Știri
Știri din categoria Legistație
CCR a validat cadrul de decontare a cheltuielilor pentru conducerile companiilor de stat, menținând în vigoare modificările la legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, după ce a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan, potrivit Adevărul. Decizia a fost luată miercuri, cu unanimitate de voturi, iar Curtea a constatat că prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Unghiul cu miză de reglementare este că instanța constituțională a confirmat că decontarea unor cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare) pentru administratorii și directorii întreprinderilor publice poate fi reglementată distinct, fără ca aceste sume să fie tratate automat drept „beneficii” sau „avantaje” în sensul OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă.
Curtea a reținut că reglementarea distinctă a posibilității decontării acestor cheltuieli, în condițiile legii, nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în obiecția de neconstituționalitate, inclusiv cele privind principiul legalității, rolul Parlamentului și obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară.
În esență, CCR a tratat aceste sume ca „decontări de cheltuieli” făcute pentru exercitarea mandatului, nu ca beneficii acordate prin contractul de mandat, ceea ce păstrează separația dintre remunerație/avantaje și cheltuieli operaționale necesare activității.
În privința criticilor „extrinseci” (legate de procedura parlamentară), Curtea a analizat acuzația că ar fi existat deosebiri majore între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. CCR a concluzionat că introducerea unor tipuri de cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare), distincte de cele reglementate în OUG 109/2011, nu reprezintă o deturnare de la scopul inițial al legii, ci are legătură directă cu acesta.
În consecință, magistrații au apreciat că modificările operate de Camera decizională nu se abat de la finalitatea urmărită de inițiator, astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al bicameralismului.
Pe fond (critici „intrinseci”), CCR a arătat că faptul că aceste cheltuieli sunt reglementate distinct ca decontări nu înseamnă automat că ar fi nelimitate sau că s-ar sustrage controlului și autorizării exercitate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
Curtea indică explicit că agenția „va controla și autoriza în continuare” cheltuielile care se circumscriu totalului beneficiilor acordate într-un an de mandat și va aprecia inclusiv oportunitatea, natura juridică și limitele/plafoanele acestora.
Instanța constituțională mai arată că nu intră în competența sa stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat și nici a criteriilor legale după care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje. În această logică, legea contestată este tratată ca o opțiune a legiuitorului, în marja sa constituțională de apreciere.
Informațiile despre motivarea Curții au fost relatate de News.ro, preluate de Adevărul.
Recomandate
Decizia CCR lasă în vigoare noile reguli privind beneficiile și asigurarea de răspundere pentru administratorii companiilor de stat , după ce Curtea a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra modificărilor aduse legislației de guvernanță corporativă, potrivit Economica . Este vorba despre Legea de aprobare a OUG 22/2025, care modifică și completează OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023, în cadrul proiectului PL-x nr. 137/2025. În esență, ordonanța aduce modificări privind ocuparea posturilor în structurile de conducere și funcționarea consiliilor de administrație, conform relatării Agerpres . Ce schimbare a ajuns la CCR și de ce contează pentru companiile de stat Punctul contestat vizează articolul 8 alineatul (9) din OUG 109/2011, în forma modificată, care stabilește două elemente cu impact direct asupra contractelor de mandat ale administratorilor: plata asigurării de răspundere profesională este făcută de întreprinderea publică, nu este parte din remunerație și trebuie menționată în contractul de mandat, în cuantumul și limitele stabilite de autoritatea publică tutelară; contractul de mandat poate include și „alte beneficii”, cu condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Miza practică este că legea nu mai impune o listă explicită de cheltuieli/beneficii, dar păstrează un plafon anual, ceea ce influențează direct modul în care se negociază și se justifică beneficiile în companiile de stat. De ce a respins CCR sesizarea președintelui Președintele Nicușor Dan a susținut că modificările introduse în Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului. CCR a anunțat, într-un comunicat transmis miercuri, că a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile vizate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea a reținut, între altele, că lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli ce pot fi decontate de întreprinderea publică, în cadrul „altor beneficii” din contractul de mandat, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate în sesizare (inclusiv cele privind principiul legalității și procedura de legiferare). Pe componenta de bicameralism, CCR a apreciat că eliminarea enumerării exprese a beneficiilor din redactarea inițială nu echivalează cu o deturnare de la scopul legii și rămâne în legătură directă cu acesta. Ce rămâne ca limită și cine controlează cheltuielile CCR a subliniat că, deși nu mai există o enumerare explicită, limitarea financiară rămâne: beneficiile totale într-un an de mandat nu pot depăși două indemnizații fixe brute lunare. Totodată, Curtea a arătat că tipuri de cheltuieli precum reprezentarea, transportul și diurna pot fi în continuare menționate în contractul de mandat, iar eliminarea enumerării lor nu înseamnă automat excluderea de la decontare. În plus, controlul și autorizarea cheltuielilor rămân în sarcina Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care va verifica în continuare încadrarea în plafon și va aprecia oportunitatea sau natura juridică a cheltuielilor. [...]
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pentru o modificare care ar permite decontări nelimitate în companiile de stat listate , invocând riscul ca anumite cheltuieli ale directorilor și administratorilor să fie scoase de sub plafonarea legală și folosite ca avantaje materiale „camuflate”, potrivit HotNews . Sesizarea vizează Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care completează cadrul de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice. Miza, din perspectiva șefului statului, este una de reglementare cu efect direct asupra controlului cheltuirii banului public în companii cu capital de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare. Ce schimbare contestă președintele Legea supusă controlului de constituționalitate introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011 , prin care cheltuielile de „reprezentare, transport, diurnă și cazare” realizate „în scopul exercitării mandatelor” de către conducerea companiilor publice listate nu mai sunt considerate „beneficii sau avantaje” în sensul altor alineate ale aceluiași articol. În forma actuală a reglementării, anumite beneficii sunt plafonate la nivelul a două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an, inclusiv cheltuieli de reprezentare, transport și diurnă, plus alte beneficii nedeterminate, supuse aceluiași plafon. De ce spune că se deschide calea „cheltuielilor discreționare” În sesizare se arată că amendamentul introdus de Camera Deputaților ar permite, în practică, cheltuieli nelimitate, realizate arbitrar, sub justificarea „exercitării mandatului”, pentru întreprinderile publice listate. Argumentul central este că, deși formal aceste sume nu ar mai fi încadrate ca „beneficii”, ele ar funcționa ca avantaje materiale și ar putea fi folosite pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractele de mandat. În plus, președintele susține că o astfel de „liberalizare” a cheltuielilor ar vulnerabiliza modul de utilizare a banului public, în condițiile în care companiile vizate gestionează active considerate strategice. „Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă şi cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate.” În sesizare se mai invocă riscul ca profitul acestor companii să fie erodat prin cheltuieli de protocol excesive, ceea ce ar contraveni obligației statului de a proteja interesele economice naționale. Cine ar fi vizat și ce urmează Potrivit argumentației, modificarea ar afecta o categorie largă de persoane din conducerea întreprinderilor publice listate: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului (în funcție de sistemul de administrare – unitar sau dualist). Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate; HotNews nu indică un termen sau un calendar al deciziei CCR în materialul citat. [...]
Curtea Constituțională decide miercuri asupra a două legi cu miză de reglementare după ce președintele Nicușor Dan a sesizat posibile probleme de constituționalitate și riscuri pentru protecția mediului, potrivit Adevărul . Judecătorii CCR analizează modificări legislative care vizează administrarea plajelor de la Marea Neagră și regimul ariilor naturale protejate, inclusiv regulile de evaluare a impactului asupra mediului. Legea plajelor: dispută pe regimul proprietății publice și rolul autorităților locale Prima sesizare privește Legea de modificare și completare a OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, contestată de președinte încă din noiembrie anul trecut. În forma adoptată, legea ar permite ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților locale din localitățile riverane, la cerere, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate turistic, pentru a fi folosită ca plajă publică. Președintele susține însă că prevederea ridică probleme de constituționalitate, argumentând că plajele și falezele maritime fac parte din domeniul public al statului. În plus, el afirmă că autoritățile administrației publice locale nu ar intra în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri. Din această perspectivă, sesizarea invocă o posibilă încălcare a articolului 136 alineatul 4 din Constituție, privind regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică. Ariile protejate: evaluarea de mediu și riscul de infringement A doua sesizare vizează legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului, sesizată tot în noiembrie anul trecut. Nicușor Dan afirmă că actul normativ ar ridica probleme de constituționalitate și ar contraveni obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, în special în zona protecției biodiversității și a evaluării efectelor asupra mediului pentru investiții majore. În mesajul publicat pe Facebook, președintele susține că legea „permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională”. „Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook. Potrivit argumentelor din sesizare, legea ar încălca dreptul la un mediu sănătos (articolul 35 din Constituție) și ar intra în conflict cu legislația europeană privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului. Președintele avertizează că directivele europene nu permit derogări „generale sau automate” pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu și a măsurilor compensatorii ar putea reduce nivelul de protecție a biodiversității. În plus, el susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement . „Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele. Ce urmează CCR este chemată să se pronunțe asupra celor două sesizări miercuri, 27 mai. O eventuală admitere a obiecțiilor ar putea bloca promulgarea în forma actuală a legilor contestate, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate plajele și asupra cadrului de protecție a ariilor naturale și a evaluărilor de mediu pentru proiecte majore. [...]
Proiectul „anti-ONG” votat în Senat riscă să blocheze finanțarea și să aducă sancțiuni dure pentru organizații , prin obligarea publicării identității donatorilor peste un prag de 5.000 de lei, sub amenințarea suspendării activității și a dizolvării, potrivit News . Comunitatea Declic spune că a strâns peste 30.000 de semnături în câteva zile și cere Camerei Deputaților să respingă proiectul. Ce schimbă proiectul și ce sancțiuni introduce Inițiativa legislativă L233/2026, inițiată de 55 de parlamentari AUR și adoptată în Senat cu sprijinul PSD, ar impune asociațiilor și fundațiilor să declare public identitatea finanțatorilor care au contribuit cu peste 5.000 de lei. Pentru neconformare, proiectul prevede o escaladare a sancțiunilor: suspendarea activității ONG-ului; dizolvarea automată, dacă organizația „persistă” în neîndeplinirea obligației. Miza: finanțarea și capacitatea de a livra servicii Declic susține că publicarea numelor donatorilor ar putea expune persoane care sprijină ONG-uri active în domenii sensibile (de exemplu, anticorupție, protecția mediului sau egalitate de gen), iar scopul real ar fi descurajarea și intimidarea. „Scopul acestei legi nu este transparenţa. Este intimidarea”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Respingeţi legea anti-ONG!”. În același registru, organizația „Salvați Copiii” România avertizează că efectul „cel mai semnificativ” nu ar fi creșterea transparenței fiscale (care „există deja”), ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și o încărcare administrativă „abuzivă și disproporționată”. Organizația mai susține că măsura ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili și familiilor în dificultate și ar putea expune România la „un risc real de procedură de infringement ” (procedură UE pentru încălcarea dreptului european). Context legislativ și ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, proiectul a trecut de Senat în pofida mai multor avize negative, inclusiv de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, în timp ce Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil. Legea urmează să ajungă la Camera Deputaților , care este for decizional în acest caz. Președintele Nicușor Dan a criticat proiectul, apreciind că ar inhiba sprijinul cetățenilor pentru ONG-uri și că prevederile privind publicarea identității finanțatorilor și dizolvarea de drept sunt disproporționate; el a sugerat invitarea organizațiilor reprezentative ale societății civile la dezbaterile din Camera decizională. USR a anunțat că a votat împotrivă, iar AUR a transmis că proiectul ar fi „un prim pas important pentru creșterea transparenței”. [...]
Senatul a înăsprit și a detaliat condițiile pentru angajarea străinilor , prin amendamente la OUG 32/2026 care schimbă direct obligațiile angajatorilor și ale agențiilor de plasare, inclusiv prin reguli noi legate de autorizare și sancțiuni, potrivit Agerpres . Ordonanța reglementează condițiile de înregistrare și autorizare, drepturile și obligațiile angajatorilor care încadrează străini în România, precum și autorizarea, funcționarea, supravegherea și controlul agențiilor de plasare. Un element central este mutarea procedurilor în online: angajatorii și agențiile de plasare trebuie să se înregistreze și să fie autorizați prin platforma electronică WorkinRomania.gov.ro , iar condițiile de autorizare diferă în funcție de tipul solicitantului, ocupația și calificarea lucrătorului străin și modalitatea de recrutare. Ce se schimbă în mecanismul de acces pe piața muncii Actul normativ introduce noi tipuri de vize de lungă ședere pentru angajare: viza D/AM1 , pentru lucrători înalt calificați și alte categorii speciale prevăzute de lege; viza D/AM2 , pentru lucrători permanenți, sezonieri și transfrontalieri care activează în domenii incluse în lista ocupațiilor deficitare. Totodată, ordonanța prevede cererea unică pentru vizele de lungă ședere de angajare, depusă prin aceeași platformă, concomitent cu eliminarea avizelor de angajare și a avizelor de detașare . Amendamentele adoptate: criterii mai precise și sancțiuni „pe cap de lucrător” Senatorii au modificat și completat ordonanța aflată deja în vigoare, inclusiv pe zona de definire a nevoilor din piață și de responsabilități financiare. Lista ocupațiilor deficitare va fi elaborată și actualizată semestrial (sau ori de câte ori este necesar), pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Muncii, în urma nevoilor identificate la nivel național și județean de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă . În proces sunt luate în considerare informații de la Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări și este prevăzut avizul consultativ al Consiliului Economic și Social (în forma inițială erau menționate consultări cu partenerii sociali). Un amendament introduce o excepție prin care un angajator poate încheia contracte de muncă cu un număr de străini care depășește numărul mediu de salariați din anul anterior, dacă îndeplinește cumulativ condiții precum: dovada viabilității financiare prin documente încărcate în platformă (linie de credit, scrisoare de bonitate bancară sau fonduri neangajate de minimum 500.000 euro , adică aprox. 2,5 milioane lei , la cursul BNR din ziua depunerii/ emiterii); cel puțin 50% dintre angajații cu normă întreagă înregistrați în REGES-ON LINE la momentul depunerii ofertei ferme sunt cetățeni români. Pe zona agențiilor de plasare, Senatul a introdus excepții de la obligația de a suporta cheltuielile de întoarcere a străinului în țara de origine, în anumite situații, inclusiv când agenția a prezentat cel puțin două oferte conforme în 90 de zile, iar străinul le-a refuzat nejustificat (refuz consemnat în scris și notificat către ANOFM și IGI), respectiv când contractul individual de muncă încetează de drept la expirarea duratei determinate. În plus, pentru contravenții, amenzile vor fi aplicate pentru fiecare lucrător străin plasat , ceea ce poate crește semnificativ expunerea financiară a firmelor în caz de nerespectare. Ce urmează Senatul este primul for sesizat , iar Camera Deputaților este decizională , astfel că forma finală a modificărilor poate fi ajustată în etapa următoare a procesului legislativ. [...]
Primele proteste anunțate de SANITAS cresc presiunea pe Guvern să renegocieze proiectul noii legi a salarizării , într-un calendar strâns legat de un jalon din PNRR , potrivit Mediafax . Federația SANITAS spune că forma publicată a proiectului este „profund defavorabilă” angajaților din sănătate și asistență socială și avertizează că, pentru „mai mult de jumătate” dintre salariați, veniturile ar urma să fie plafonate sau chiar să scadă. Sindicaliștii susțin că varianta apărută public este „departe de angajamentele și principiile discutate” în negocierile cu reprezentanții Guvernului. „În loc să aducă majorări de venituri pentru angajații din sănătate și asistență socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariați, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea”, se arată în comunicatul SANITAS. Ce contestă SANITAS în proiect Pe lângă efectul asupra veniturilor, federația sindicală califică proiectul drept „inechitabil” și „incomplet”, afirmând că ar exista categorii de salariați omise și că diferența dintre ceea ce s-a negociat cu Ministerul Sănătății și forma prezentată public este „majoră și greu de explicat”. „Această lege este inechitabilă. Nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem. Mai mult, este o lege incompletă – există categorii de salariați care pur și simplu au fost omise.” Calendarul protestelor anunțate SANITAS anunță pregătirea unor acțiuni sindicale de protest în perioada imediat următoare: joi, 28 mai : pichet la Ministerul Muncii ; 3 iunie : acțiune în Piața Victoriei și pichet la Parlament . Federația cere retragerea proiectului „în forma actuală” și reluarea „imediată” a negocierilor, respingând argumentul că legea trebuie adoptată rapid pentru a nu se pierde bani din PNRR. „Dacă forma actuală a proiectului de lege a salarizării unitare nu este retrasă și corectată conform ultimei forme negociate cu sindicatele din sectorul public, vom fi cu toții în stradă.” Miza de reglementare: grila și termenul din PNRR Proiectul a fost prezentat luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru . Documentul prevede reașezarea salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale , cu coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027 . Intrarea în vigoare ar urma să fie la 1 ianuarie 2027 , iar salariile de bază și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR , cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026 , de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) . În acest context, escaladarea conflictului social poate complica calendarul de adoptare și poate forța Guvernul să revină la masa negocierilor înainte de trimiterea proiectului mai departe în procesul legislativ. [...]
