Știri
Știri din categoria Legistație
Primele proteste anunțate de SANITAS cresc presiunea pe Guvern să renegocieze proiectul noii legi a salarizării, într-un calendar strâns legat de un jalon din PNRR, potrivit Mediafax.
Federația SANITAS spune că forma publicată a proiectului este „profund defavorabilă” angajaților din sănătate și asistență socială și avertizează că, pentru „mai mult de jumătate” dintre salariați, veniturile ar urma să fie plafonate sau chiar să scadă. Sindicaliștii susțin că varianta apărută public este „departe de angajamentele și principiile discutate” în negocierile cu reprezentanții Guvernului.
„În loc să aducă majorări de venituri pentru angajații din sănătate și asistență socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariați, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea”, se arată în comunicatul SANITAS.
Pe lângă efectul asupra veniturilor, federația sindicală califică proiectul drept „inechitabil” și „incomplet”, afirmând că ar exista categorii de salariați omise și că diferența dintre ceea ce s-a negociat cu Ministerul Sănătății și forma prezentată public este „majoră și greu de explicat”.
„Această lege este inechitabilă. Nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem. Mai mult, este o lege incompletă – există categorii de salariați care pur și simplu au fost omise.”
SANITAS anunță pregătirea unor acțiuni sindicale de protest în perioada imediat următoare:
Federația cere retragerea proiectului „în forma actuală” și reluarea „imediată” a negocierilor, respingând argumentul că legea trebuie adoptată rapid pentru a nu se pierde bani din PNRR.
„Dacă forma actuală a proiectului de lege a salarizării unitare nu este retrasă și corectată conform ultimei forme negociate cu sindicatele din sectorul public, vom fi cu toții în stradă.”
Proiectul a fost prezentat luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Documentul prevede reașezarea salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, cu coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027. Intrarea în vigoare ar urma să fie la 1 ianuarie 2027, iar salariile de bază și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință.
Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR, cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). În acest context, escaladarea conflictului social poate complica calendarul de adoptare și poate forța Guvernul să revină la masa negocierilor înainte de trimiterea proiectului mai departe în procesul legislativ.
Recomandate
Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în teren și pregătește schimbarea legislației pentru unitățile protejate autorizate, pe fondul acuzațiilor că unele entități ar fi folosit acest mecanism pentru a profita de facilități fiscale, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a anunțat că a semnat un ordin prin care „echipe mixte de control sunt deja în teren” pentru verificarea unităților protejate autorizate. El a susținut că, până recent, nu a existat „niciun control real” asupra acestora, vorbind despre „zero controale”. „Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc unitățile protejate autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Și vom schimba și legislația.” De ce se schimbă regulile: controale insuficiente și autorizări „pe hârtie” Ministrul a indicat drept problemă principală lipsa capacității de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități , afirmând că instituția ar fi avut „un singur om la Corpul de Control”, insuficient pentru supravegherea unui sistem în care ar exista „950.000” de beneficiari persoane cu dizabilități. În plus, Manole a descris vulnerabilități în procedura de autorizare, susținând că în prezent nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate corect, fără confirmarea realității. Ce tip de abuzuri reclamă ministerul Potrivit ministrului, autorizația ar fi acordată pentru un sediu, însă activitatea s-ar putea desfășura și în alte locuri care nu sunt verificate, situație care „creează abuzuri și spațiu pentru abuzuri”. În acest context, el a spus că „legislația este prea slabă” și că va fi modificată. „Practic, pe hârtie, totul poate arăta bine, poate arăta perfect, fără ca cineva să verifice realitatea. Mai mult, autorizația se dă pentru sediu dar activitatea se poate desfășura în alte locuri, care nu erau verificate.” Context: ce sunt „unitățile protejate” Conform legii, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap. Din informațiile disponibile în material nu rezultă un calendar pentru modificarea legislativă sau detalii despre forma viitoarelor schimbări; ministrul a indicat însă că verificările au început deja, iar intervenția normativă este în pregătire. [...]
Proiectul „anti-ONG” votat în Senat riscă să blocheze finanțarea și să aducă sancțiuni dure pentru organizații , prin obligarea publicării identității donatorilor peste un prag de 5.000 de lei, sub amenințarea suspendării activității și a dizolvării, potrivit News . Comunitatea Declic spune că a strâns peste 30.000 de semnături în câteva zile și cere Camerei Deputaților să respingă proiectul. Ce schimbă proiectul și ce sancțiuni introduce Inițiativa legislativă L233/2026, inițiată de 55 de parlamentari AUR și adoptată în Senat cu sprijinul PSD, ar impune asociațiilor și fundațiilor să declare public identitatea finanțatorilor care au contribuit cu peste 5.000 de lei. Pentru neconformare, proiectul prevede o escaladare a sancțiunilor: suspendarea activității ONG-ului; dizolvarea automată, dacă organizația „persistă” în neîndeplinirea obligației. Miza: finanțarea și capacitatea de a livra servicii Declic susține că publicarea numelor donatorilor ar putea expune persoane care sprijină ONG-uri active în domenii sensibile (de exemplu, anticorupție, protecția mediului sau egalitate de gen), iar scopul real ar fi descurajarea și intimidarea. „Scopul acestei legi nu este transparenţa. Este intimidarea”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Respingeţi legea anti-ONG!”. În același registru, organizația „Salvați Copiii” România avertizează că efectul „cel mai semnificativ” nu ar fi creșterea transparenței fiscale (care „există deja”), ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și o încărcare administrativă „abuzivă și disproporționată”. Organizația mai susține că măsura ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili și familiilor în dificultate și ar putea expune România la „un risc real de procedură de infringement ” (procedură UE pentru încălcarea dreptului european). Context legislativ și ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, proiectul a trecut de Senat în pofida mai multor avize negative, inclusiv de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, în timp ce Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil. Legea urmează să ajungă la Camera Deputaților , care este for decizional în acest caz. Președintele Nicușor Dan a criticat proiectul, apreciind că ar inhiba sprijinul cetățenilor pentru ONG-uri și că prevederile privind publicarea identității finanțatorilor și dizolvarea de drept sunt disproporționate; el a sugerat invitarea organizațiilor reprezentative ale societății civile la dezbaterile din Camera decizională. USR a anunțat că a votat împotrivă, iar AUR a transmis că proiectul ar fi „un prim pas important pentru creșterea transparenței”. [...]
ANAF introduce sancțiuni și interdicții noi pentru firmele care distribuie dividende când activul net scade sub pragul legal , potrivit Economica . Modificările vin prin Legea nr. 239/2025 și vizează societățile pe acțiuni și SRL-urile, inclusiv în relația lor financiară cu acționarii/asociații și persoanele afiliate. ANAF reamintește că, dacă se constată „o pierdere a activului net” – adică diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor scade sub jumătate din capitalul social subscris – capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare ori distribuire de profit, conform art. 69 din Legea 31/1990 . Dividende doar după acoperirea pierderilor și reîntregirea activului net Legea nr. 239/2025 introduce art. 69^1 în Legea nr. 31/1990. Concret, societățile care, la finalul exercițiului financiar curent, au profit, dar au și pierdere contabilă reportată, pot distribui dividende din profitul curent doar după: constituirea rezervelor legale; acoperirea pierderii contabile reportate; constituirea rezervelor cerute de statut. În plus, dacă activul net este sub jumătate din capitalul social subscris: pe baza situațiilor financiare anuale aprobate, dividendele din profitul curent pot fi distribuite doar după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege; pe baza situațiilor financiare interimare aprobate, dividendele interimare pot fi distribuite doar dacă activul net a fost reîntregit la valoarea minimă prevăzută de lege. Patru reguli cu amenzi de până la 300.000 lei și răspundere solidară 1) Interdicție de împrumuturi către acționari dacă s-au dat dividende interimare (până la regularizare) Se suspendă dreptul societăților care distribuie dividende interimare să acorde împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului (adică până la aprobarea situațiilor financiare anuale), conform art. 67 alin. (2^3). Încălcarea este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (derogare de la OG nr. 2/2001). Dacă firma are și obligații bugetare restante, pe lângă amendă se dispune atragerea răspunderii solidare cu societatea a acționarului/asociatului care a beneficiat de dividende interimare fără regularizare, în limita sumelor împrumutate. 2) Interdicție de restituire a împrumuturilor primite de la acționari când activul net e sub prag Societățile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social subscris (pe baza situațiilor financiare anuale aprobate) nu au dreptul să restituie acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate împrumuturile primite de la aceștia, conform art. 67 alin. (2^4). Și aici, amenda este între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile. ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile de împrumuturi efectuate după data aprobării situațiilor financiare anuale. Dacă există și obligații bugetare restante, se poate atrage răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite. 3) Obligația de reconstituire a activului net, cu sancțiune (de la situațiile financiare 2025) Începând cu situațiile financiare ale anului 2025, societatea este obligată să reconstituie activul net până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. ANAF anunță că va începe verificările în 2027, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior. 4) Conversia datoriilor către acționari în capital, cu amendă mai mare (de la situațiile financiare 2025) Tot de la situațiile financiare ale anului 2025, dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris din cauza pierderilor, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. Dacă societatea are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net (art. 153^24 alin. (4)), atunci este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acestor creanțe, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Sancțiunea pentru nerespectare: amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. Exemplul ANAF: termene care duc până în 2029 ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” la 31 decembrie 2025, cu activ net sub 50% din capitalul social subscris și cu o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social cel târziu până la 31 decembrie 2027, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capitalul social. În caz contrar, poate fi amendată cu 10.000–200.000 lei. Mai departe, dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea are obligația să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029; neîndeplinirea acestei obligații poate atrage amendă de 40.000–300.000 lei. [...]
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pentru o modificare care ar permite decontări nelimitate în companiile de stat listate , invocând riscul ca anumite cheltuieli ale directorilor și administratorilor să fie scoase de sub plafonarea legală și folosite ca avantaje materiale „camuflate”, potrivit HotNews . Sesizarea vizează Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care completează cadrul de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice. Miza, din perspectiva șefului statului, este una de reglementare cu efect direct asupra controlului cheltuirii banului public în companii cu capital de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare. Ce schimbare contestă președintele Legea supusă controlului de constituționalitate introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011 , prin care cheltuielile de „reprezentare, transport, diurnă și cazare” realizate „în scopul exercitării mandatelor” de către conducerea companiilor publice listate nu mai sunt considerate „beneficii sau avantaje” în sensul altor alineate ale aceluiași articol. În forma actuală a reglementării, anumite beneficii sunt plafonate la nivelul a două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an, inclusiv cheltuieli de reprezentare, transport și diurnă, plus alte beneficii nedeterminate, supuse aceluiași plafon. De ce spune că se deschide calea „cheltuielilor discreționare” În sesizare se arată că amendamentul introdus de Camera Deputaților ar permite, în practică, cheltuieli nelimitate, realizate arbitrar, sub justificarea „exercitării mandatului”, pentru întreprinderile publice listate. Argumentul central este că, deși formal aceste sume nu ar mai fi încadrate ca „beneficii”, ele ar funcționa ca avantaje materiale și ar putea fi folosite pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractele de mandat. În plus, președintele susține că o astfel de „liberalizare” a cheltuielilor ar vulnerabiliza modul de utilizare a banului public, în condițiile în care companiile vizate gestionează active considerate strategice. „Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă şi cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate.” În sesizare se mai invocă riscul ca profitul acestor companii să fie erodat prin cheltuieli de protocol excesive, ceea ce ar contraveni obligației statului de a proteja interesele economice naționale. Cine ar fi vizat și ce urmează Potrivit argumentației, modificarea ar afecta o categorie largă de persoane din conducerea întreprinderilor publice listate: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului (în funcție de sistemul de administrare – unitar sau dualist). Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate; HotNews nu indică un termen sau un calendar al deciziei CCR în materialul citat. [...]
Decizia CCR lasă în vigoare noile reguli privind beneficiile și asigurarea de răspundere pentru administratorii companiilor de stat , după ce Curtea a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra modificărilor aduse legislației de guvernanță corporativă, potrivit Economica . Este vorba despre Legea de aprobare a OUG 22/2025, care modifică și completează OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023, în cadrul proiectului PL-x nr. 137/2025. În esență, ordonanța aduce modificări privind ocuparea posturilor în structurile de conducere și funcționarea consiliilor de administrație, conform relatării Agerpres . Ce schimbare a ajuns la CCR și de ce contează pentru companiile de stat Punctul contestat vizează articolul 8 alineatul (9) din OUG 109/2011, în forma modificată, care stabilește două elemente cu impact direct asupra contractelor de mandat ale administratorilor: plata asigurării de răspundere profesională este făcută de întreprinderea publică, nu este parte din remunerație și trebuie menționată în contractul de mandat, în cuantumul și limitele stabilite de autoritatea publică tutelară; contractul de mandat poate include și „alte beneficii”, cu condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Miza practică este că legea nu mai impune o listă explicită de cheltuieli/beneficii, dar păstrează un plafon anual, ceea ce influențează direct modul în care se negociază și se justifică beneficiile în companiile de stat. De ce a respins CCR sesizarea președintelui Președintele Nicușor Dan a susținut că modificările introduse în Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului. CCR a anunțat, într-un comunicat transmis miercuri, că a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile vizate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea a reținut, între altele, că lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli ce pot fi decontate de întreprinderea publică, în cadrul „altor beneficii” din contractul de mandat, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate în sesizare (inclusiv cele privind principiul legalității și procedura de legiferare). Pe componenta de bicameralism, CCR a apreciat că eliminarea enumerării exprese a beneficiilor din redactarea inițială nu echivalează cu o deturnare de la scopul legii și rămâne în legătură directă cu acesta. Ce rămâne ca limită și cine controlează cheltuielile CCR a subliniat că, deși nu mai există o enumerare explicită, limitarea financiară rămâne: beneficiile totale într-un an de mandat nu pot depăși două indemnizații fixe brute lunare. Totodată, Curtea a arătat că tipuri de cheltuieli precum reprezentarea, transportul și diurna pot fi în continuare menționate în contractul de mandat, iar eliminarea enumerării lor nu înseamnă automat excluderea de la decontare. În plus, controlul și autorizarea cheltuielilor rămân în sarcina Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care va verifica în continuare încadrarea în plafon și va aprecia oportunitatea sau natura juridică a cheltuielilor. [...]
Codul Rutier ar putea fi completat cu reguli explicite pentru „culoarul de salvare” în ambuteiaje , ceea ce ar introduce obligații standardizate pentru șoferi și ar permite sancționarea celor care nu le respectă, potrivit Antena 3 . Inițiativa este un proiect de lege depus de USR, care vizează reglementarea explicită a culoarului de salvare în Codul rutier, pentru situațiile de trafic aglomerat. În prezent, forma actuală a legislației nu ar preciza suficient de clar ce trebuie să facă șoferii în ambuteiaje pentru a facilita trecerea autospecialelor aflate în misiune (ambulanțe, pompieri, poliție), iar regulile existente ar fi aplicabile mai ales pe drumuri fără trafic intens, conform argumentelor din comunicatul USR citat în material. Ce s-ar schimba pentru șoferi Dacă proiectul va fi adoptat și Codul rutier va fi completat, modul de formare a culoarului de salvare ar urma să fie stabilit în funcție de numărul de benzi: Drumuri cu o singură bandă pe sens: șoferii ar urma să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga . Drumuri cu două sau mai multe benzi pe sens: șoferii de pe banda de lângă axul drumului ar urma să își tragă autovehiculele cât mai în stânga , iar toți ceilalți spre dreapta , astfel încât să se formeze un culoar pe mijlocul drumului pentru mașinile de intervenție. Sancțiuni și miza reglementării Proiectul prevede că nerespectarea acestor reguli ar urma să fie sancționată cu amendă , potrivit materialului. Deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, inițiatorii proiectului, susțin că demersul urmărește clarificarea legislației și alinierea la prevederile europene , în contextul în care întârzierile echipajelor de urgență pot avea consecințe directe asupra intervențiilor. În acest stadiu, este vorba despre un proiect de lege depus , iar aplicarea noilor obligații depinde de parcursul legislativ și de adoptarea lui. [...]
