factorii pe termen scurt: fluxuri către SUA și riscul de tarife Pe lângă dezechilibrul structural, în ultimele săptămâni au apărut și factori de moment. Un element important este transportul către SUA a „sutelor de mii de tone” în acest an, de către traderi care încearcă să profite de prețurile mai mari de pe piața americană. În paralel, piața ia în calcul și posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru importurile de cupru în SUA, pe fondul speculațiilor că președintele Donald Trump ar putea extinde tarifele și la acest metal. Potrivit materialului, discuția are loc la aproximativ două luni după termenul la care Departamentul Comerțului trebuia să transmită o recomandare către Casa Albă. [...]

Cotația BNR a aurului a urcat cu 4,84 lei/gram într-o singură zi , semnalând o accelerare a scumpirii metalului prețios la final de săptămână, potrivit Adevărul . Vineri, 4 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 649,5183 lei pentru un gram de aur, față de 644,6814 lei în ședința precedentă. Creșterea zilnică este de 4,8369 lei/gram, iar față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară (28 august), avansul ajunge la 20,4149 lei: atunci, gramul de aur era evaluat de BNR la 629,1034 lei. Ritmul scumpirii din ultimele ședințe În ședințele recente, evoluția a fost ascendentă, cu o urcare de la 629,1034 lei (28 august) la 644,6814 lei (3 septembrie) și apoi la 649,5183 lei (4 septembrie). Practic, în mai puțin de o săptămână de cotații, aurul a câștigat peste 20 de lei/gram, ceea ce contează pentru cei care folosesc aurul ca reper pentru economii sau investiții. Unde se află față de maximele și minimele din 2026 BNR indică pentru 2026: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie); minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie). La nivelul de 649,5183 lei, gramul de aur este cu 163,8781 lei sub maximul anual și cu 60,7812 lei peste minimul din 2026. Ce măsoară, de fapt, cotația BNR și ce nu măsoară Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Aceasta poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar. În același timp, cotația BNR nu este același lucru cu prețul efectiv la care o persoană fizică poate cumpăra sau vinde aur, care poate diferi în funcție de comerciant, forma aurului tranzacționat și condițiile operațiunii. Pentru context despre diferența dintre cotație și prețul efectiv din piață, publicația trimite la explicațiile din materialul dedicat „prețului la care aurul poate fi cumpărat sau vândut”. [...]

Prețurile la pompă rămân ridicate, cu motorina peste 10 lei/litru , chiar dacă joi, 27 august, nu se văd mișcări importante față de zilele precedente, potrivit Adevărul . Cele mai mici tarife raportate sunt 9,48 lei/litru la benzină standard (o stație Socar din județul Sălaj) și 10,09 lei/litru la motorină standard (o stație DHR din Cluj-Napoca). Unde sunt minimele la motorină și cât costă GPL-ul Motorina standard continuă să coste peste 10 lei/litru, iar printre orașele cu cele mai mici prețuri se numără, conform datelor Peco Online : Cluj-Napoca: 10,09 lei/litru Timișoara: 10,10 lei/litru București, Iași și Constanța: 10,14 lei/litru La GPL, prețurile sunt în intervalul 4,59–4,62 lei/litru, cu minimul de 4,59 lei/litru în Cluj-Napoca. Context: scumpiri puternice în ultimii ani Datele prezentate de Peco Online arată o creștere accelerată a mediilor anuale în ultimii cinci ani. În 2021, benzina era în medie 5,69 lei/litru, iar motorina 5,65 lei/litru; în 2026, mediile au urcat la 8,62 lei/litru pentru benzină și 9,12 lei/litru pentru motorină. Pentru GPL, media a crescut de la aproximativ 3 lei/litru (2021) la 4,25 lei/litru (2026). Plafonarea adaosului: operatorii, în general în limite, dar cu verificări în curs Pe partea de reglementare, Consiliul Concurenței spune că principalii operatori au respectat, în perioada aprilie–iunie 2026, plafonarea adaosului comercial impusă de autorități, însă sunt necesare clarificări pentru Petrotel-Lukoil, Lukoil România și Nis Petrol/Gazprom. Autoritatea continuă verificările acolo unde datele transmise sunt incomplete sau au neconcordanțe. [...]

Creșterea prețului aurului împinge jafurile din muzee spre ținte ușor de „valorificat” , iar hoții folosesc tot mai des violența și unelte grele, pe fondul unei schimbări de tactică descrise într-un raport Europol , potrivit HotNews . Europol arată că, în ultimii doi ani, infractorii s-au orientat mai mult către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale, considerate mai profitabile. Contextul este dat și de evoluția pieței: prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii și băncile centrale au tratat aurul ca „activ de refugiu”. London Bullion Market Association a avertizat că, odată cu maximele istorice ale aurului, cresc și „fluxurile ilicite” și distorsiunile de piață. De la bande specializate la grupuri recrutate pe rețele sociale Raportul Europol descrie o schimbare operațională: în locul bandelor tradiționale, cu lider central și competențe specializate, apar grupuri descentralizate, formate ad-hoc din oportuniști interesați de profit, recrutați prin rețele sociale. Modelul este descris ca „infracțiune ca serviciu” – adică servicii infracționale „la comandă”, furnizate rapid, fără o structură clasică stabilă. În același timp, jafurile devin mai violente. Europol notează că infractorii pătrund în clădiri și sparg vitrine folosind baroase, topoare, răngi și, în unele cazuri, explozibili. Exemplele invocate: Luvru și tezaurul dacic din Olanda Europol indică jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, drept exemplu al acestor schimbări: hoții i-au amenințat pe paznici și vizitatori și au furat bijuterii evaluate la 88 de milioane de euro (aprox. 440 milioane lei), inclusiv tiara împărătesei Eugénie. HotNews trimite, în acest context, la relatările sale anterioare despre „filmul jafului” de la Luvru și despre obiectele furate, inclusiv tiara: HotNews , HotNews . Un alt exemplu menționat este furtul brățărilor dacice și al Coifului de la Coțofenești de la Muzeul Drents din Olanda, unde, potrivit Europol, au fost folosiți explozibili. HotNews a relatat anterior despre incident: HotNews . De ce aurul și bijuteriile sunt mai greu de urmărit după furt Europol explică miza economică și dificultatea recuperării: metalele prețioase pot fi topite ușor, fără a lăsa urme, ceea ce facilitează vânzarea ilegală în procesul de valorificare a bunurilor furate. În cazul bijuteriilor, pietrele prețioase pot fi îndepărtate și vândute separat. În cazul tezaurului dacic, Reuters (citată de HotNews) amintește că artefactele României au fost recuperate și aduse înapoi în țară, însă una dintre brățări este încă dispărută. HotNews a relatat despre recuperare și repatriere: HotNews , HotNews . Alte ținte în creștere: porțelanuri chinezești Pe lângă aur și bijuterii, Europol remarcă o creștere a furturilor de artefacte antice chinezești din porțelan, inclusiv vase din perioada dinastiei Ming, pe fondul cererii ridicate. [...]