Știri
Știri din categoria Legistație
Nicușor Dan a promulgat legea pensiilor magistraților, la o zi după publicarea motivării Curții Constituționale în Monitorul Oficial, potrivit Biziday. Președintele a anunțat vineri dimineață decizia, după ce hotărârea CCR privind actul normativ a fost publicată oficial, și a arătat că a avut la dispoziție zece zile pentru promulgare.
În mesajul său, Nicușor Dan a prezentat schimbarea modului de calcul al pensiilor ca „un gest de echitate, așteptat de societate”. Totodată, a transmis magistraților că le este respectată munca și că le recunoaște rolul în stat, adăugând că va susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.
Promulgarea vine în pofida apelurilor repetate din partea unor instanțe și organizații profesionale, care au cerut retrimiterea legii în Parlament pentru reexaminare. În ultimele săptămâni, Curțile de Apel au solicitat președintelui să nu promulge reforma, invocând posibila încălcare a principiului neretroactivității și a dreptului european privind independența justiției, precum și o discriminare a magistraților față de alte categorii de funcționari publici. De asemenea, Uniunea Națională a Judecătorilor a cerut reexaminarea, considerând demersul necesar pentru garantarea dreptului cetățenilor la o justiție independentă.
Legea promulgată prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani, pe parcursul a 15 ani, și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net. Publicarea deciziei CCR și promulgarea actului normativ deschid etapa aplicării noilor reguli, în condițiile în care criticile din sistemul judiciar au vizat, în principal, compatibilitatea reformei cu principiile constituționale și cu standardele europene privind independența justiției.
Recomandate
16 curți de apel îi cer președintelui Nicușor Dan reexaminarea legii pensiilor magistraților , potrivit Euronews , după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 18 februarie, că actul normativ este constituțional și poate fi aplicat. Într-un comunicat comun, cele 15 curți de apel civile și Curtea Militară de Apel solicită șefului statului să retrimită legea în Parlament, înainte de promulgare, prin mecanismul cererii de reexaminare prevăzut de art. 77 alin. (2) din Constituție. Documentul vizează „Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”. Magistrații invocă atât argumente de legalitate, cât și aspecte de oportunitate, cu referire la „deficiențe ale legii” raportate la acte normative interne și internaționale în vigoare, dar și la efecte economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare. În esență, ei susțin că impactul asupra pensiilor de serviciu ale magistraților ar fi „uriaș”, prin modificări substanțiale ale condițiilor de pensionare și ale cuantumului pensiei, cu efect direct asupra statutului profesiei. Contextul imediat este decizia CCR, luată după cinci amânări, prin care instanța a stabilit că legea propusă de Guvern este constituțională. Votul celor nouă judecători a fost 6–3, iar Euronews notează că formarea majorității a inclus votul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD. În același material se amintește că Busuioc s-a numărat printre cei patru judecători care au părăsit sala de ședințe în decembrie, alături de Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, fapt care a blocat atunci luarea unei decizii. În prezent, demersul curților de apel mută disputa în etapa promulgării, unde președintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii înainte de a o promulga. [...]
Guvernul extinde plata salariilor restante din fondul de garantare și pentru angajații aflați în concordat preventiv , printr-o ordonanță publicată în Monitorul Oficial. Potrivit HotNews.ro , Executivul a modificat regulile privind accesul la fondul de garantare a creanțelor salariale, finanțat din contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25% aplicată veniturilor salariale brute. Contribuția, introdusă la 1 ianuarie 2018 și cunoscută inițial drept „taxă de solidaritate”, alimentează fondul din care sunt plătite salariile restante în cazul în care angajatorul intră în insolvență. Consultantul fiscal Adrian Bența explică faptul că, prin noua ordonanță, dreptul de a încasa sume din acest fond este extins și pentru salariații companiilor aflate în procedura de concordat preventiv. O altă modificare vizează angajații unor „operatori economici de interes strategic”, stabiliți prin hotărâre de guvern, indiferent de forma de proprietate. Sunt considerate strategice companiile a căror activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau pentru funcționarea infrastructurilor critice. Ordonanța actualizează și plafoanele maxime ce pot fi decontate din fond, astfel: maximum 5 salarii medii brute pentru angajații firmelor în insolvență; maximum 5 salarii medii brute pentru cei aflați în concordat preventiv; între 5 și 12 salarii medii brute pentru angajații operatorilor economici de interes strategic. Decontarea sumelor se va realiza printr-o procedură derulată cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ( ANOFM ). Actul normativ prevede ca, în termen de 30 de zile, să fie actualizate și normele de aplicare. Măsura transformă contribuția asiguratorie pentru muncă într-un mecanism extins de protecție socială, într-un context economic în care tot mai multe companii recurg la proceduri de restructurare sau prevenire a insolvenței . [...]
Șoferii care nu își plătesc amenzile în 90 de zile vor rămâne fără permis , potrivit proiectului de ordonanță de urgență privind reforma administrației, agreat de Coaliție și pus în consultare publică, informează HotNews.ro . Documentul publicat de Ministerul Dezvoltării prevede că titularii de permis nu vor mai putea conduce autovehicule, tractoare agricole ori forestiere sau tramvaie dacă nu își achită amenzile contravenționale în termen de 90 de zile de la comunicare. Autoritățile au obligația să îi notifice în cel mult 30 de zile pe cei care nu și-au plătit sancțiunile, informându-i că urmează suspendarea dreptului de a conduce. Permisul va fi restituit doar după ce șoferul dovedește că a achitat toate amenzile datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul. Ce se schimbă concret suspendarea dreptului de a conduce după 90 de zile de neplată; notificarea prealabilă a șoferului în termen de 30 de zile; restituirea permisului condiționată de plata integrală a amenzilor; pentru șoferii fără domiciliu în România, este necesară doar plata amenzii care a dus la suspendare. În prezent, conform art. 104 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, perioada de suspendare poate fi redusă cu o treime dacă amenda aferentă contravenției a fost achitată. Guvernul intenționează să modifice acest articol, astfel încât reducerea să fie condiționată de plata tuturor amenzilor restante, nu doar a celei care a generat suspendarea. Totuși, între nota de fundamentare și forma proiectului există diferențe privind includerea altor taxe locale. Un alt element important: Executivul a renunțat la ideea majorării automate a amenzilor neplătite. Varianta anterioară prevedea creșteri succesive de până la 60% în cazul întârzierii plății, însă această măsură nu se mai regăsește în actualul proiect. Modificările fac parte din pachetul mai amplu de reformă administrativă și, dacă vor fi adoptate, vor introduce o presiune suplimentară asupra șoferilor care amână plata sancțiunilor, legând direct dreptul de a conduce de situația datoriilor la bugetul local. [...]
CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților , potrivit Biziday , respingând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia de miercuri, 18 februarie 2026, deblochează parcursul actului normativ, care merge la promulgare după patru luni, cinci amânări și două asumări ale răspunderii de către Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Miza principală a legii este schimbarea treptată a condițiilor de pensionare și a modului de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați. Textul prevede creșterea vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de 15 ani (nu 10 ani, cum era în varianta anterioară respinsă de Curtea Constituțională). În forma validată acum, proiectul păstrează plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, dar introduce și o formulă de calcul raportată la veniturile brute din ultimii ani de activitate. Concret, legea stabilește că pensia de serviciu pornește de la 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu limita maximă de 70% din ultima indemnizație netă. „Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală ”de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.” Principalele prevederi reținute din actul normativ sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, pe o perioadă de 15 ani; pensie egală cu cel mult 70% din ultimul salariu net; cuantum de 55% din baza de calcul (media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni), fără a depăși plafonul de 70% din ultima indemnizație netă; posibilitatea pensionării anticipate la 35 de ani vechime, cu penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard. În paralel cu controlul de constituționalitate, Înalta Curte a cerut, cu o săptămână înainte, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că dispozițiile ar putea încălca dreptul UE și „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”. La termenul din 11 februarie, Curtea Constituțională amânase pronunțarea pentru 18 februarie, invocând necesitatea „studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026”. Prin respingerea sesizării, legea intră în etapa finală a procedurii interne, urmând promulgarea. În plan practic, decizia CCR clarifică, cel puțin pe componenta constituțională, cadrul pentru aplicarea reformei, în timp ce demersul Înaltei Curți privind sesizarea CJUE rămâne un front separat, legat de compatibilitatea cu dreptul european. [...]
Ministrul Sănătății vrea concedierea medicilor prinși la privat în timpul programului de la spitalul public, potrivit HotNews.ro . Alexandru Rogobete a declarat vineri, 13 februarie 2026, la un eveniment organizat la Timișoara, că intenționează să introducă în lege o prevedere care să permită desfacerea contractelor de muncă ale medicilor care părăsesc spitalul de stat în timpul programului pentru a lucra în privat. Ministrul a indicat drept exemplu situațiile în care unii medici ar pleca „la ora 11:00” de la spitalul public către cabinetul privat, „de cele mai multe ori împreună cu pacientul”, susținând că fenomenul ar genera costuri de „multe sute de milioane de lei pe an” pentru sistem. Declarațiile au fost transmise de Agerpres, conform relatării publicației. Rogobete a precizat că nu susține ideea ca medicul să fie obligat să aleagă între sistemul public și cel privat, arătând că, după programul de la stat, medicul „are dreptul să facă ce vrea cu profesia lui”. În schimb, a subliniat că nu consideră corect ca activitatea în privat să se desfășoare în timpul programului de lucru din spitalul public. Separat, ministrul a anunțat că vrea să introducă o prevedere care să limiteze „dreptul la liberă practică” (dreptul legal de a exercita profesia) în privat pentru medicii din sistemul public care invocă probleme de sănătate pentru a nu face gărzi la stat. El a spus că scutirile de gărzi vor fi reevaluate la nivel național, invocând un caz de la Constanța în care 75% din personalul medical ar fi avut lombosciatică și scutire de gardă la spitalul public, dar ar fi desfășurat activitate operatorie în privat. Ministrul a mai afirmat că, „în curând”, ar urma o măsură potrivit căreia cine are scutire de gardă își pierde prin lege dreptul de liberă practică în privat dacă, după programul din sistemul public, este fără activitate medicală, motivând că astfel ar fi protejată recuperarea celor cu probleme de sănătate. [...]
Proiectul de lege al Guvernului României introduce o limită de 14 ani pentru funcțiile de conducere în Banca Națională a României (BNR) , conform unui articol publicat de Profit.ro . Această inițiativă legislativă urmărește transpunerea în legislația românească a două directive europene din 2024 și aduce modificări importante în ceea ce privește independența și funcționalitatea conducerii BNR. Independența conducerii BNR Noua legislație întărește independența conducerii BNR, stipulând că personalul și conducerea băncii centrale vor exercita competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a primi instrucțiuni din partea altor autorități sau instituții. Această independență este deja prevăzută în Legea 312/2004 privind statutul BNR, însă proiectul de lege adaugă clarificări suplimentare. „BNR, personalul și conducerea exercită competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea instituțiilor de credit supravegheate, din partea oricărui organism al Uniunii Europene sau a oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat.” Cerințe și interdicții pentru conducerea BNR Proiectul de lege introduce cerințe clare pentru numirea conducerii BNR, Parlamentul fiind însărcinat să publice criterii obiective și transparente privind buna reputație, pregătirea profesională și experiența relevantă. De asemenea, se prevede că membrii conducerii pot fi revocați de Parlament doar dacă nu mai îndeplinesc criteriile de numire sau dacă au fost condamnați pentru o infracțiune gravă. Un alt aspect important al proiectului este introducerea unei perioade de cooling-off pentru angajații și membrii Consiliului de administrație al BNR. Aceștia nu vor putea lucra pentru bănci sau entități afiliate timp de 3 până la 12 luni după încheierea relațiilor contractuale cu BNR, pentru a preveni conflictele de interese. Limitarea mandatelor și excluderea guvernatorului Mandatele membrilor Consiliului de administrație al BNR vor fi limitate la 14 ani, fără a lua în considerare mandatele anterioare datei de 11 ianuarie 2026. Cu toate acestea, guvernatorul BNR este exclus de la aceste limitări, ceea ce înseamnă că un nou guvernator ar putea avea un mandat nelimitat, similar cu cel al actualului guvernator, Mugur Isărescu. Interdicții de tranzacționare Pentru a preveni conflictele de interese, BNR va trebui să elaboreze norme interne care să interzică personalului și conducerii tranzacționarea instrumentelor financiare emise de societățile supravegheate. Totuși, deținerile prin fonduri mutuale sau alte fonduri colective sunt permise, deoarece nu permit intervenția în administrarea portofoliului. Aceste modificări legislative sunt menite să asigure o mai mare transparență și obiectivitate în funcționarea BNR, aliniindu-se la standardele europene și consolidând independența instituției față de influențele externe. [...]
