Știri
Știri din categoria Legistație
Senatul a adoptat un proiect care mută publicitatea vânzărilor din insolvență și în online, prin introducerea unei platforme electronice unice pentru anunțurile de vânzare, pe lângă publicarea în ziare, potrivit news.ro. Inițiativa, depusă de senatorul AUR Nicolae Vlahu, a trecut cu 69 de voturi „pentru” și intră acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.
Miza practică a proiectului este extinderea accesului la informații despre bunurile valorificate în insolvență (active scoase la vânzare), astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să poată găsi mai ușor anunțurile și condițiile de vânzare.
Conform comunicatului AUR citat de publicație, proiectul propune ca anunțurile de vânzare să fie publicate:
În plenul Senatului, Nicolae Vlahu a argumentat că soluția exclusivă a publicării în presă tipărită nu mai reflectă modul actual de căutare a informațiilor și că publicarea online ar crește vizibilitatea activelor scoase la vânzare.
Inițiatorul susține că o expunere mai largă a bunurilor ar putea atrage mai mulți cumpărători și ar crește concurența la licitații, ceea ce ar crea premisele obținerii unui preț mai bun pentru activele vândute în insolvență.
Potrivit senatorului, proiectul urmărește trei obiective: creșterea transparenței, facilitarea accesului la informație și valorificarea bunurilor la un preț cât mai apropiat de valoarea reală, prin creșterea concurenței.
După votul din Senat, propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care are decizia finală asupra adoptării. Sursa nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre modul concret de implementare a platformei electronice.
Recomandate
Proiectul „anti-ONG” votat în Senat riscă să blocheze finanțarea și să aducă sancțiuni dure pentru organizații , prin obligarea publicării identității donatorilor peste un prag de 5.000 de lei, sub amenințarea suspendării activității și a dizolvării, potrivit News . Comunitatea Declic spune că a strâns peste 30.000 de semnături în câteva zile și cere Camerei Deputaților să respingă proiectul. Ce schimbă proiectul și ce sancțiuni introduce Inițiativa legislativă L233/2026, inițiată de 55 de parlamentari AUR și adoptată în Senat cu sprijinul PSD, ar impune asociațiilor și fundațiilor să declare public identitatea finanțatorilor care au contribuit cu peste 5.000 de lei. Pentru neconformare, proiectul prevede o escaladare a sancțiunilor: suspendarea activității ONG-ului; dizolvarea automată, dacă organizația „persistă” în neîndeplinirea obligației. Miza: finanțarea și capacitatea de a livra servicii Declic susține că publicarea numelor donatorilor ar putea expune persoane care sprijină ONG-uri active în domenii sensibile (de exemplu, anticorupție, protecția mediului sau egalitate de gen), iar scopul real ar fi descurajarea și intimidarea. „Scopul acestei legi nu este transparenţa. Este intimidarea”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Respingeţi legea anti-ONG!”. În același registru, organizația „Salvați Copiii” România avertizează că efectul „cel mai semnificativ” nu ar fi creșterea transparenței fiscale (care „există deja”), ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și o încărcare administrativă „abuzivă și disproporționată”. Organizația mai susține că măsura ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili și familiilor în dificultate și ar putea expune România la „un risc real de procedură de infringement ” (procedură UE pentru încălcarea dreptului european). Context legislativ și ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, proiectul a trecut de Senat în pofida mai multor avize negative, inclusiv de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, în timp ce Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil. Legea urmează să ajungă la Camera Deputaților , care este for decizional în acest caz. Președintele Nicușor Dan a criticat proiectul, apreciind că ar inhiba sprijinul cetățenilor pentru ONG-uri și că prevederile privind publicarea identității finanțatorilor și dizolvarea de drept sunt disproporționate; el a sugerat invitarea organizațiilor reprezentative ale societății civile la dezbaterile din Camera decizională. USR a anunțat că a votat împotrivă, iar AUR a transmis că proiectul ar fi „un prim pas important pentru creșterea transparenței”. [...]
Senatul a votat interzicerea folosirii țigărilor electronice și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în mai multe spații publice , iar dacă proiectul trece și de Camera Deputaților , regulile de „fumat” în România se vor extinde semnificativ, cu efect direct asupra utilizatorilor și operatorilor din HoReCa. Informațiile apar în Gadget . Proiectul adoptat de Senat interzice utilizarea: țigaretelor electronice; flacoanelor de reumplere pentru țigaretele electronice; dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului; produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun. Interdicția ar urma să se aplice în spațiile publice închise , în mijloacele de transport în comun și la locurile de joacă pentru copii . Ce se schimbă în legislație și de ce contează Inițiativa modifică și completează Legea nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Potrivit inițiatorilor, obiectivul este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit , în toate spațiile închise și acoperite de folosință colectivă. Pentru consumatori, miza este extinderea explicită a restricțiilor și la „vapat” (folosirea țigărilor electronice) și la dispozitivele de încălzire a tutunului, cu risc de amendă dacă regulile sunt încălcate. Pentru companii, în special în zona ospitalității și a transportului, schimbarea înseamnă reguli mai stricte de aplicat și de controlat în spațiile administrate. Ce urmează Ca propunerea să devină lege, este necesară adoptarea și de Camera Deputaților , care este for decizional, mai notează publicația, citând ca sursă g4media.ro. [...]
Un proiect de lege depus la Senat ar putea reduce anularea amenzilor pe „vicii de formă” , prin eliminarea obligației de a trece adresa de domiciliu a contravenientului în procesul-verbal, potrivit HotNews . Inițiativa aparține parlamentarilor USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu. Miza este una de reglementare și aplicare: USR susține că schimbarea ar diminua riscul ca procesele-verbale să fie anulate din motive strict formale, „în absența unei vătămări reale”, și ar crește eficiența activității de constatare și sancționare a contravențiilor. De ce se schimbă regula: cartea electronică de identitate Inițiatorii argumentează că obligația de a menționa domiciliul în procesul-verbal nu mai este aliniată cu introducerea cărții electronice de identitate, pe care „nu se mai regăsește mențiunea privind domiciliul” în conținutul tipărit. În această logică, eliminarea domiciliului din procesul-verbal ar fi o „adaptare a cadrului normativ” la noile condiții administrative. Ce se întâmplă cu comunicarea și executarea sancțiunii Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, afirmă că modificarea nu ar afecta dreptul la apărare și nici garanțiile procedurale, deoarece: comunicarea procesului-verbal ar urma să se facă „potrivit regulilor procedurale existente”; autoritățile ar putea determina domiciliul prin „sisteme informatice oficiale”, atunci când este necesar pentru executarea sancțiunii sau comunicarea actelor. Argumentul USR: procese câștigate pe formă Cynthia Păun susține că domiciliul nu individualizează persoana, ci are rol practic pentru comunicare și, eventual, executare. Vlad Șendroiu afirmă că o contravenție constatată corect, cu persoana identificată după CNP, poate fi anulată în instanță pentru un element lipsă din formular, pe care îl descrie drept o practică folosită pentru contestarea amenzilor „pe formă”. Ce modifică proiectul, pe scurt Propunerea urmărește corelarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, pentru „coerența și unitatea sistemului normativ”, conform comunicatului citat de Agerpres. Următorul pas este parcursul legislativ în Senat, ca primă cameră sesizată, înainte de o eventuală adoptare. [...]
CCR a validat cadrul legal pentru programul european SAFE , respingând contestația depusă de 53 de deputați, ceea ce menține în vigoare legea de aprobare a ordonanței care reglementează derularea instrumentului de înarmare la nivelul UE, potrivit Biziday . Judecătorii Curții Constituționale au respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate privind Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul modifică și completează cadrul de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 , care instituie Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, conform comunicării CCR citate de publicație. Sesizarea a fost depusă la CCR în 27 mai 2026 de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și neafiliați, iar, potrivit Digi24 (citat de Biziday), viza atât legea în ansamblu, cât și anumite dispoziții considerate ca depășind obiectul de reglementare al instrumentului SAFE. În sesizare erau indicate domenii precum: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); administrația publică locală; regimul juridic al funcției publice și Codul administrativ; achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Ce urmează: alte două sesizări încă pe rol Decizia de acum nu închide însă toate disputele constituționale legate de „ordonanța SAFE”. CCR mai are de dezbătut două sesizări distincte, care vizează ordonanța, nu legea de aprobare, potrivit informațiilor din articol: o sesizare formulată de Avocatul Poporului, care invocă adoptarea ordonanței fără avizul Consiliului Legislativ (consultativ, dar obligatoriu); o sesizare înaintată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care susține că ordonanța a fost adoptată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, deci cu atribuții limitate. [...]
Apple a acceptat să predea autorității antitrust din India situațiile financiare cerute, deblocând un dosar în care miza este nivelul amenzii calculat la cifra de afaceri globală , potrivit The Next Web . Compania a fost de acord pe 3 iunie să transmită documentele, după luni în care a încercat să limiteze accesul autorităților, în special la datele la nivel mondial. Pentru Apple, disputa nu a fost doar procedurală: în baza legii concurenței din India, actualizată în 2024, penalitățile pot fi calculate în funcție de cifra de afaceri globală, nu doar de veniturile realizate în India. Publicația notează că Apple a invocat riscul unei sancțiuni de până la 38 mld. dolari (aprox. 171 mld. lei), argument folosit de companie pentru a susține că autoritatea de reglementare își depășește atribuțiile. De ce contează: India poate ancora amenda în veniturile globale În timp ce pentru multe companii diferența dintre venituri locale și cifră de afaceri globală ar fi mai degrabă teoretică, pentru Apple ea poate schimba radical dimensiunea unei eventuale sancțiuni, având în vedere că veniturile din India reprezintă doar o mică parte dintr-un business global de sute de miliarde de dolari, potrivit aceleiași surse. Apple a refuzat anterior să se conformeze integral cererii Competition Commission of India (CCI) privind divulgări financiare detaliate, a susținut că datele globale ar trebui excluse și a escaladat disputa la Delhi High Court , încercând să oprească procedura înainte de o audiere finală. Instanța nu a încetinit demersul, ceea ce a dus la un blocaj: fondul acuzațiilor (abuz de poziție dominantă) a fost amânat de conflictul privind accesul la informații. Context: acuzația vizează regulile de plată din aplicații Cazul pornește de la concluziile unei investigații CCI din 2024, care a stabilit că Apple ar fi abuzat de poziția dominantă pe piața aplicațiilor pentru iPhone prin obligarea dezvoltatorilor să folosească propriul sistem de plăți în aplicație (achiziții în aplicație). Conduita este similară cu cea care a atras presiune de reglementare și în Uniunea Europeană și Statele Unite, însă dosarul din India a avansat mai lent. Ce urmează: decizia CCI și cuantumul sancțiunii Publicația arată că Delhi High Court a intermediat recent un compromis: Apple trebuie să coopereze, iar CCI nu poate emite o decizie înainte de 15 iulie. Acordul din 3 iunie este, practic, conformarea Apple la acest aranjament, prin predarea documentelor pe care încercase să le rețină. Predarea situațiilor financiare nu înseamnă că Apple admite acuzațiile de fond, dar acceptă dreptul autorității de a solicita datele necesare pentru a decide dacă sancționează compania și, mai ales, cu ce sumă. Miza rămâne calculul amenzii în raport cu cifra de afaceri globală, iar decizia și „numărul” asociat ei sunt așteptate după termenul de la mijlocul lunii iulie. [...]
China își extinde controlul legal asupra tranzacțiilor externe și crește riscul de conformare pentru investitori , printr-un set de reguli care intră în vigoare la 1 iulie și care pot obliga inclusiv la anularea unor tranzacții deja încheiate, potrivit The Jerusalem Post . Regulile, publicate de Consiliul de Stat (cabinetul Chinei), întăresc supravegherea asupra acordurilor externe care implică investitori chinezi, tehnologie, date și considerente de securitate națională. Un articol-cheie introduce obligativitatea obținerii unei autorizații pentru exportul de bunuri, tehnologii, servicii sau date asociate care sunt restricționate. Ce se schimbă: bază legală pentru anularea tranzacțiilor finalizate Noile reglementări oferă, pentru prima dată, o bază juridică „cuprinzătoare și formalizată” care permite Chinei să forțeze desfacerea unor tranzacții externe deja încheiate. Consecința directă este creșterea riscurilor de conformare pentru investitorii globali, mai ales în sectoare sensibile precum tehnologia și inteligența artificială (IA). Contextul imediat menționat este cazul în care Beijingul a cerut Meta să renunțe la achiziția startupului de IA Manus, pe motiv că ar fi încălcat legi privind investițiile externe, fără ca autoritățile să detalieze atunci încălcările. Control asupra tehnologiei, datelor și „transferului de talent” peste granițe Regulile vizează explicit și transferurile transfrontaliere de personal în domenii sensibile, fără aprobare, inclusiv prin trimiterea de specialiști, organizarea muncii în alte țări, furnizarea de îndrumare tehnică sau instruire peste granițe. În material este indicat că măsura țintește tipul de mutări asociate cu Manus, care și-ar fi transferat angajați și operațiuni în Singapore înainte de achiziția Meta — practică denumită „Singapore-washing”. În logica Beijingului, IA este tratată ca sector sensibil, relevant pentru securitatea națională, iar autoritățile încearcă să controleze ieșirile de tehnologie, proprietate intelectuală și talent. Puteri extinse pentru Consiliul de Stat și posibilitatea de contramăsuri comerciale Reglementările acordă Consiliului de Stat autoritatea de a derula evaluări de securitate pentru investiții externe sau transferuri de active care ar putea afecta securitatea națională și de a impune măsuri precum: obligarea investitorilor să vândă participații sau să înceteze investiția; amenzi pentru neconformare. Separat, Beijingul primește și pârghia de a interzice entităților străine să tranzacționeze cu China dacă țările lor de origine restricționează investițiile chineze. Exemplul din text: dacă guvernul SUA pune o companie tech chineză pe o listă de sancțiuni, China ar putea riposta blocând o achiziție „fără legătură” a unei firme americane asupra unei entități cu legături chineze. Regulile nu precizează ce tipuri de tranzacții sau transferuri de active ar fi interzise din considerente de securitate națională. Legătură cu alte măsuri: inclusiv interdicții de ieșire din țară Noile reguli vin după două decrete de securitate a lanțurilor de aprovizionare publicate în aprilie, care, potrivit materialului, permit impunerea de interdicții de părăsire a țării pentru angajați ai companiilor străine implicați în aplicarea sancțiunilor externe împotriva Chinei. Spre deosebire de legislația dezbătută în parlament, acele măsuri ar fi fost introduse fără avertisment și cu aplicare imediată, alimentând îngrijorări în comunitatea de afaceri străină din China. În ansamblu, analiștii citați în material apreciază că Beijingul își consolidează „trusa” legală de control al exporturilor pentru a contracara sancțiunile occidentale, a-și întări poziția în lanțurile globale de aprovizionare și a susține autosuficiența internă în bunuri critice și sectoare sensibile precum tehnologia. [...]
