Știri
Știri din categoria Mărfuri

Un zăcământ de cupru și aur din deșertul Nevada ar putea susține decenii de exploatare, cu implicații directe pentru oferta de cupru – metal-cheie pentru electrificare – dacă proiectul trece de etapele de studii și autorizare, potrivit Antena 3.
Descoperirea descrisă ca o masă vastă de rocă bogată în metale a fost confirmată după ani de cartografiere, urmați de luni de foraje, analize de laborator și verificări succesive. Conform materialului, sub straturile de tuf și pietriș erodat se află un sistem de intruziuni de porfir (roci asociate frecvent cu mineralizații de cupru), care a generat un zăcământ „hibrid”: cupru ca metal principal și aur ca element asociat.
Articolul plasează miza în rolul cuprului în electrificare: rețele electrice, vehicule electrice, motoare avansate și infrastructura centrelor de date. În acest context, un zăcământ cu „volum continuu” și durată lungă de viață ar putea reduce riscurile din lanțul de aprovizionare, printr-o sursă internă (SUA) de materie primă.
„Amploarea este cea care uimește. Nu este vorba de cele mai ridicate conținuturi, ci de un volum continuu care garantează decenii de exploatare”, a declarat Eric Mason, consultant în planificarea exploatărilor miniere.
Evaluările inițiale indică, potrivit sursei, o resursă „de miliarde de dolari”, fără a fi oferită o cifră exactă. Totodată, minereul ar fi la adâncimi exploatabile, suficient de aproape pentru a permite proiectarea unor cariere la suprafață, dar destul de adânc încât „amprenta inițială” să rămână sub control.
Materialul descrie următoarea etapă ca o „cascadă” de studii – actualizări ale resurselor, compromisuri inginerești, modele hidrologice și studii privind resursele culturale – care ar urma să reducă incertitudinile și să contureze fezabilitatea proiectului.
În paralel, sunt anticipate nevoi mari de infrastructură: drumuri, fabrici de procesare, sisteme de tratare a apei și utilaje grele adaptate condițiilor din deșert. La nivel local, o firmă regională de logistică spune că se pregătește pentru o posibilă accelerare a activității.
„Se simte cum ritmul accelerează. Dacă lucrurile vor evolua în acest sens, vom angaja și instrui personalul cât mai repede posibil”, a spus Carla Nunez, care conduce o firmă regională de logistică.
Antena 3 notează că orice dezvoltare va fi analizată atent, inclusiv din perspectiva resurselor de apă, a impactului asupra mediului și a comunităților locale. În text este menționată ideea că proiectele miniere moderne depind de autorizații, încrederea comunității și monitorizare transparentă, iar operatorii pot apela la tehnologii precum sortarea avansată a minereului, dinamitarea de precizie și dispecerizarea ghidată de inteligența artificială pentru a reduce deșeurile și consumul.
„Dorim un proces responsabil, nu o accelerare cu orice preț. Arătați planul privind apa, arătați măsurile de atenuare a impactului și mențineți comunitatea la masă”, a declarat Dana Lopez, activistă locală pentru mediu.
În lipsa unor date publice detaliate despre dimensiunea resursei și calendarul proiectului, miza rămâne, deocamdată, la nivel de potențial: un activ de cupru și aur evaluat preliminar la „miliarde de dolari”, care ar putea intra într-un traseu lung de validare tehnică, finanțare și autorizare înainte de orice producție efectivă.
Recomandate

Aurul a coborât la un minim al ultimelor șapte săptămâni , pe fondul aprecierii dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor de stat americane, care au redus atractivitatea metalului într-un context de inflație alimentată de scumpirea petrolului, potrivit Al Jazeera . Prețul aurului spot a scăzut luni cu 3,3%, până la 4.146,51 dolari pe uncie (aprox. 18.660 lei), cel mai redus nivel din 5 august. Și contractele futures pe aur în SUA au coborât cu 3,3%, la 4.178,40 dolari pe uncie (aprox. 18.800 lei). De ce contează: dobânzile și randamentele „mușcă” din cererea pentru aur Deși aurul este considerat, în mod tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile mai mari îi diminuează atractivitatea, deoarece investitorii se orientează către active care oferă randament (de exemplu, titluri de stat). Sherif Othman, CEO al Poise Investment Advisors, a explicat pentru Al Jazeera că impactul direct asupra populației ar fi limitat, însă investitorii expuși pe aur resimt scăderea, mai ales în condiții de inflație ridicată. În același sens, Othman a punctat că aurul nu oferă dobândă, iar când randamentele titlurilor de stat cresc, o parte din capital se retrage din aur, ceea ce apasă prețul. Context: petrol mai scump, dolar mai puternic, presiune pe metale Publicația notează că prețurile petrolului au urcat cu aproximativ 3%, după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins o ofertă iraniană de soluționare a conflictului și de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . În paralel, dolarul american s-a menținut aproape de un maxim al ultimelor două luni, iar randamentele titlurilor de Trezorerie au rămas ridicate, alimentând temerile privind inflația și creând „vânt potrivnic” pentru aur. La începutul lunii, Rezerva Federală (Fed) a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale și a semnalat că este probabilă cel puțin încă o creștere în lunile următoare. În acest context, mai mulți decidenți au avertizat că riscurile inflaționiste rămân ridicate, iar dobânzile ar putea fi împinse și mai sus. Jim Wyckoff, analist la American Gold Exchange, a descris combinația dintre randamentele mai mari și dolarul puternic drept „o furtună perfectă” care împinge rapid în jos prețurile metalelor. Efect în lanț: argintul și alte metale, în scădere Scăderea nu s-a limitat la aur: argint spot: -4,7%, la 61,27 dolari/uncie (aprox. 276 lei) platină: -2,9%, la 1.726,30 dolari/uncie (aprox. 7.770 lei) paladiu: -4,4%, la 1.211,45 dolari/uncie (aprox. 5.450 lei) Pentru investitori, mesajul central al mișcării de piață este că, în perioade cu dobânzi în creștere și dolar puternic, aurul poate pierde teren chiar și atunci când inflația rămâne o preocupare majoră. [...]

Cuprul a urcat la un nou record pe LME, semnalând presiuni în lanț pe costuri industriale , pe fondul temerilor legate de ofertă și al riscului de tarife vamale în SUA, potrivit G4Media . Luni, cotațiile futures ale cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) au crescut cu până la 0,8%, până la 14.533 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), depășind precedentul record de 14.527,50 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), stabilit în ianuarie, înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Informația este transmisă de Bloomberg , citată de Agerpres. De ce contează: un metal „barometru” pentru industrie, la maxime istorice Avansul vine după mai multe săptămâni de creștere continuă și se sprijină, în principal, pe îngrijorări că producția nu ține pasul cu o cerere în creștere. În ultimul an, prețul cuprului a urcat cu 17%, susținut de o neconcordanță pe termen lung între cerere și ofertă. În context, publicația notează că „parcul mondial de mine mari de cupru”, afectat de îmbătrânire, se luptă să țină pasul cu utilizarea cuprului în: centrele de date, energia regenerabilă, rețelele electrice. Factorii pe termen scurt: fluxuri către SUA și riscul de tarife Pe lângă dezechilibrul structural, în ultimele săptămâni au apărut și factori de moment. Un element important este transportul către SUA a „sutelor de mii de tone” în acest an, de către traderi care încearcă să profite de prețurile mai mari de pe piața americană. În paralel, piața ia în calcul și posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru importurile de cupru în SUA, pe fondul speculațiilor că președintele Donald Trump ar putea extinde tarifele și la acest metal. Potrivit materialului, discuția are loc la aproximativ două luni după termenul la care Departamentul Comerțului trebuia să transmită o recomandare către Casa Albă. [...]

Cotația BNR a aurului a urcat cu 4,84 lei/gram într-o singură zi , semnalând o accelerare a scumpirii metalului prețios la final de săptămână, potrivit Adevărul . Vineri, 4 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 649,5183 lei pentru un gram de aur, față de 644,6814 lei în ședința precedentă. Creșterea zilnică este de 4,8369 lei/gram, iar față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară (28 august), avansul ajunge la 20,4149 lei: atunci, gramul de aur era evaluat de BNR la 629,1034 lei. Ritmul scumpirii din ultimele ședințe În ședințele recente, evoluția a fost ascendentă, cu o urcare de la 629,1034 lei (28 august) la 644,6814 lei (3 septembrie) și apoi la 649,5183 lei (4 septembrie). Practic, în mai puțin de o săptămână de cotații, aurul a câștigat peste 20 de lei/gram, ceea ce contează pentru cei care folosesc aurul ca reper pentru economii sau investiții. Unde se află față de maximele și minimele din 2026 BNR indică pentru 2026: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie); minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie). La nivelul de 649,5183 lei, gramul de aur este cu 163,8781 lei sub maximul anual și cu 60,7812 lei peste minimul din 2026. Ce măsoară, de fapt, cotația BNR și ce nu măsoară Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Aceasta poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar. În același timp, cotația BNR nu este același lucru cu prețul efectiv la care o persoană fizică poate cumpăra sau vinde aur, care poate diferi în funcție de comerciant, forma aurului tranzacționat și condițiile operațiunii. Pentru context despre diferența dintre cotație și prețul efectiv din piață, publicația trimite la explicațiile din materialul dedicat „prețului la care aurul poate fi cumpărat sau vândut”. [...]

Raliul aurului readuce în prim-plan pragul de 4.500 de dolari , un nivel tehnic care poate confirma sau infirma schimbarea de tendință după luni de presiune la vânzare, potrivit unei analize din Adevărul . Metalul prețios se tranzacționează din nou în jurul a 4.400 de dolari pe uncie troy (31,1034768 grame), după un avans de 7,7% într-o săptămână și de aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea săptămânală este cea mai puternică de la o săptămână la alta din martie 2020, după ce aurul trecuse printr-o perioadă dificilă și coborâse până în jurul a 4.000 de dolari pe uncie, nivel la care s-a conturat ulterior un suport tehnic. În ultima lună, aurul s-a scumpit cu aproximativ 9,7%, conform datelor citate. De ce contează pragul de 4.500 de dolari Următorul reper urmărit de piață este 4.500 de dolari pe uncie, zonă în care se află și media mobilă la 200 de zile, un indicator tehnic folosit de investitori pentru a identifica tendințe. Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România , avertizează că nivelurile de preț, luate izolat, nu sunt „garanții” pentru direcția viitoare. În evaluarea sa, testul din jurul a 4.500 de dolari ar trebui să arate dacă mișcarea recentă este doar o revenire pe termen scurt sau începutul unei schimbări mai durabile. „Zona din jurul nivelului de 4.500 de dolari este importantă deoarece aici piața va trebui să arate dacă evoluția recentă reprezintă doar o revenire pe termen scurt sau marchează începutul unei schimbări mai durabile de tendință.” Ce a alimentat revenirea: geopolitică, ETF-uri și Asia Analiza indică mai mulți factori care au susținut revenirea, între care speranțele privind un acord între părțile aflate în conflict, care ar permite reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , și creșterea cererii prin fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), mai ales pe piețele asiatice. „O creștere de 7,7% într-o singură săptămână reprezintă, fără îndoială, o mișcare semnificativă, însă procentul în sine nu este cel mai important semnal. Mai relevant este ceea ce se află în spatele acestei reveniri.” Contextul recent a inclus tensiuni în zona Golfului Persic, conflictul dintre Statele Unite și Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz, cu efecte în lanț: șoc pe piața petrolului, așteptări mai mari privind inflația, randamente ale obligațiunilor la niveluri ridicate și episoade de vânzări de aur alimentate de nevoia de lichiditate. Băncile centrale revin în forță la cumpărare Un element cu miză mai mare pentru perspectiva pe termen lung este cererea băncilor centrale. Primul trimestru din 2026 a fost revizuit puternic în jos: de la estimări inițiale de aproximativ 244 de tone la doar 57 de tone, după includerea unor vânzări importante și a unor tranzacții ale unor bănci centrale. În trimestrul al doilea, achizițiile nete au urcat la 288,9 tone, de circa cinci ori peste nivelul revizuit din primul trimestru și cel mai ridicat nivel pentru un al doilea trimestru în seria de date disponibilă. „Băncile centrale nu cumpără aur cu un orizont de o săptămână sau de o lună. Pentru acestea, aurul face parte din gestionarea rezervelor, diversificarea acestora și consolidarea rezilienței financiare pe termen lung.” La ce se uită piața în continuare Pe termen scurt, atenția rămâne pe zona de 4.500 de dolari: o depășire susținută ar putea confirma schimbarea de tendință sugerată de raliul recent, însă direcția va depinde în continuare de condițiile financiare, evoluțiile geopolitice și cererea pentru metalul prețios. În același timp, analiza amintește că aurul rămâne volatil chiar și într-o tendință generală ascendentă: poate scădea rapid în funcție de dobânzi, dolar, randamentele obligațiunilor, inflație sau episoade în care investitorii caută lichiditate. Estimările anterioare ale lui Victor Dima pentru 2026 indicau un interval larg, de aproximativ 4.000–5.300 de dolari pe uncie, în funcție de scenariul economic și geopolitic. [...]

Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare. [...]

Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]