Știri
Știri din categoria Legistație
CCR a validat recoltarea a câte 859 de urși în 2026 și 2027 și a respins obiecțiile Președintelui, consolidând marja Parlamentului de a legifera atât în gestionarea faunei strict protejate, cât și în regimul ariilor naturale protejate, potrivit Mediafax.
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică OUG nr. 81/2021 (intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor). Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate.
CCR a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a unui număr de câte 859 de exemplare de urs brun (nivel de prevenție la nivel național) și a 110 exemplare (nivel de intervenție la nivel național) nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în sesizare, inclusiv celor privind statul de drept, separația puterilor, dreptul la un mediu sănătos și prioritatea dreptului UE, prin raportare la Directiva Habitate (92/43/CEE).
În motivarea sintetizată în material, Curtea reține că Directiva Habitate permite statelor membre, în anumite condiții, derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate (inclusiv ursul brun), cu condiția menținerii populației într-o „stare de conservare favorabilă”. CCR arată că legea a fost elaborată „pe baza unor date științifice detaliate” din care ar rezulta că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative pentru protejarea siguranței populației nu sunt suficiente.
Totodată, Curtea a respins și critica privind separația puterilor, concluzionând că, în acest cadru, se aplică „principiul suveranității legislative a Parlamentului”, legea neavând caracter individual, ci aplicându-se unui număr nedeterminat de persoane implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021. CCR mai notează că pretinsa lipsă de calitate a legii, invocată prin absența unei sancțiuni explicite pentru interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui sub 2 ani, nu poate fi reținută, întrucât textul se coroborează cu Legea vânătorii nr. 407/2006.
Într-o a doua obiecție, președintele a contestat legea care completează OUG nr. 57/2007 (regimul ariilor naturale protejate) și modifică Legea nr. 292/2018 (evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului). CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată și a declarat constituționale dispozițiile art. I și art. II, precum și legea în ansamblu.
Pe criticile de procedură, Curtea a reținut că diferențele dintre forma examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului și că a fost respectată obligația solicitării avizului Consiliului Legislativ.
Pe fond, CCR a făcut două delimitări cu efect practic:
CCR mai arată că art. II „nu reglementează o nouă atribuție” pentru CSAT, ci doar concretizează, în domeniul protecției mediului, atribuțiile deja prevăzute de Legea nr. 415/2002, în legătură cu apărarea și securitatea națională și răspunsul la situații de urgență.
Ambele decizii ale CCR sunt definitive și general obligatorii, ceea ce înseamnă că legile contestate pot fi promulgate și aplicate în forma validată de Curte. Pentru detaliile oficiale ale Curții privind cele două hotărâri, comunicările sunt publicate la CCR și CCR.
Recomandate
CCR a validat cadrul legal pentru programul european SAFE , respingând contestația depusă de 53 de deputați, ceea ce menține în vigoare legea de aprobare a ordonanței care reglementează derularea instrumentului de înarmare la nivelul UE, potrivit Biziday . Judecătorii Curții Constituționale au respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate privind Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul modifică și completează cadrul de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 , care instituie Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, conform comunicării CCR citate de publicație. Sesizarea a fost depusă la CCR în 27 mai 2026 de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și neafiliați, iar, potrivit Digi24 (citat de Biziday), viza atât legea în ansamblu, cât și anumite dispoziții considerate ca depășind obiectul de reglementare al instrumentului SAFE. În sesizare erau indicate domenii precum: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); administrația publică locală; regimul juridic al funcției publice și Codul administrativ; achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Ce urmează: alte două sesizări încă pe rol Decizia de acum nu închide însă toate disputele constituționale legate de „ordonanța SAFE”. CCR mai are de dezbătut două sesizări distincte, care vizează ordonanța, nu legea de aprobare, potrivit informațiilor din articol: o sesizare formulată de Avocatul Poporului, care invocă adoptarea ordonanței fără avizul Consiliului Legislativ (consultativ, dar obligatoriu); o sesizare înaintată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care susține că ordonanța a fost adoptată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, deci cu atribuții limitate. [...]
Curtea Constituțională decide miercuri asupra a două legi cu miză de reglementare după ce președintele Nicușor Dan a sesizat posibile probleme de constituționalitate și riscuri pentru protecția mediului, potrivit Adevărul . Judecătorii CCR analizează modificări legislative care vizează administrarea plajelor de la Marea Neagră și regimul ariilor naturale protejate, inclusiv regulile de evaluare a impactului asupra mediului. Legea plajelor: dispută pe regimul proprietății publice și rolul autorităților locale Prima sesizare privește Legea de modificare și completare a OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, contestată de președinte încă din noiembrie anul trecut. În forma adoptată, legea ar permite ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților locale din localitățile riverane, la cerere, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate turistic, pentru a fi folosită ca plajă publică. Președintele susține însă că prevederea ridică probleme de constituționalitate, argumentând că plajele și falezele maritime fac parte din domeniul public al statului. În plus, el afirmă că autoritățile administrației publice locale nu ar intra în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri. Din această perspectivă, sesizarea invocă o posibilă încălcare a articolului 136 alineatul 4 din Constituție, privind regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică. Ariile protejate: evaluarea de mediu și riscul de infringement A doua sesizare vizează legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului, sesizată tot în noiembrie anul trecut. Nicușor Dan afirmă că actul normativ ar ridica probleme de constituționalitate și ar contraveni obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, în special în zona protecției biodiversității și a evaluării efectelor asupra mediului pentru investiții majore. În mesajul publicat pe Facebook, președintele susține că legea „permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională”. „Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook. Potrivit argumentelor din sesizare, legea ar încălca dreptul la un mediu sănătos (articolul 35 din Constituție) și ar intra în conflict cu legislația europeană privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului. Președintele avertizează că directivele europene nu permit derogări „generale sau automate” pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu și a măsurilor compensatorii ar putea reduce nivelul de protecție a biodiversității. În plus, el susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement . „Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele. Ce urmează CCR este chemată să se pronunțe asupra celor două sesizări miercuri, 27 mai. O eventuală admitere a obiecțiilor ar putea bloca promulgarea în forma actuală a legilor contestate, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate plajele și asupra cadrului de protecție a ariilor naturale și a evaluărilor de mediu pentru proiecte majore. [...]
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pentru o modificare care ar permite decontări nelimitate în companiile de stat listate , invocând riscul ca anumite cheltuieli ale directorilor și administratorilor să fie scoase de sub plafonarea legală și folosite ca avantaje materiale „camuflate”, potrivit HotNews . Sesizarea vizează Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care completează cadrul de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice. Miza, din perspectiva șefului statului, este una de reglementare cu efect direct asupra controlului cheltuirii banului public în companii cu capital de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare. Ce schimbare contestă președintele Legea supusă controlului de constituționalitate introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011 , prin care cheltuielile de „reprezentare, transport, diurnă și cazare” realizate „în scopul exercitării mandatelor” de către conducerea companiilor publice listate nu mai sunt considerate „beneficii sau avantaje” în sensul altor alineate ale aceluiași articol. În forma actuală a reglementării, anumite beneficii sunt plafonate la nivelul a două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an, inclusiv cheltuieli de reprezentare, transport și diurnă, plus alte beneficii nedeterminate, supuse aceluiași plafon. De ce spune că se deschide calea „cheltuielilor discreționare” În sesizare se arată că amendamentul introdus de Camera Deputaților ar permite, în practică, cheltuieli nelimitate, realizate arbitrar, sub justificarea „exercitării mandatului”, pentru întreprinderile publice listate. Argumentul central este că, deși formal aceste sume nu ar mai fi încadrate ca „beneficii”, ele ar funcționa ca avantaje materiale și ar putea fi folosite pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractele de mandat. În plus, președintele susține că o astfel de „liberalizare” a cheltuielilor ar vulnerabiliza modul de utilizare a banului public, în condițiile în care companiile vizate gestionează active considerate strategice. „Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă şi cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate.” În sesizare se mai invocă riscul ca profitul acestor companii să fie erodat prin cheltuieli de protocol excesive, ceea ce ar contraveni obligației statului de a proteja interesele economice naționale. Cine ar fi vizat și ce urmează Potrivit argumentației, modificarea ar afecta o categorie largă de persoane din conducerea întreprinderilor publice listate: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului (în funcție de sistemul de administrare – unitar sau dualist). Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate; HotNews nu indică un termen sau un calendar al deciziei CCR în materialul citat. [...]
Decizia CCR lasă în vigoare noile reguli privind beneficiile și asigurarea de răspundere pentru administratorii companiilor de stat , după ce Curtea a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra modificărilor aduse legislației de guvernanță corporativă, potrivit Economica . Este vorba despre Legea de aprobare a OUG 22/2025, care modifică și completează OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023, în cadrul proiectului PL-x nr. 137/2025. În esență, ordonanța aduce modificări privind ocuparea posturilor în structurile de conducere și funcționarea consiliilor de administrație, conform relatării Agerpres . Ce schimbare a ajuns la CCR și de ce contează pentru companiile de stat Punctul contestat vizează articolul 8 alineatul (9) din OUG 109/2011, în forma modificată, care stabilește două elemente cu impact direct asupra contractelor de mandat ale administratorilor: plata asigurării de răspundere profesională este făcută de întreprinderea publică, nu este parte din remunerație și trebuie menționată în contractul de mandat, în cuantumul și limitele stabilite de autoritatea publică tutelară; contractul de mandat poate include și „alte beneficii”, cu condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Miza practică este că legea nu mai impune o listă explicită de cheltuieli/beneficii, dar păstrează un plafon anual, ceea ce influențează direct modul în care se negociază și se justifică beneficiile în companiile de stat. De ce a respins CCR sesizarea președintelui Președintele Nicușor Dan a susținut că modificările introduse în Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului. CCR a anunțat, într-un comunicat transmis miercuri, că a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile vizate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea a reținut, între altele, că lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli ce pot fi decontate de întreprinderea publică, în cadrul „altor beneficii” din contractul de mandat, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate în sesizare (inclusiv cele privind principiul legalității și procedura de legiferare). Pe componenta de bicameralism, CCR a apreciat că eliminarea enumerării exprese a beneficiilor din redactarea inițială nu echivalează cu o deturnare de la scopul legii și rămâne în legătură directă cu acesta. Ce rămâne ca limită și cine controlează cheltuielile CCR a subliniat că, deși nu mai există o enumerare explicită, limitarea financiară rămâne: beneficiile totale într-un an de mandat nu pot depăși două indemnizații fixe brute lunare. Totodată, Curtea a arătat că tipuri de cheltuieli precum reprezentarea, transportul și diurna pot fi în continuare menționate în contractul de mandat, iar eliminarea enumerării lor nu înseamnă automat excluderea de la decontare. În plus, controlul și autorizarea cheltuielilor rămân în sarcina Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care va verifica în continuare încadrarea în plafon și va aprecia oportunitatea sau natura juridică a cheltuielilor. [...]
Pro TV trebuie să difuzeze la TV meciurile naționalelor de handbal , după ce lista evenimentelor de importanță majoră a fost actualizată printr-un proiect de lege adoptat recent în Parlament , potrivit Pro TV . Schimbarea limitează posibilitatea ca partidele să fie oferite exclusiv pe platforma de streaming Voyo . În toamna anului trecut, Pro TV a achiziționat drepturile pentru Campionatele Mondiale și Europene de Handbal, masculin și feminin, pentru perioada 2026–2031. Primul eveniment din acest interval, Campionatul European de Handbal Masculin (15 ianuarie – 1 februarie 2026), a fost transmis integral în exclusivitate pe Voyo, inclusiv meciurile echipei naționale, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea și de ce contează pentru difuzare După sesizări și petiții online legate de accesul la meciuri, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care actualizează lista evenimentelor considerate de importanță majoră pentru România. În această listă intră acum și: meciurile echipelor naționale de handbal feminin și masculin la Campionatul mondial; meciurile echipelor naționale de handbal feminin și masculin la Campionatul european. Conform legislației în vigoare, evenimentele din această categorie trebuie transmise „liber” pentru cel puțin 70% din populația recenzată a României. În practică, asta înseamnă că Pro TV este obligată să difuzeze la televizor meciurile naționalelor de handbal, nu doar pe Voyo. Materialul citează ca sursă secundară profit.ro, fără a indica un link. [...]
De la 1 iunie, plata concediilor medicale se schimbă astfel încât pierderea de venit din „prima zi neplătită” se limitează la o singură zi pe episod de boală, iar cinci categorii de pacienți sunt exceptate complet , potrivit HotNews , care citează date transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ce se schimbă operațional pentru angajați: „prima zi” se taie o singură dată pe episod Prima modificare vizează situațiile în care un pacient primește mai multe certificate de concediu medical succesive, pentru același episod de boală, fără nicio zi de întrerupere. Din 1 iunie, indemnizația se calculează prin diminuarea cu o singură zi , indiferent de câte certificate succesive au fost emise pentru același episod. Exemplul din articol: dacă o persoană primește trei certificate consecutive (câte două săptămâni fiecare) pentru o fractură, nu va fi plătită o singură zi de concediu medical, nu câte una pentru fiecare certificat. Până acum (după regulile aplicate de la 1 februarie), prima zi era neplătită pentru fiecare certificat în parte, chiar dacă era vorba despre același episod de boală. Cine primește din nou bani și pentru prima zi: 5 excepții Parlamentul a aprobat cinci categorii pentru care prima zi de concediu medical se plătește: pacienții incluși în programele naționale de sănătate (bolnavi cronici); pacienții internați în spital (spitalizare de zi sau spitalizare continuă); persoanele care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice; persoanele aflate în concediu de risc maternal; persoanele aflate în concediu de maternitate. De ce intră în vigoare acum și nu retroactiv Legea a fost adoptată de Parlament pe 22 aprilie și promulgată pe 15 mai. CNAS a decis aplicarea efectivă de la prima zi a lunii următoare promulgării , adică 1 iunie, motivând că multe certificate (în special pentru maternitate, risc maternal și programe naționale) se acordă lunar, pe perioade de 30/31 de zile, iar aplicarea retroactivă ar fi creat probleme de calcul. Context: măsura inițială și criticile Neplata primei zile de concediu medical pentru angajați a intrat în vigoare la 1 februarie, după ce fusese introdusă prin Ordonanță de Urgență adoptată în 30 decembrie. Măsura a venit pe fondul criticilor și al discuțiilor despre reducerea „concediilor fictive”, menționate în articol. HotNews notează că excepțiile au fost inițial propuse într-un proiect de ordonanță, dar au rămas blocate la nivel guvernamental, fiind ulterior promovate printr-un proiect de lege în Parlament. Nemulțumiri: „discriminare” și problema rămâne pentru restul pacienților ONG-urile de pacienți spun că excepțiile nu acoperă toate situațiile și vorbesc despre „discriminare”. Radu Gănescu (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice) descrie soluția ca un „compromis” până la o eventuală decizie a Curții Constituționale asupra sesizării Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea neplății primei zile. Cezar Irimia (Alianța Pacienților Cronici și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer) arată că, de exemplu, un bolnav de gripă care primește concediu de la medicul de familie nu este automat exceptat: prima zi se plătește doar dacă pacientul este internat sau are spitalizare de zi. În aceeași logică, pentru accidente sau fracturi, plata primei zile este legată de internare/spitalizare de zi, nu de consultația în ambulatoriu. „Nu este corectă decizia (...) pentru că este discriminatorie față de ceilalți pacienți (...) Fiecare pacient (...) ar trebui să aibă dreptul, prin lege, la concediu medical”. De ce contează Schimbarea reduce pierderea de venit pentru angajații care au nevoie de concedii medicale prelungite, dar acordate în mai multe certificate consecutive, și reintroduce plata primei zile pentru câteva categorii considerate vulnerabile. În același timp, pentru restul pacienților, prima zi poate rămâne neplătită, ceea ce menține presiunea și disputa de reglementare semnalată de organizațiile de pacienți. [...]
