Știri
Știri din categoria Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza instituțiile europene după ce Curtea Constituțională a declarat constituționale modificările privind pensiile speciale ale magistraților, a transmis președinta instanței supreme, Lia Savonea, potrivit Digi24.ro.
În reacția oferită publicației, șefa ÎCCJ a precizat că instanța „a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților” și a avertizat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare”. Potrivit acesteia, instituția va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției, inclusiv prin sesizarea forurilor europene competente.
Declarațiile vin după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care prevede tăierea pensiilor speciale și majorarea vârstei de pensionare a magistraților este în acord cu Legea fundamentală. Decizia CCR a generat reacții divergente în spațiul public și instituțional.
La polul opus, președintele Nicușor Dan a descris hotărârea Curții drept „un gest de echitate așteptat de societate”. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul va continua demersurile pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul reformelor asumate.
Contextul este unul sensibil, întrucât modificările privind pensiile magistraților au fost parte a angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene. Rămâne de văzut care va fi parcursul sesizării anunțate de ÎCCJ și dacă aceasta va produce efecte la nivel european.
Recomandate
Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale , invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews . Întrebat sâmbătă, la Istanbul , de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice. „Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.” Miza: limitarea scurgerilor din dosare și presiunea publică pe anchete Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor. „Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.” Contextul dosarului Ciucu, așa cum a fost comunicat public În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale. [...]
ÎCCJ decide azi dacă rechizitoriul rămâne valabil , un pas care poate debloca începerea judecății în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Digi24 . Miza termenului de astăzi este una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului: dosarul se află în camera preliminară, iar judecătorii instanței supreme sunt așteptați să se pronunțe asupra legalității rechizitoriului întocmit de Parchetul General . Dacă actul de sesizare a instanței este confirmat, cauza poate trece în faza de judecată pe fond. De ce contează verdictul de azi În primă instanță, Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie că rechizitoriul este legal și a dispus începerea judecății. Însă, la termenul din 24 martie, au fost eliminate mai multe declarații date ca martori de apropiați ai lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați, iar Parchetul General a contestat decizia. Dosarul se află la ÎCCJ din aprilie, iar termenul din 19 iunie este al treilea pentru care pronunțarea a fost amânată, conform aceleiași surse. Context: măsura preventivă a lui Potra, schimbată înainte de pronunțare Pe 17 iunie, judecătorii ÎCCJ au decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv și plasarea acestuia în arest la domiciliu. Acuzațiile, pe scurt În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru: tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice. Ce spun procurorii despre faptele investigate Dosarul a fost deschis după ce Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii indică o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus în aplicare un plan de deturnare a unui protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. Potrivit procurorilor, protestul ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi fost folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”. În dosar, 20 de mercenari sunt trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra, iar anchetatorii susțin că unii ar fi avut asupra lor arme, materiale pirotehnice de mare putere și „un număr extrem de mare de obiecte periculoase”. [...]
O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme , după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax . Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice. Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț . Cum a fost justificat transferul Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar. Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune. Recomandările poliției pentru evitarea fraudelor Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA. În plus, autoritățile recomandă: să nu fie comunicate date bancare, parole, coduri de autentificare sau coduri primite prin SMS unor persoane necunoscute; dacă există suspiciuni de fraudă, convorbirea să fie întreruptă imediat, iar banca și poliția să fie contactate de urgență. [...]
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres , într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București , potrivit HotNews . Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar. În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis: „Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.” Ce hotărâre a fost suspendată și de ce contează Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse. Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare. Următorul termen relevant: 8 iulie Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere. HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București. Cine a deschis acțiunea în instanță Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Context: litigii paralele la Tribunalul Ilfov Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews. Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov. [...]
