Știri
Știri din categoria Apărare
AUR cere audierea instituțiilor-cheie de securitate după incidentul cu drona din Portul Constanța, într-un demers care poate deschide un nou front de control parlamentar asupra modului în care statul gestionează amenințările la infrastructuri critice, potrivit news.ro.
Solicitarea a fost formulată luni de senatorul AUR Mircia Chelaru, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat. Acesta a cerut completarea ordinii de zi cu un punct dedicat analizării incidentului dronei ajunse în zona Portului Constanța și a susținut că episodul ridică „semne de întrebare serioase” privind capacitatea de reacție a statului, coordonarea între instituții și mecanismele de prevenire a amenințărilor care pot afecta siguranța cetățenilor și securitatea României.
Chelaru spune că a cerut ca discuția să nu rămână la nivel de „păreri”, ci să se bazeze pe „argumente și probe tehnice” și pe audierea celor „direct implicați”. În acest sens, senatorul a solicitat chemarea în comisie a principalelor instituții cu atribuții în domeniu.
Lista indicată de acesta include:
Senatorul AUR afirmă că incidentul ar avea „implicații mult mai grave”, care țin de vigilența statului, capabilități, coordonare instituțională și asumarea responsabilităților. În declarațiile sale, Chelaru indică drept problemă „lipsa unei unități de comandă și control” într-un context geopolitic pe care îl descrie ca având „un grad ridicat de periculozitate”.
El susține că nu îl interesează originea dronei, ci motivul pentru care obiectul „nu a fost identificat, oprit și lovit”.
„Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit și lovit.”
Chelaru mai afirmă că, după preluarea documentelor solicitate instituțiilor (cerute, potrivit lui, și de președinta comisiei în cursul zilei de luni), își propune să obțină „o concluzie clară” din perspectiva controlului parlamentar și să fie stabilită răspunderea acolo unde instituțiile „nu și-au făcut corect treaba”, în opinia sa.
Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi colectarea documentelor cerute instituțiilor și organizarea audierilor în Comisia de apărare a Senatului, pentru formularea unei concluzii în cadrul controlului parlamentar. Sursa nu precizează un calendar sau o dată pentru audieri.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , respinge acuzațiile privind operarea în Portul Constanța a unor nave sancționate , susținând că, la momentele intrării și ieșirii, cele șase petroliere invocate nu se aflau pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare: dacă afirmațiile inițiale ar fi fost corecte, ar fi ridicat semne de întrebare privind respectarea regimului de sancțiuni în infrastructura portuară românească. Într-o postare pe Facebook, Miruță afirmă că subiectul „merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor” și că „niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni” la momentul operării în port. „Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din Portul Constanța.” Cronologia invocată de minister Ministrul spune că a verificat „date oficiale primite de la instituțiile statului” și prezintă o succesiune a intrărilor/ieșirilor din Portul Constanța, raportată la momentul introducerii sancțiunilor: DASHAN / MIANZIMU : ultima trecere prin port în august 2023 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2024 . CELINE : ultima trecere la 14.10.2023 ; sancțiuni impuse în octombrie 2025 . IRA / BELA : intrare la 12.03.2024 , plecare la 15.03.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2025 . CROCO / ARIA : intrare în aprilie 2025 ; sancționată internațional la 21.05.2025 . SATNA : intrare la 12.01.2023 ; sancțiuni impuse în mai 2025 . PAXMARIS : ultima trecere la 08.09.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025 . Mesajul ministrului este că nu se poate vorbi despre încălcarea unor sancțiuni „care nu existau la momentul la care” navele au operat în port. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port.” De ce contează: risc de conformare și reputație pentru Portul Constanța Chiar dacă dezmințirea se bazează pe cronologii, cazul pune în prim-plan un punct sensibil pentru economie și securitate: conformarea la sancțiuni internaționale în lanțurile logistice (port, operatori, agenți, servicii conexe). În astfel de situații, diferența dintre „navă sancționată” și „navă sancționată ulterior” devine esențială pentru evaluarea riscului juridic și operațional. Informațiile sunt prezentate și de Agerpres, care citează aceeași postare a ministrului și aceeași cronologie a datelor. [...]
Explozia dronei maritime de la Constanța a scos la iveală un gol de comandă și de lege în securizarea portului în situații de criză, cu riscul ca instituțiile să nu aibă un „comandant unic” și proceduri clare de intervenție, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului (r) Virgil Bălăceanu. Miza nu este doar incidentul în sine, ci capacitatea statului de a reacționa rapid la amenințări similare, într-un context în care războiul de la graniță generează riscuri recurente: drone aeriene în derivă, mine marine și drone maritime scăpate de sub control. În lipsa unei arhitecturi de comandă și a unei legislații adaptate, timpul de reacție poate rămâne prea lung, iar responsabilitățile pot deveni disputate între instituții. Fereastra ratată de reacție și cooperarea cu Ucraina Generalul susține că, în cazul dronei maritime ajunse la Constanța, ar fi existat o „fereastră uriașă de oportunitate” de aproximativ patru ore pentru neutralizarea ei înainte să se autodistrugă sau să explodeze în port. În această logică, alerta privind pierderea controlului asupra dronei ar fi trebuit transmisă „în timp real” către partea română. Pe componenta de cooperare, Bălăceanu spune că există comunicare și relație bilaterală la nivel de stat și armată, însă nu ar exista o cooperare transfrontalieră „în sensul acordurilor clasice”, ci mai degrabă o înțelegere pentru schimb de date și informații în timp real. El indică drept posibilă soluție implicarea CSAT pentru stabilirea unor măsuri, inclusiv prin canale militare, astfel încât cooperarea să fie mai operativă, în special împotriva dronelor. În același timp, generalul punctează o limitare: Ucraina nu este membră NATO, iar Alianța este restrictivă privind transmiterea de informații către state din afara NATO. În interpretarea sa, România nu poate partaja secrete militare ale sistemului de supraveghere și cercetare al NATO fără acordul Alianței, dar „informațiile stricte de avertizare în timp real” ar putea fi împărtășite. Gol legislativ: drone aeriene reglementate, drone maritime nu Un punct central al analizei este lipsa unui cadru legal specific pentru dronele maritime (de suprafață sau subacvatice). Bălăceanu afirmă că România are o lege pentru combaterea dronelor în spațiul aerian, însă nu are o lege care să reglementeze modul de reacție la drone maritime. În acest context, el ridică problema acoperirii legale a intervenției: dacă o navă a Gărzii de Coastă ar fi deschis focul asupra dronei în interiorul portului pentru a o neutraliza, era „complet acoperită de lege”? Generalul spune că nu poate răspunde cert și insistă că procedurile trebuie să fie „scrise negru pe alb” și cunoscute de comandanți. „Prea multe verigi” și lipsa unui coordonator unic în port Cea mai sensibilă consecință operațională, potrivit generalului, este că în Portul Constanța nu ar exista un coordonator central al activității de securitate pentru o criză de acest tip. Fiecare instituție are misiuni proprii și obligația de a coopera, dar fără un „comandant unic al acțiunii”, lanțul decizional se fragmentează. Bălăceanu enumeră actorii care ajung să se intersecteze în astfel de situații — Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, Administrația Portului Constanța — și avertizează că sunt „prea multe verigi pe lanțul de decizie”. În lipsa unor clarificări, disputele de competență pot reapărea la fiecare incident, inclusiv pe tema controlului intrărilor și ieșirilor din port (Forțele Navale vs. MAI prin Poliția de Frontieră și Garda de Coastă). Ce urmează, în logica propusă de analiză Din perspectiva generalului, prioritățile sunt trei: cooperare transfrontalieră mai operativă (în limitele impuse de NATO), legislație adaptată pentru drone maritime și stabilirea rapidă a responsabilităților instituționale, inclusiv a unei comenzi unice în criză. Separat, el avertizează că exercițiile și simulările pentru populație sunt evitate de teama „psihozei de război”, deși ar fi utile, chiar dacă ar avea costuri economice și ar putea genera panică. În opinia sa, o prezență militară mai consistentă în zonă ar necesita și o strategie de comunicare publică, pentru a explica de ce astfel de măsuri nu înseamnă automat „militarizarea Dobrogei”. [...]
România își recalibrează apărarea litoralului după incidentul cu dronele din Portul Constanța , iar concluziile despre cum au ajuns dispozitivele în zonă ar urma să fie disponibile în 7–10 zile, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan, citate de G4Media . Șeful statului a pus lipsa detectării la timp pe seama unei „tehnologii noi” și a spus că autoritățile sunt „în proces de adaptare”. Incidentul a fost discutat sâmbătă, la sediul Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare „Callatis” din Constanța, după ce o dronă marină ucraineană a explodat vineri dimineață. Nicușor Dan a confirmat proveniența ucraineană a dronelor, dar a susținut că Rusia este responsabilă „pentru acest incident” în contextul războiului, întrucât „Rusia este țara agresoare, iar Ucraina este agresată”. Ce știe, deocamdată, statul despre incident Președintele a spus că a fost vorba despre „o dronă ucraineană parte dintr-un set de patru care au pierdut controlul, încărcate cu explozibil”. Una dintre drone a explodat în dana 78 din Portul Constanța, lângă dana Oil Terminal, zonă de încărcare petrol, unde – potrivit surselor G4Media – se afla o navă cu încărcătură de metanol (lichid toxic și inflamabil). În privința speculațiilor despre ținta urmărită, Nicușor Dan a infirmat varianta „flotei fantomă” a Rusiei, afirmând că nava respectivă „nu este un vas din flota fantomă”, ci „un vas care a făcut tipul acesta de trasee comerciale”. Protocol, coordonare și reacția autorităților Pe componenta operațională, Nicușor Dan a respins ideea unei lipse de coordonare între instituții, afirmând că există un protocol care stabilește rolurile și că acesta „a fost respectat”. În descrierea sa, autoritatea civilă a sesizat Armata și SRI, iar apoi au fost alertate autoritățile de protecție civilă pentru degajarea zonei. În evaluarea sa, reacția instituțiilor a fost, „pe datele pe care le am azi”, „relativ” satisfăcătoare, în condițiile în care „nu au fost victime”. A menționat și că măsurile IGSU ar fi putut părea „exagerate” (de exemplu, degajarea unui kilometru de plajă), dar le-a încadrat în logica evitării victimelor. De ce nu au fost detectate dronele și ce urmează Explicația oferită pentru faptul că dronele nu au fost observate la intrarea în port a fost legată de apariția unei amenințări noi, apărute în contextul războiului: „E o tehnologie nouă.” În același registru, președintele a spus că „până în acest moment nu văd o eroare umană”, ci o problemă de adaptare la acest tip de tehnologie. Tot el a indicat că, teoretic, Portul Constanța ar fi trebuit să aibă un echipament care să detecteze „orice obiect neidentificat” care intră în raza sa de acțiune. Pe termen scurt, Nicușor Dan a avansat două repere: un răspuns despre „ce s-a întâmplat și cum au ajuns dronele lângă Portul Constanța” în „7–10 zile”, după culegerea de informații; o sesiune în NATO „în săptămâna care începe la 10 iunie”, dedicată Mării Negre , la solicitarea României. Pentru înzestrare, președintele a afirmat că România este „în proces de înzestrare” și că „chiar luna viitoare vor veni niște echipamente în România”, fără a oferi detalii suplimentare despre tipul acestora. Contextual, a amintit și participarea recentă a Forțelor Navale Române la un exercițiu NATO dedicat acestui tip de amenințări. Context suplimentar despre întrebările rămase după incident a fost publicat de G4Media într-o analiză separată, aici: G4Media . [...]
Franța și Germania renunță la avionul de vânătoare FCAS, un proiect de 100 mld. euro, ceea ce complică reînarmarea europeană și lasă industria de apărare din UE fără un program-fanion comun, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia ar fi fost convenită de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron după discuții purtate în marja summitului UE–Balcanii de Vest de săptămâna trecută, în Muntenegru. Doi oficiali germani au declarat că cei doi lideri au concluzionat că nu există „nicio perspectivă” de a depăși impasul care durează de luni de zile. Eșecul de a ajunge la un acord pentru proiectul estimat la 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari, aprox. 530 miliarde lei) este prezentat ca un semnal al dificultăților Europei de a-și reconstrui capacitatea militară după decenii de subinvestiții. Ce se blochează: nucleul programului, nu doar un detaliu tehnic Programul viza dezvoltarea unui avion de vânătoare de nouă generație, susținut de drone și conectat printr-un „nor de luptă” (o rețea de legături de date foarte securizate, pentru coordonarea în timp real a platformelor). Proiectul a fost pus sub semnul întrebării pe fondul disputelor dintre părți privind specificațiile și controlul asupra conducerii programului. În plus, potrivit informațiilor citate, Germania și Franța aveau cerințe operaționale diferite pentru viitoarea aeronavă. Merz a pus public sub semnul întrebării utilitatea unui avion european de generația a 6-a pentru forțele aeriene germane și a spus că Germania nu are nevoie de o aeronavă cu capacitate nucleară care să poată ateriza pe un portavion. Impact industrial: Airbus și Dassault rămân fără un compromis funcțional Macron și Merz ar fi încercat luni la rând să salveze proiectul și să depășească divergențele dintre principalii parteneri industriali: Airbus (Germania și Spania) și Dassault Aviation (Franța). Biroul de presă al lui Macron nu a răspuns imediat unei solicitări de punct de vedere, notează Reuters. O sursă europeană informată a indicat că părțile ar căuta o soluție „de salvare a aparențelor”: componentele din afara avionului principal, precum „norul de luptă”, ar urma să păstreze denumirea Future Combat Air System (FCAS). Compromisul ar fi însă în principal simbolic, deoarece „FCAS” este descris ca un nume generic pentru astfel de sisteme, nu unul specific acestui plan. În 2017, Macron a lansat proiectul împreună cu fosta cancelară Angela Merkel. HotNews amintește și un material anterior despre faptul că proiectul era considerat, la acel moment, „mort” (detalii în HotNews ). [...]
Ucraina spune că a automatizat 95% din interceptarea dronelor Shahed , o schimbare operațională care poate scurta semnificativ timpul de reacție al apărării aeriene în fața atacurilor masive, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării de la Kiev extinde astfel de soluții tehnologice, a declarat Mihailo Fedorov . Tehnologia a fost dezvoltată de un participant Brave1 și, conform aceleiași surse, a trecut „cu succes testele de luptă” în regiunea Harkov. Ce înseamnă „95% automatizat” în practică Potrivit lui Fedorov, sistemul automatizează „95% din întregul proces de interceptare – de la lansarea dronei până la distrugerea Shahed”. Rolul operatorului rămâne, însă, în bucla decizională: acesta vede țintele în timp real, selectează ținta și dă comanda de lovire, după care sistemul: ghidează independent drona către țintă; recunoaște autonom ținta; se concentrează asupra dronei Shahed. De ce contează: viteză mai mare de reacție și protecție urbană În evaluarea ministrului ucrainean, autonomia este un domeniu-cheie pentru apărarea aeriană modernă, deoarece permite un răspuns mai rapid la atacuri masive și o protejare mai eficientă a orașelor. El a mai spus că Ucraina urmărește soluții care și-au dovedit eficacitatea în condiții de luptă. Ritmul de trecere de la prototip la utilizare în luptă Fedorov a mai menționat că, „datorită sprijinului Brave1”, producătorul a trecut de la prototip la utilizare cu succes în luptă în mai puțin de un an. Separat, în material se arată că Ucraina lucrează și la rachete interceptoare ieftine pentru combaterea dronelor Shahed și testează deja unele soluții. Totodată, Ucraina ar implementa un nou nivel de apărare aeriană „la scară mică”, în care dronele interceptoare pot fi controlate de la distanțe de mii de kilometri, iar peste 10 producători ar fi integrat deja această soluție în sistemele lor. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
