Curtea Constituțională respinge obiecțiile lui Nicușor Dan la legile despre urși și ariile protejate - Parlamentul poate stabili cote de recoltare și rolul CSAT în proiecte strategice

CCR a validat recoltarea a câte 859 de urși în 2026 și 2027 și a respins obiecțiile Președintelui , consolidând marja Parlamentului de a legifera atât în gestionarea faunei strict protejate, cât și în regimul ariilor naturale protejate, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională , cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică OUG nr. 81/2021 (intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor). Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate. Ce înseamnă decizia pentru gestionarea urșilor: cote validate și „suveranitatea” Parlamentului CCR a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a unui număr de câte 859 de exemplare de urs brun (nivel de prevenție la nivel național) și a 110 exemplare (nivel de intervenție la nivel național) nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în sesizare, inclusiv celor privind statul de drept, separația puterilor, dreptul la un mediu sănătos și prioritatea dreptului UE, prin raportare la Directiva Habitate (92/43/CEE) . În motivarea sintetizată în material, Curtea reține că Directiva Habitate permite statelor membre, în anumite condiții, derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate (inclusiv ursul brun), cu condiția menținerii populației într-o „stare de conservare favorabilă”. CCR arată că legea a fost elaborată „pe baza unor date științifice detaliate” din care ar rezulta că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative pentru protejarea siguranței populației nu sunt suficiente. Totodată, Curtea a respins și critica privind separația puterilor, concluzionând că, în acest cadru, se aplică „principiul suveranității legislative a Parlamentului”, legea neavând caracter individual, ci aplicându-se unui număr nedeterminat de persoane implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021. CCR mai notează că pretinsa lipsă de calitate a legii, invocată prin absența unei sancțiuni explicite pentru interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui sub 2 ani, nu poate fi reținută, întrucât textul se coroborează cu Legea vânătorii nr. 407/2006. Arii naturale protejate: CCR spune că legea nu dă o atribuție nouă CSAT Într-o a doua obiecție, președintele a contestat legea care completează OUG nr. 57/2007 (regimul ariilor naturale protejate) și modifică Legea nr. 292/2018 (evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului). CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată și a declarat constituționale dispozițiile art. I și art. II, precum și legea în ansamblu. Pe criticile de procedură, Curtea a reținut că diferențele dintre forma examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului și că a fost respectată obligația solicitării avizului Consiliului Legislativ. Pe fond, CCR a făcut două delimitări cu efect practic: Art. I vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național și o excepție privind modificarea limitelor acestora, nu siturile „Natura 2000”, astfel că Directiva Habitate și, implicit, argumentele legate de prioritatea dreptului UE nu sunt considerate incidente pentru această parte. Art. II, care condiționează desemnarea proiectelor strategice exceptate de la anumite exigențe de mediu de hotărâri ale CSAT, este văzut ca un „just echilibru” între protecția mediului și securitatea națională/capacitatea de reacție la urgențe. CCR mai arată că art. II „nu reglementează o nouă atribuție” pentru CSAT, ci doar concretizează, în domeniul protecției mediului, atribuțiile deja prevăzute de Legea nr. 415/2002, în legătură cu apărarea și securitatea națională și răspunsul la situații de urgență. Ce urmează Ambele decizii ale CCR sunt definitive și general obligatorii, ceea ce înseamnă că legile contestate pot fi promulgate și aplicate în forma validată de Curte. Pentru detaliile oficiale ale Curții privind cele două hotărâri, comunicările sunt publicate la CCR și CCR . [...]