Știri
Știri din categoria Legistație
Curtea Constituțională analizează riscul de dublă sancționare și extinderea răspunderii penale în modificările aduse Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, după sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, potrivit Agerpres. Discuțiile de la CCR au fost amânate pentru 21 octombrie, conform unei informări ulterioare a aceleiași agenții.
Miza sesizării este una de reglementare: șeful statului contestă, între altele, claritatea și coerența unor prevederi care ar putea permite suprapuneri între contravenții și infracțiuni și ar putea extinde răspunderea penală către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligații explicite.
Actul normativ vizează intervenții asupra Legii 272/2004, în special în zona măsurilor aplicabile copiilor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal. Principalele modificări descrise în sesizare includ:
În sesizare, președintele Nicușor Dan susține că agentul constatator al unei contravenții nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune, atribuție care revine organelor de urmărire penală. În lipsa unei norme „clare și previzibile”, ar putea apărea situații în care agentul constatator și organul de urmărire penală acționează în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, fără un mecanism legal care să prevină suprapunerea.
Șeful statului invocă și jurisprudența CEDO privind principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent dacă sancțiunile sunt încadrate formal ca penale sau contravenționale.
Un alt punct indicat în sesizare ține de art. 84 alin. (3) din Legea 272/2004, care ar fi rămas nemodificat și ar institui obligația de participare la programe speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților, fără referire la un „reprezentant legal” diferit de părinte. În schimb, noul alin. (6) ar incrimina penal nerespectarea alin. (3) de către „părinți sau reprezentantul legal”, ceea ce, potrivit președintelui, ar extinde sfera subiectului activ către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligația corespunzătoare.
Totodată, sesizarea arată că norma modificată vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal, iar un minor care nu răspunde penal nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni. Este invocat art. 27 din Codul penal, care prevede că nu este imputabilă fapta săvârșită de un minor care, la data comiterii, nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal.
Sesizarea mai reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare, interesul superior al copilului include explicit dreptul la viață de familie. În această logică, eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) ar crea, potrivit președintelui, o contradicție internă în cadrul aceleiași legi, pentru că norma nouă ar „goli de conținut” normele de principiu fără abrogare și fără o derogare expresă.
În plus, impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, fără implicarea familiei, ar transforma o măsură de protecție într-una de constrângere, susține șeful statului, calificând-o drept o intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie.
Curtea Constituțională a amânat pentru 21 octombrie dezbaterile asupra sesizării președintelui privind această lege. Până la pronunțarea CCR, rămâne deschisă disputa asupra modului în care noile reguli ar separa (sau ar suprapune) răspunderea contravențională și penală și asupra felului în care sunt calibrate obligațiile impuse părinților, reprezentanților legali și copiilor vizați de măsuri de consiliere și plasament.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere reexaminarea legii care dublează cota de împușcare a urșilor , invocând lipsa unor garanții de control „în timp real” și a unui mecanism aplicabil în teren, într-un domeniu cu efecte ireversibile asupra unei specii strict protejate, potrivit HotNews . Legea adoptată de Parlament pe 24 aprilie permite împușcarea a 859 de urși bruni în 2026 și 2027, dublu față de cotele de prevenție existente, iar pe lângă această cotă ar mai putea fi omorâți încă 110 urși din cota de intervenție, a relatat site-ul de investigații Snoop la momentul adoptării. Demersul vine după ce, pe 24 iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea șefului statului și a decis că actul normativ este constituțional, inclusiv din perspectiva dreptului la un mediu sănătos și a obligației statului de a proteja mediul și echilibrul ecologic. Miza: control și trasabilitate, nu doar o cotă numerică În cererea de reexaminare , președintele arată că legea urmărește un „obiectiv legitim și esențial” – protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși –, dar susține că tocmai importanța acestui obiectiv impune un mecanism care să fie simultan eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei. Nicușor Dan cere ca recoltarea preventivă să prioritizeze exemplarele „habituate”, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile. Totodată, șeful statului avertizează că „o cotă numerică” nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. Aceleași cote pentru 2026 și 2027, fără evaluare intermediară Un alt punct criticat este stabilirea acelorași cote pentru ambii ani (2026 și 2027) „fără o evaluare obligatorie intermediară”, ceea ce, în viziunea președintelui, riscă să transforme o decizie justificată la un moment dat într-un „automatism administrativ”. În argumentație, Nicușor Dan arată că situația populației de urs se poate modifica într-un singur an prin recoltări legale, mortalitate naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri, iar conflictul om–urs și eficiența măsurilor neletale pot evolua semnificativ. Propunerea: registru electronic național și sancțiuni explicite Președintele reclamă și absența unui mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor și cota rămasă disponibilă, avertizând că, în lipsa unui astfel de control, depășirea plafonului nu mai poate fi „reparată” după ce s-a produs. În cererea de reexaminare, el propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. De asemenea, cere ca legea să prevadă explicit consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false, inclusiv în ceea ce privește răspunderea autorului recoltării și a personalului tehnic care coordonează sau validează operațiunea. Ce urmează Prin trimiterea la reexaminare, legea revine în Parlament, care trebuie să decidă dacă o modifică în sensul observațiilor președintelui sau o menține în forma adoptată. [...]
Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]
Decizia CCR face aplicabilă o încetare automată a mandatului în circa 100 de cazuri , potrivit HotNews , după ce amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost declarat constituțional. Printre persoanele menționate ca vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul se referă la persoane pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției. În aceste situații, textul prevede încetarea „de drept” a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Câte cazuri monitorizează ANI și cine intră în această categorie Într-un comunicat de la începutul lunii august, ANI a arătat că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Agenția a precizat că trei sferturi dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. Din situația prezentată de ANI, reiese că: 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI a mai explicat că cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin necontestare în termenul legal sau pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată. Ce înseamnă, practic, amendamentul validat de CCR Textul amendamentului validat de Curtea Constituțională (cu majoritatea voturilor celor 9 judecători) stabilește că, pentru persoanele aflate în această situație, mandatul sau funcția încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit. Pentru detaliile invocate de ANI, instituția a publicat precizări în comunicatul citat de HotNews . [...]
Amendamentul PSD la legea ANI riscă să blocheze reforma cerută în PNRR , pe fondul unei dispute de constituționalitate care poate ajunge rapid la Curtea Constituțională , potrivit HotNews . Doi foști judecători CCR, Tudorel Toader și Augustin Zegrean, au opinii opuse despre prevederea care ar duce la încetarea mandatului pentru aleși aflați în funcție, chiar dacă decizia definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese vizează un mandat anterior. Miza: o lege din PNRR și riscul unei contestări la CCR Legea de reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) este un jalon în PNRR și are asociată o valoare de 770 de milioane de euro (sumă menționată de sursă). În acest context, amendamentul introdus de PSD a devenit punctul de blocaj politic și juridic: proiectul a fost respins săptămâna trecută în Senat (for decizional), după ce USR și PNL au refuzat să îl susțină din cauza acestei prevederi. Proiectul a fost redepus, iar la comisia juridică din Camera Deputaților PSD a reintrodus, cu voturile AUR, un amendament similar. Inițiativa a trecut de plenul Camerei Deputaților și a ajuns din nou la Senat, unde urmează să fie dezbătută miercuri. Ce spune amendamentul și de ce e controversat Amendamentul vizează situațiile în care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese pronunțată înainte ca noua lege să intre în vigoare. În această variantă, persoanele aflate deja în funcție ar urma să își piardă mandatul, chiar dacă faptele/constatarea privesc un mandat anterior. În discuția publică, tema a fost asociată și cu cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, însă prevederea ar avea aplicare mai largă, în funcție de câte cazuri se încadrează. Argumentele pro: „lege civilă, nu retroactivează” Tudorel Toader susține că forma actuală „nu are probleme de constituționalitate”, argumentând că este vorba despre o lege civilă, iar legile civile „nu retroactivează”, spre deosebire de legea penală mai favorabilă. În logica sa, noua prevedere s-ar aplica după intrarea în vigoare a legii, asupra persoanelor care, la acel moment, sunt în funcție și au deja o „antecedență” (o incompatibilitate sau un conflict de interese constatat definitiv). Toader invocă și faptul că ANI ar fi indicat existența a „203” astfel de cazuri. Tot el formulează și o justificare de oportunitate administrativă: „Statul n-are nevoie să țină în funcții publice oameni despre care s-a dovedit că au sfidat legea, adică fiind în incompatibilități sau în conflicte de interese.” Argumentele contra: „absolut neconstituțională”, invocând art. 15 din Constituție Augustin Zegrean respinge amendamentul, pe care îl numește „absolut neconstituțional”, și susține că o astfel de soluție „îi dă afară pe toți «Fritzii»”. El invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Zegrean contestă ideea că încetarea mandatului ar fi doar o „consecință legală” și nu o sancțiune, argumentând că la momentul apariției deciziei definitive „nu există sancțiunea asta”. În plus, avertizează că, dacă legea trece în forma actuală, ar urma să fie atacată la CCR. Ce urmează: scenarii de sesizare a CCR și rolul președintelui Potrivit unor surse din USR citate de HotNews, dacă amendamentul nu este eliminat în comisia juridică a Senatului (ședință programată miercuri la ora 12:00), senatorii USR nu ar vota proiectul nici în plen și iau în calcul atacarea legii la Curtea Constituțională. Sesizarea CCR pe o lege adoptată poate fi făcută cu semnăturile a 50 de deputați sau 25 de senatori; USR are 40 de deputați și 19 senatori, conform aceleiași surse. După adoptarea în Parlament, când ajunge la președinte, Nicușor Dan are, potrivit articolului, trei opțiuni: promulgarea legii, retrimiterea în Parlament sau sesizarea Curții Constituționale. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi care schimbă regulile pentru cercetarea publică , invocând riscul unor neclarități de aplicare și posibile probleme de constituționalitate ce pot bloca sau distorsiona implementarea noilor prevederi în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, potrivit G4Media . Șeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, a anunțat Administrația Prezidențială, informație transmisă de Agerpres. Neclaritate legislativă: trimiterea la Legea 51/1991 poate „goli” modificarea de conținut În cererea adresată președintelui Senatului, Mircea Abrudean, Nicușor Dan arată că, în procedura parlamentară, a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , care a propus înlocuirea sintagmei „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale” cu „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”, inclusiv prin modificări corelative în Legea 183/2024. Motivația CSAT, redată în cerere, ține de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională nu menționează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) între organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în timp ce Legea 92/1996 prevede că STS „face parte din sistemul național de apărare”. Președintele susține că, deși propunerea CSAT a fost preluată prin amendamente, în forma finală trimisă la promulgare a rămas o trimitere la Legea 51/1991 în textul privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024. În această configurație, introducerea sintagmei „apărării și ordinii publice” ar putea deveni „lipsită de sens și finalitate”, deoarece Legea 51/1991 stabilește doar instituții din zona securității naționale, nu și a apărării naționale și ordinii publice. În plus, această formulare ar putea face ca prevederea să nu fie aplicabilă STS, deși acesta desfășoară activitate de cercetare în structuri de tip „nucleu de cercetare” — exact argumentul care a stat la baza propunerii CSAT. Nicușor Dan cere, în consecință, eliminarea sintagmei care leagă textul de Legea 51/1991, pentru a rămâne formularea generală „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”. Posibilă problemă de bicameralism: reguli noi pentru șefii INCD introduse în Camera decizională Al doilea motiv invocat vizează modul în care au fost introduse modificări substanțiale în Camera Deputaților (cameră decizională). Președintele arată că au fost adoptate amendamente care introduc în Legea 183/2024 șase articole noi (art. 17^1 – 17^6), ce reglementează detaliat concursul public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD). Potrivit cererii, noile articole stabilesc, între altele: instituția publică responsabilă cu organizarea concursului (ministerul de resort, ca organ coordonator al INCD) și forma de publicitate a concursului; condițiile de participare, criteriile de evaluare și etapele concursului; participarea observatorilor în timpul interviului; obligația încheierii contractului de management în maximum 15 zile lucrătoare de la ordinul de numire; includerea în indicatorii de performanță a unor elemente precum valoarea fondurilor europene atrase, impactul socio-economic al valorificării rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și parteneriatele cu industria; obligația directorului general de a publica anual venitul net pe site-ul INCD; obligația obținerii avizului ORNISS în 30 de zile de la numire, cu revocarea ordinului de numire dacă avizul nu este obținut. Tot în Camera Deputaților ar fi fost introdus un articol distinct (art. III) care prevede actualizarea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a metodologiei de concurs aprobate prin HG 576/2016. Nicușor Dan susține că, din analiza parcursului legislativ și compararea formelor succesive ale proiectului, legea transmisă la promulgare ar contraveni prevederilor constituționale privind principiul bicameralismului (art. 61 alin. (2) și art. 75), motiv pentru care solicită reanalizarea de către Parlament. Ce urmează Reexaminarea în Parlament redeschide discuția asupra textului, cu miza de a corecta formulările care pot limita aplicarea (inclusiv în raport cu STS) și de a clarifica dacă modificările ample introduse în Camera decizională respectă regulile constituționale ale procedurii legislative. Textul sursă nu precizează un calendar pentru reluarea dezbaterilor. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
