Știri
Știri din categoria Legistație
Apple a acceptat să predea autorității antitrust din India situațiile financiare cerute, deblocând un dosar în care miza este nivelul amenzii calculat la cifra de afaceri globală, potrivit The Next Web. Compania a fost de acord pe 3 iunie să transmită documentele, după luni în care a încercat să limiteze accesul autorităților, în special la datele la nivel mondial.
Pentru Apple, disputa nu a fost doar procedurală: în baza legii concurenței din India, actualizată în 2024, penalitățile pot fi calculate în funcție de cifra de afaceri globală, nu doar de veniturile realizate în India. Publicația notează că Apple a invocat riscul unei sancțiuni de până la 38 mld. dolari (aprox. 171 mld. lei), argument folosit de companie pentru a susține că autoritatea de reglementare își depășește atribuțiile.
În timp ce pentru multe companii diferența dintre venituri locale și cifră de afaceri globală ar fi mai degrabă teoretică, pentru Apple ea poate schimba radical dimensiunea unei eventuale sancțiuni, având în vedere că veniturile din India reprezintă doar o mică parte dintr-un business global de sute de miliarde de dolari, potrivit aceleiași surse.
Apple a refuzat anterior să se conformeze integral cererii Competition Commission of India (CCI) privind divulgări financiare detaliate, a susținut că datele globale ar trebui excluse și a escaladat disputa la Delhi High Court, încercând să oprească procedura înainte de o audiere finală. Instanța nu a încetinit demersul, ceea ce a dus la un blocaj: fondul acuzațiilor (abuz de poziție dominantă) a fost amânat de conflictul privind accesul la informații.
Cazul pornește de la concluziile unei investigații CCI din 2024, care a stabilit că Apple ar fi abuzat de poziția dominantă pe piața aplicațiilor pentru iPhone prin obligarea dezvoltatorilor să folosească propriul sistem de plăți în aplicație (achiziții în aplicație). Conduita este similară cu cea care a atras presiune de reglementare și în Uniunea Europeană și Statele Unite, însă dosarul din India a avansat mai lent.
Publicația arată că Delhi High Court a intermediat recent un compromis: Apple trebuie să coopereze, iar CCI nu poate emite o decizie înainte de 15 iulie. Acordul din 3 iunie este, practic, conformarea Apple la acest aranjament, prin predarea documentelor pe care încercase să le rețină.
Predarea situațiilor financiare nu înseamnă că Apple admite acuzațiile de fond, dar acceptă dreptul autorității de a solicita datele necesare pentru a decide dacă sancționează compania și, mai ales, cu ce sumă. Miza rămâne calculul amenzii în raport cu cifra de afaceri globală, iar decizia și „numărul” asociat ei sunt așteptate după termenul de la mijlocul lunii iulie.
Recomandate
China își extinde controlul legal asupra tranzacțiilor externe și crește riscul de conformare pentru investitori , printr-un set de reguli care intră în vigoare la 1 iulie și care pot obliga inclusiv la anularea unor tranzacții deja încheiate, potrivit The Jerusalem Post . Regulile, publicate de Consiliul de Stat (cabinetul Chinei), întăresc supravegherea asupra acordurilor externe care implică investitori chinezi, tehnologie, date și considerente de securitate națională. Un articol-cheie introduce obligativitatea obținerii unei autorizații pentru exportul de bunuri, tehnologii, servicii sau date asociate care sunt restricționate. Ce se schimbă: bază legală pentru anularea tranzacțiilor finalizate Noile reglementări oferă, pentru prima dată, o bază juridică „cuprinzătoare și formalizată” care permite Chinei să forțeze desfacerea unor tranzacții externe deja încheiate. Consecința directă este creșterea riscurilor de conformare pentru investitorii globali, mai ales în sectoare sensibile precum tehnologia și inteligența artificială (IA). Contextul imediat menționat este cazul în care Beijingul a cerut Meta să renunțe la achiziția startupului de IA Manus, pe motiv că ar fi încălcat legi privind investițiile externe, fără ca autoritățile să detalieze atunci încălcările. Control asupra tehnologiei, datelor și „transferului de talent” peste granițe Regulile vizează explicit și transferurile transfrontaliere de personal în domenii sensibile, fără aprobare, inclusiv prin trimiterea de specialiști, organizarea muncii în alte țări, furnizarea de îndrumare tehnică sau instruire peste granițe. În material este indicat că măsura țintește tipul de mutări asociate cu Manus, care și-ar fi transferat angajați și operațiuni în Singapore înainte de achiziția Meta — practică denumită „Singapore-washing”. În logica Beijingului, IA este tratată ca sector sensibil, relevant pentru securitatea națională, iar autoritățile încearcă să controleze ieșirile de tehnologie, proprietate intelectuală și talent. Puteri extinse pentru Consiliul de Stat și posibilitatea de contramăsuri comerciale Reglementările acordă Consiliului de Stat autoritatea de a derula evaluări de securitate pentru investiții externe sau transferuri de active care ar putea afecta securitatea națională și de a impune măsuri precum: obligarea investitorilor să vândă participații sau să înceteze investiția; amenzi pentru neconformare. Separat, Beijingul primește și pârghia de a interzice entităților străine să tranzacționeze cu China dacă țările lor de origine restricționează investițiile chineze. Exemplul din text: dacă guvernul SUA pune o companie tech chineză pe o listă de sancțiuni, China ar putea riposta blocând o achiziție „fără legătură” a unei firme americane asupra unei entități cu legături chineze. Regulile nu precizează ce tipuri de tranzacții sau transferuri de active ar fi interzise din considerente de securitate națională. Legătură cu alte măsuri: inclusiv interdicții de ieșire din țară Noile reguli vin după două decrete de securitate a lanțurilor de aprovizionare publicate în aprilie, care, potrivit materialului, permit impunerea de interdicții de părăsire a țării pentru angajați ai companiilor străine implicați în aplicarea sancțiunilor externe împotriva Chinei. Spre deosebire de legislația dezbătută în parlament, acele măsuri ar fi fost introduse fără avertisment și cu aplicare imediată, alimentând îngrijorări în comunitatea de afaceri străină din China. În ansamblu, analiștii citați în material apreciază că Beijingul își consolidează „trusa” legală de control al exporturilor pentru a contracara sancțiunile occidentale, a-și întări poziția în lanțurile globale de aprovizionare și a susține autosuficiența internă în bunuri critice și sectoare sensibile precum tehnologia. [...]
De la 1 iunie, plata concediilor medicale se schimbă astfel încât pierderea de venit din „prima zi neplătită” se limitează la o singură zi pe episod de boală, iar cinci categorii de pacienți sunt exceptate complet , potrivit HotNews , care citează date transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ce se schimbă operațional pentru angajați: „prima zi” se taie o singură dată pe episod Prima modificare vizează situațiile în care un pacient primește mai multe certificate de concediu medical succesive, pentru același episod de boală, fără nicio zi de întrerupere. Din 1 iunie, indemnizația se calculează prin diminuarea cu o singură zi , indiferent de câte certificate succesive au fost emise pentru același episod. Exemplul din articol: dacă o persoană primește trei certificate consecutive (câte două săptămâni fiecare) pentru o fractură, nu va fi plătită o singură zi de concediu medical, nu câte una pentru fiecare certificat. Până acum (după regulile aplicate de la 1 februarie), prima zi era neplătită pentru fiecare certificat în parte, chiar dacă era vorba despre același episod de boală. Cine primește din nou bani și pentru prima zi: 5 excepții Parlamentul a aprobat cinci categorii pentru care prima zi de concediu medical se plătește: pacienții incluși în programele naționale de sănătate (bolnavi cronici); pacienții internați în spital (spitalizare de zi sau spitalizare continuă); persoanele care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice; persoanele aflate în concediu de risc maternal; persoanele aflate în concediu de maternitate. De ce intră în vigoare acum și nu retroactiv Legea a fost adoptată de Parlament pe 22 aprilie și promulgată pe 15 mai. CNAS a decis aplicarea efectivă de la prima zi a lunii următoare promulgării , adică 1 iunie, motivând că multe certificate (în special pentru maternitate, risc maternal și programe naționale) se acordă lunar, pe perioade de 30/31 de zile, iar aplicarea retroactivă ar fi creat probleme de calcul. Context: măsura inițială și criticile Neplata primei zile de concediu medical pentru angajați a intrat în vigoare la 1 februarie, după ce fusese introdusă prin Ordonanță de Urgență adoptată în 30 decembrie. Măsura a venit pe fondul criticilor și al discuțiilor despre reducerea „concediilor fictive”, menționate în articol. HotNews notează că excepțiile au fost inițial propuse într-un proiect de ordonanță, dar au rămas blocate la nivel guvernamental, fiind ulterior promovate printr-un proiect de lege în Parlament. Nemulțumiri: „discriminare” și problema rămâne pentru restul pacienților ONG-urile de pacienți spun că excepțiile nu acoperă toate situațiile și vorbesc despre „discriminare”. Radu Gănescu (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice) descrie soluția ca un „compromis” până la o eventuală decizie a Curții Constituționale asupra sesizării Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea neplății primei zile. Cezar Irimia (Alianța Pacienților Cronici și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer) arată că, de exemplu, un bolnav de gripă care primește concediu de la medicul de familie nu este automat exceptat: prima zi se plătește doar dacă pacientul este internat sau are spitalizare de zi. În aceeași logică, pentru accidente sau fracturi, plata primei zile este legată de internare/spitalizare de zi, nu de consultația în ambulatoriu. „Nu este corectă decizia (...) pentru că este discriminatorie față de ceilalți pacienți (...) Fiecare pacient (...) ar trebui să aibă dreptul, prin lege, la concediu medical”. De ce contează Schimbarea reduce pierderea de venit pentru angajații care au nevoie de concedii medicale prelungite, dar acordate în mai multe certificate consecutive, și reintroduce plata primei zile pentru câteva categorii considerate vulnerabile. În același timp, pentru restul pacienților, prima zi poate rămâne neplătită, ceea ce menține presiunea și disputa de reglementare semnalată de organizațiile de pacienți. [...]
Deși a fost anulată în primă instanță, HG nr. 295/2025 privind REGES rămâne aplicabilă , pentru că instanța a respins cererea de suspendare, iar hotărârea de anulare nu este definitivă, potrivit unei analize publicate de Economica , semnată de avocatele Sonia Bălănescu și Cosmina Mieilă (D&B David și Baias). Decizia Curții de Apel Constanța este relevantă pentru companii prin efectul imediat: simpla pronunțare a soluției în primă instanță nu oprește aplicarea hotărârii de Guvern, în lipsa unei suspendări și înainte ca anularea să rămână definitivă. Cu alte cuvinte, angajatorii nu pot trata actul ca ieșit din vigoare doar pentru că există o soluție de anulare pe fond, nedefinitivă. Ce arată minuta instanței, la acest moment Potrivit minutei, instanța a decis două lucruri distincte: a respins cererea de suspendare a HG nr. 295/2025; a admis acțiunea principală și a dispus anularea hotărârii de Guvern în ansamblul său. La data redactării analizei, hotărârea nu era motivată și nici publicată, iar informațiile disponibile proveneau exclusiv din minută. Termenele de recurs și incertitudinea procedurală Conform minutei, hotărârea este susceptibilă de recurs: în termen de 5 zile, pentru soluția privind suspendarea; în termen de 15 zile, pentru soluția asupra acțiunii în anulare. Autoarele notează că, la o verificare pe portalul instanțelor, nu rezulta înregistrarea unei căi de atac la acel moment. În spațiul public au apărut însă informații potrivit cărora recursul ar fi fost declarat și ar urma să fie soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar aceste date trebuie tratate cu rezervă până la confirmare oficială. De ce contează motivarea: ce poate schimba pentru angajatori Motivarea hotărârii este importantă din două motive, potrivit analizei: va indica motivele de nelegalitate reținute de instanță (de la vicii de competență și probleme de procedură până la încălcarea normelor de tehnică legislativă sau depășirea cadrului legal); va arăta dacă deficiențele pot fi corectate relativ rapid printr-o nouă intervenție normativă sau dacă sunt probleme mai profunde, care afectează concepția reglementării. Ce nu se schimbă, chiar dacă anularea rămâne definitivă Chiar și în ipoteza unei anulări definitive, nu dispare obligația angajatorilor de a ține evidența salariaților, deoarece aceasta are un temei legal mai larg, inclusiv în Codul muncii. Ce se poate modifica este „cadrul concret” de îndeplinire a obligației: regulile de operare, procedura, termenele și mecanismul tehnic aplicabil în REGES. În concluzie, mesajul practic pentru companii este unul de conformare: până la o clarificare judiciară finală, în lipsa unei suspendări, HG nr. 295/2025 trebuie considerată în continuare aplicabilă, iar angajatorii ar trebui să urmărească recursul și motivarea, fără decizii pripite sau relaxare nejustificată. [...]
Senatul a votat interzicerea folosirii țigărilor electronice și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în mai multe spații publice , iar dacă proiectul trece și de Camera Deputaților , regulile de „fumat” în România se vor extinde semnificativ, cu efect direct asupra utilizatorilor și operatorilor din HoReCa. Informațiile apar în Gadget . Proiectul adoptat de Senat interzice utilizarea: țigaretelor electronice; flacoanelor de reumplere pentru țigaretele electronice; dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului; produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun. Interdicția ar urma să se aplice în spațiile publice închise , în mijloacele de transport în comun și la locurile de joacă pentru copii . Ce se schimbă în legislație și de ce contează Inițiativa modifică și completează Legea nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Potrivit inițiatorilor, obiectivul este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit , în toate spațiile închise și acoperite de folosință colectivă. Pentru consumatori, miza este extinderea explicită a restricțiilor și la „vapat” (folosirea țigărilor electronice) și la dispozitivele de încălzire a tutunului, cu risc de amendă dacă regulile sunt încălcate. Pentru companii, în special în zona ospitalității și a transportului, schimbarea înseamnă reguli mai stricte de aplicat și de controlat în spațiile administrate. Ce urmează Ca propunerea să devină lege, este necesară adoptarea și de Camera Deputaților , care este for decizional, mai notează publicația, citând ca sursă g4media.ro. [...]
CCR a validat cadrul de decontare a cheltuielilor pentru conducerile companiilor de stat , menținând în vigoare modificările la legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, după ce a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan , potrivit Adevărul . Decizia a fost luată miercuri, cu unanimitate de voturi, iar Curtea a constatat că prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Unghiul cu miză de reglementare este că instanța constituțională a confirmat că decontarea unor cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare) pentru administratorii și directorii întreprinderilor publice poate fi reglementată distinct, fără ca aceste sume să fie tratate automat drept „beneficii” sau „avantaje” în sensul OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Ce a decis CCR și de ce contează pentru guvernanța companiilor de stat Curtea a reținut că reglementarea distinctă a posibilității decontării acestor cheltuieli, în condițiile legii, nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în obiecția de neconstituționalitate, inclusiv cele privind principiul legalității, rolul Parlamentului și obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. În esență, CCR a tratat aceste sume ca „decontări de cheltuieli” făcute pentru exercitarea mandatului, nu ca beneficii acordate prin contractul de mandat, ceea ce păstrează separația dintre remunerație/avantaje și cheltuieli operaționale necesare activității. Bicameralismul: Curtea respinge critica privind diferențele dintre Camere În privința criticilor „extrinseci” (legate de procedura parlamentară), Curtea a analizat acuzația că ar fi existat deosebiri majore între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. CCR a concluzionat că introducerea unor tipuri de cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare), distincte de cele reglementate în OUG 109/2011, nu reprezintă o deturnare de la scopul inițial al legii, ci are legătură directă cu acesta. În consecință, magistrații au apreciat că modificările operate de Camera decizională nu se abat de la finalitatea urmărită de inițiator, astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al bicameralismului. Controlul cheltuielilor rămâne la agenția de monitorizare Pe fond (critici „intrinseci”), CCR a arătat că faptul că aceste cheltuieli sunt reglementate distinct ca decontări nu înseamnă automat că ar fi nelimitate sau că s-ar sustrage controlului și autorizării exercitate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice . Curtea indică explicit că agenția „va controla și autoriza în continuare” cheltuielile care se circumscriu totalului beneficiilor acordate într-un an de mandat și va aprecia inclusiv oportunitatea, natura juridică și limitele/plafoanele acestora. Limitele CCR: ce nu intră în competența Curții Instanța constituțională mai arată că nu intră în competența sa stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat și nici a criteriilor legale după care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje. În această logică, legea contestată este tratată ca o opțiune a legiuitorului, în marja sa constituțională de apreciere. Informațiile despre motivarea Curții au fost relatate de News.ro, preluate de Adevărul. [...]
Curtea Constituțională decide miercuri asupra a două legi cu miză de reglementare după ce președintele Nicușor Dan a sesizat posibile probleme de constituționalitate și riscuri pentru protecția mediului, potrivit Adevărul . Judecătorii CCR analizează modificări legislative care vizează administrarea plajelor de la Marea Neagră și regimul ariilor naturale protejate, inclusiv regulile de evaluare a impactului asupra mediului. Legea plajelor: dispută pe regimul proprietății publice și rolul autorităților locale Prima sesizare privește Legea de modificare și completare a OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, contestată de președinte încă din noiembrie anul trecut. În forma adoptată, legea ar permite ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților locale din localitățile riverane, la cerere, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate turistic, pentru a fi folosită ca plajă publică. Președintele susține însă că prevederea ridică probleme de constituționalitate, argumentând că plajele și falezele maritime fac parte din domeniul public al statului. În plus, el afirmă că autoritățile administrației publice locale nu ar intra în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri. Din această perspectivă, sesizarea invocă o posibilă încălcare a articolului 136 alineatul 4 din Constituție, privind regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică. Ariile protejate: evaluarea de mediu și riscul de infringement A doua sesizare vizează legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului, sesizată tot în noiembrie anul trecut. Nicușor Dan afirmă că actul normativ ar ridica probleme de constituționalitate și ar contraveni obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, în special în zona protecției biodiversității și a evaluării efectelor asupra mediului pentru investiții majore. În mesajul publicat pe Facebook, președintele susține că legea „permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională”. „Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook. Potrivit argumentelor din sesizare, legea ar încălca dreptul la un mediu sănătos (articolul 35 din Constituție) și ar intra în conflict cu legislația europeană privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului. Președintele avertizează că directivele europene nu permit derogări „generale sau automate” pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu și a măsurilor compensatorii ar putea reduce nivelul de protecție a biodiversității. În plus, el susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement . „Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele. Ce urmează CCR este chemată să se pronunțe asupra celor două sesizări miercuri, 27 mai. O eventuală admitere a obiecțiilor ar putea bloca promulgarea în forma actuală a legilor contestate, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate plajele și asupra cadrului de protecție a ariilor naturale și a evaluărilor de mediu pentru proiecte majore. [...]
