Știri
Știri din categoria Legistație
China își extinde controlul legal asupra tranzacțiilor externe și crește riscul de conformare pentru investitori, printr-un set de reguli care intră în vigoare la 1 iulie și care pot obliga inclusiv la anularea unor tranzacții deja încheiate, potrivit The Jerusalem Post.
Regulile, publicate de Consiliul de Stat (cabinetul Chinei), întăresc supravegherea asupra acordurilor externe care implică investitori chinezi, tehnologie, date și considerente de securitate națională. Un articol-cheie introduce obligativitatea obținerii unei autorizații pentru exportul de bunuri, tehnologii, servicii sau date asociate care sunt restricționate.
Noile reglementări oferă, pentru prima dată, o bază juridică „cuprinzătoare și formalizată” care permite Chinei să forțeze desfacerea unor tranzacții externe deja încheiate. Consecința directă este creșterea riscurilor de conformare pentru investitorii globali, mai ales în sectoare sensibile precum tehnologia și inteligența artificială (IA).
Contextul imediat menționat este cazul în care Beijingul a cerut Meta să renunțe la achiziția startupului de IA Manus, pe motiv că ar fi încălcat legi privind investițiile externe, fără ca autoritățile să detalieze atunci încălcările.
Regulile vizează explicit și transferurile transfrontaliere de personal în domenii sensibile, fără aprobare, inclusiv prin trimiterea de specialiști, organizarea muncii în alte țări, furnizarea de îndrumare tehnică sau instruire peste granițe. În material este indicat că măsura țintește tipul de mutări asociate cu Manus, care și-ar fi transferat angajați și operațiuni în Singapore înainte de achiziția Meta — practică denumită „Singapore-washing”.
În logica Beijingului, IA este tratată ca sector sensibil, relevant pentru securitatea națională, iar autoritățile încearcă să controleze ieșirile de tehnologie, proprietate intelectuală și talent.
Reglementările acordă Consiliului de Stat autoritatea de a derula evaluări de securitate pentru investiții externe sau transferuri de active care ar putea afecta securitatea națională și de a impune măsuri precum:
Separat, Beijingul primește și pârghia de a interzice entităților străine să tranzacționeze cu China dacă țările lor de origine restricționează investițiile chineze. Exemplul din text: dacă guvernul SUA pune o companie tech chineză pe o listă de sancțiuni, China ar putea riposta blocând o achiziție „fără legătură” a unei firme americane asupra unei entități cu legături chineze.
Regulile nu precizează ce tipuri de tranzacții sau transferuri de active ar fi interzise din considerente de securitate națională.
Noile reguli vin după două decrete de securitate a lanțurilor de aprovizionare publicate în aprilie, care, potrivit materialului, permit impunerea de interdicții de părăsire a țării pentru angajați ai companiilor străine implicați în aplicarea sancțiunilor externe împotriva Chinei. Spre deosebire de legislația dezbătută în parlament, acele măsuri ar fi fost introduse fără avertisment și cu aplicare imediată, alimentând îngrijorări în comunitatea de afaceri străină din China.
În ansamblu, analiștii citați în material apreciază că Beijingul își consolidează „trusa” legală de control al exporturilor pentru a contracara sancțiunile occidentale, a-și întări poziția în lanțurile globale de aprovizionare și a susține autosuficiența internă în bunuri critice și sectoare sensibile precum tehnologia.
Recomandate
China pregătește o extindere a controlului asupra „economiei platformelor”, dar introduce și „contramăsuri” legale pentru a-și apăra companiile în străinătate , potrivit The Next Web . Beijingul a publicat un proiect de modificare a legii comerțului electronic care, pe de o parte, înăsprește supravegherea internă, iar pe de altă parte creează instrumente pentru a răspunde la amenzi, tarife și bariere comerciale întâlnite de jucători precum Temu și Shein pe piețele externe. Proiectul include 20 de prevederi și a fost emis împreună de Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței (SAMR) și Ministerul Comerțului. Textul este în consultare publică până la 4 august, conform documentului publicat de autorități. Ce se schimbă: legea se extinde dincolo de platforme și comercianți Legea actuală, intrată în vigoare în ianuarie 2019, a fost construită în principal în jurul operatorilor de platforme și al comercianților care vând prin acestea. Amendamentele propuse ar extinde aria de reglementare către toți participanții din ceea ce Beijingul numește acum „economia platformelor” – o categorie mai largă care ar include, între altele: agenți de cumpărături bazați pe inteligență artificială (instrumente care caută și cumpără produse în numele utilizatorului); furnizori de logistică; procesatori de plăți; infrastructura de date care conectează aceste servicii. În paralel, proiectul ar adăuga instrumente de intervenție peste opțiunile actuale (amenzi fixe și suspendarea activității), prin mecanisme de „supraveghere de rutină” și o coordonare mai strânsă între instituții, inclusiv aplicare consecventă între operațiunile online și cele offline. De ce contează intern: legalizarea intervențiilor pe care statul le face deja Publicația plasează proiectul în contextul unei înăspriri a controlului intern, legată de al 15-lea Plan cincinal al Chinei (2026–2030), care cere supraveghere mai puternică asupra datelor, algoritmilor, regulilor de trafic (vizibilitate și distribuție în platforme) și practicilor de operare ale companiilor. În aprilie, SAMR a amendat Alibaba, JD.com, PDD Holdings, Meituan și Douyin (ByteDance) cu un total de 3,6 miliarde yuani (528 milioane dolari, aprox. 2,4 miliarde lei), pentru că nu ar fi blocat comercianți necalificați din zona livrărilor de mâncare. În plus, autoritățile au chemat la discuții o serie de companii de internet pe tema competiției agresive de preț, în cadrul campaniei „anti-involution” – termen folosit de guvern pentru războaie de preț considerate autodistructive, care comprimă marjele fără a produce inovație. În acest cadru, modificările ar oferi o bază legală formală pentru intervenții pe care statul, potrivit sursei, le face deja informal. „Scutul” extern: contramăsuri pentru amenzi, tarife și bariere comerciale Noutatea majoră a proiectului este introducerea unor prevederi privind cooperarea internațională și „contramăsuri” pentru protejarea „drepturilor și intereselor legitime” ale companiilor chineze care operează în afara țării. Formularea este largă, dar contextul indică presiuni crescânde în Europa și SUA. În Uniunea Europeană, Temu a fost amendată cu 200 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) în baza Digital Services Act , pentru vânzarea de produse nesigure către consumatori, potrivit aceleiași surse. Tot în Europa, la 1 iulie a fost eliminată scutirea „de minimis” de 150 euro, care permitea expedierea fără taxe vamale a bunurilor cu valoare mică de către Temu, Shein și AliExpress. În Statele Unite, măsurile sunt descrise ca fiind mai dure: administrația Trump a eliminat în mai 2025 pragul „de minimis” de 800 dolari (aprox. 3.700 lei) pentru importurile din China, introducând un tarif de 54% sau o taxă fixă de 100 dolari (aprox. 460 lei) pe colet. În acest context, Temu ar fi pierdut „mai mult de jumătate” dintre utilizatorii zilnici din SUA, potrivit informațiilor citate de publicație. Ce urmează: consultare publică și o tensiune nerezolvată Proiectul încearcă să împace două direcții: control mai strict acasă și sprijin legal pentru expansiunea externă a platformelor, într-un moment în care acestea se lovesc de reglementări și bariere comerciale în piețe-cheie. Textul sugerează și o ambiție de „compatibilitate” între standardele chineze și cele internaționale, ceea ce ar indica o încercare de a influența normele globale, nu doar de a se conforma lor. Consultarea publică durează 30 de zile, iar varianta finală poate diferi de proiectul publicat. Publicația notează că rămâne deschisă întrebarea centrală: dacă o lege concepută să întărească controlul intern poate funcționa, simultan, ca scut pentru companiile chineze în afara țării. [...]
PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume , prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „ declarație de interese financiare ”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025. Ce se schimbă: „declarația de interese financiare”, publică, dar fără sume fixe Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri. Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews ). În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI: „Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…” Disputa pe amendamente și soluția de compromis Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD. În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată. Extinderea obligației: și consilierii de stat intră pe listă În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici. Ce urmează în Parlament și legătura cu PNRR Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională. HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu. În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției. [...]
Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR , cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media . ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”. Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților ). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR. De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii. Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE. Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care: eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie; confidențializarea declarațiilor de avere și interese , prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani; eliminarea transparenței electorale , în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot; eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ , despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor; limitarea depunerii declarației la final de mandat , prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI; îngreunarea sesizărilor către ANI , printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile; restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale , prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea; diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice , prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției; slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului. Ce cer semnatarii Parlamentului Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI. În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Duma de Stat a extins instrumentele de blocare a activelor și veniturilor pentru rușii condamnați în lipsă aflați în străinătate , printr-o lege care introduce restricții directe asupra conturilor, tranzacțiilor și accesului la servicii publice, inclusiv consulare, potrivit Meduza . Măsurile vizează persoane aflate în afara Rusiei care „se sustrag” executării pedepsei și au fost condamnate în lipsă. Cine intră sub incidența legii Restricțiile se aplică tuturor celor care se află în afara Rusiei și au fost condamnați în lipsă „pentru orice articol” din Codul penal, conform textului relatat. În plus, sunt vizați și unii inculpați în dosare contravenționale (administrative), în special cei care nu și-au plătit amenzile pentru fapte precum: încălcări legate de „agent străin”; participarea la activitatea unei „organizații indezirabile”; apeluri la încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse și la introducerea de sancțiuni; „discreditarea” armatei ruse. Ce restricții introduce: conturi, licențe, proprietăți, servicii Legea instituie un „complex de măsuri restrictive temporare” în Rusia pentru persoanele vizate. Printre acestea se numără: blocarea conturilor; suspendarea tuturor licențelor, autorizațiilor și acreditărilor emise anterior; interdicția de a vinde proprietăți imobiliare și mijloace de transport; refuzul de a furniza servicii publice în interiorul țării și servicii consulare în străinătate (inclusiv interdicția de a obține pașaport pentru călătorii externe și de a autentifica tranzacții, testamente și procuri). Rolul băncilor: acces tăiat la aplicații și direcționarea veniturilor Între prima formă și lectura a doua, proiectul a fost completat cu restricții suplimentare: băncile vor trebui să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site, astfel încât persoanele vizate să nu poată face transferuri de bani. Totodată, veniturile acestora vor fi direcționate către un cont special, din care vor fi retrase cheltuielile de judecată. Context politic și calendar Înaintea votului final, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a cerut celor plecați să se gândească „cum să se prezinte în fața instanței cu mărturisire”. Declarația sa a fost formulată în termeni duri la adresa celor vizați de lege. Actul normativ urmează să intre în vigoare după publicarea oficială. Pentru moment, materialul nu oferă detalii despre mecanismul practic de aplicare în cazuri individuale sau despre criteriile administrative de includere sub restricții, dincolo de categoriile descrise. [...]
Franța obligă platformele să verifice vârsta și să închidă conturile sub 15 ani , după ce Parlamentul a adoptat definitiv o lege care interzice minorilor sub această vârstă utilizarea rețelelor de socializare, potrivit Agerpres . Măsura, prezentată ca o premieră în Europa, mută responsabilitatea de aplicare de la familie către companiile care operează platformele. Proiectul a trecut de Adunarea Națională cu 279 de voturi pentru și 81 împotrivă, după un vot anterior în Senat. Președintele Emmanuel Macron a salutat adoptarea legii, afirmând că Franța „deschide calea în Europa” pentru protecția copiilor și adolescenților. Calendarul de aplicare și obligațiile pentru platforme Legea intră în vigoare etapizat: de la 1 septembrie pentru conturile noi și de la 1 ianuarie pentru conturile existente. Actul normativ nu prevede sancțiuni pentru copii sau părinți, însă impune platformelor să implementeze sisteme de verificare a vârstei, inclusiv posibilitatea folosirii mai multor metode în paralel, astfel încât utilizatorii să aibă opțiuni. Ministrul delegat pentru digitalizare, Anne Le Henanff, a explicat că, în termen de patru luni, utilizatorii vor trebui să își dovedească vârsta, iar conturile celor sub 15 ani vor fi închise. Context european și extinderea restricțiilor în școli În aprilie, Comisia Europeană a prezentat o aplicație paneuropeană de verificare a vârstei, iar în paralel sunt în dezvoltare și soluții private, notează materialul. Aceeași lege interzice și telefoanele mobile în licee. Interdicția era deja în vigoare în Franța pentru învățământul primar, iar pentru licee sunt posibile excepții stabilite prin regulamentele interne ale unităților de învățământ. Franța a motivat adoptarea măsurii prin înmulțirea avertismentelor privind efectele nocive ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, inclusiv captarea excesivă a atenției și expunerea la conținuturi problematice. Potrivit Agerpres, și alte țări europene iau în considerare legislații similare. [...]
AUR propune prelungirea termenului pentru tranzacțiile imobiliare cu TVA de 9% , astfel încât cumpărătorii eligibili blocați de indisponibilitatea sistemelor ANCPI să nu piardă facilitatea fiscală, potrivit Economedia . Inițiativa legislativă vizează persoanele care îndeplinesc condițiile pentru achiziția unei locuințe cu TVA redusă de 9%, dar nu pot încheia tranzacțiile până la 31 iulie 2026 din cauza blocării sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce prevede proiectul de lege Proiectul AUR stabilește că livrarea locuințelor și autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare ar putea fi finalizate într-un termen suplimentar de cel mult 30 de zile calendaristice de la reluarea integrală, la nivel național, a sistemelor informatice necesare: operațiunilor de cadastru; publicității imobiliare; activității notariale. Context: atacul cibernetic și blocajul ANCPI Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul a fost inițiat de senatorii Niculina Stelea și Laurențiu Plăeșu și a fost elaborat în contextul atacului cibernetic anunțat de ANCPI la 15 iulie 2026, care a dus la indisponibilizarea sistemelor informatice ale instituției, inclusiv a aplicației e-Terra . AUR susține că atacul a avut loc cu aproximativ două săptămâni înainte de expirarea termenului-limită până la care tranzacțiile eligibile trebuie finalizate pentru aplicarea cotei reduse de TVA, ceea ce ar putea crea un blocaj administrativ cu efect direct asupra închiderii tranzacțiilor. [...]
